Trump a semnat legea care lovește Rusia cu noi sancțiuni. Flota fantomă a lui Putin, vânată de americani
Președintele Donald Trump a semnat legea care lovește Rusia cu unele dintre cele mai aspre sancțiuni impuse până acum. Denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, aceastaa îi oferă liderului de la Casa Albă puterea de a impune tarife de până la 100% celor mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești. Principalii clienți ai Moscovei sunt China și India, ceea ce înseamnă că marile puteri din BRICS sunt în centrul noilor măsuri. Se așteaptă reacția lui Vladimir Putin la sancțiunile dictate de americani Ce prevede noua lege Camera Reprezentanților a adoptat legea, miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă. În august, trecuse august și de Senat, iar vineri noaptea (ora României) a fost promulgată de Trump. Loading … Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite și, deopotrivă, ai Rusiei. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc, în decembrie 2022, și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India, 37%. Turcia și Uniunea Europeană au cumpărat fiecare aproximativ 5%. Trump a pus și Iranul pe listă Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. De asemenea, președintele american dispune de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota fantomă”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor Moscovei. La solicitarea Administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea, în onoarea lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie furnizată de Moscova. La momentul respectiv, Volodimir Zelenski a salutat adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice și drone.
Sancțiunile americane asupra Rusiei, la un pas de realitate. Proiectul de lege are nevoie de semnătura lui Trump
Proiectul de lege ce conține un amplu pachet de sancțiuni menit să-l priveze pe Vladimir Putin de resursele financiare pentru susținerea invaziei în Ucraina, a fost adoptat, miercuri, în Camera Reprezentanților. Proiectul a fost pentru prima dată prezentat în urmă cu un an și jumătate de răposatul senator american republican, Lindsey Graham, dar și alți zeci de senatori, potrivit Associated Press. Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a votat cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă în favoarea proiectului de lege. Documentul a fost trimis președintelui Trump, care urmează să-l semneze pentru a fi, practic, promulgat. Legea privind sancțiunile Rusiei impune sancțiuni oficialilor ruși, băncilor și unei flote „din umbră” de petroliere care asigură transportul țițeiului rus. De asemenea, îi impune lui Trump să impună tarife de până la 100% asupra celor mai mari cinci importatori de petrol sau gaze naturale rusești, cu o excepție pentru țările care importă mai puțin de 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei și care au luat măsuri semnificative pentru a reduce aceste importuri. Legislația reprezintă cel mai ambițios efort de sprijinire a Ucrainei de la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă și ar pune capăt unei perioade de aproape doi ani de impas relativ în această chestiune, care a urmat unui pachet de ajutor de urgență din 2024. Susținătorii au afirmat că această prevederea ce îi vizează pe importatorii de petrol și gaze rusești are scopul de a descuraja China și India să cumpere resurse din Rusia. Criticii proiectului de lege și-au exprimat temerea că Trump va folosi prevederea pentru a viza aliații SUA din Uniunea Europeană și din alte părți. „Acest președinte a spus întotdeauna că iubește tarifele. Și cunoaștem istoricul acțiunilor sale în ceea ce privește tarifele impuse aliaților noștri europeni și aliaților noștri de pretutindeni”, a acuzat deputatul democrat Gregory Meeks. Cu toate acestea, demersul a fost încurajat pe președintele Zelenski. Acesta a insistat pentru adoptarea proiectului de lege, lansând chiar un apel direct către senatori cu puțin timp înainte ca documentul să fie supus la vot în Senatul american, luna trecută. Zelenski a precizat că, în timpul războiului, uneori este mai bine să „iei o decizie nu tocmai perfectă decât să nu faci nimic”. „Iar acesta este un moment istoric foarte important pentru Statele Unite. Proiectul de lege trebuie adoptat, supus la vot și susținut”, se arată în mesajul publicat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X. „Pe lângă asta, sunt importante deciziile ferme ale Administrației SUA. Deciziile personale ale președintelui Trump. Sper din tot sufletul că vom vedea acest lucru”, șeful statului ucrainean.
Belarusul eliberează zeci de deținuți politici în urma negocierilor cu administrația Trump. Sancțiunile impuse Minskului ar urma să fie relaxate
Eliberarea celor 25 de persoane face parte dintr-o serie de negocieri desfășurate de mai bine de un an între emisarul american John Coale și președintele belarus Aleksandr Lukașenko. Emisarul american a fost însărcinat de președintele Donald Trump să negocieze eliberarea a sute de persoane, printre care activiști pentru drepturile omului, politicieni, jurnaliști și avocați. Numărul celor eliberați miercuri este însă mult mai mic decât cel negociat în timpul vizitei anterioare a lui Coale la Minsk, în luna martie, când au fost convenite 250 de eliberări. „Acest proces a fost foarte reușit. Președintele Trump este foarte mulțumit de acest lucru”, a declarat Coale pentru Reuters. Noi eliberări anunțate în următoarele săptămâni Emisarul american a declarat că intenționează să revină în Belarus peste aproximativ o lună și speră ca atunci să fie eliberați „sute” de deținuți politici. O sursă citată de agenția de presă a precizat că, pe lângă cele 25 de persoane deja eliberate, un număr semnificativ de deținuți ar urma să fie eliberați și să rămână pe teritoriul Belarusului. Printre persoanele eliberate se numără jurnalistul Andrei Alyaksandrau, care executa o pedeapsă de 14 ani de închisoare, precum și trei muzicieni arestați în 2022. Melodiile acestora fuseseră desemnate de autoritățile belaruse drept „materiale extremiste”. Organizația pentru drepturile omului Viasna, interzisă în Belarus și declarată organizație extremistă de autorități, estimează că în țară se află în continuare 886 de deținuți politici. Companiile din Belarus scoase de sub sancțiunile Washingtonului În paralel cu eliberarea deținuților, Statele Unite au anunțat relaxarea sancțiunilor împotriva a două companii belaruse: Lakokraska, producător de vopsele și acoperiri industriale și Bellesbumprom, companie de stat care coordonează sectoarele forestier, al celulozei și al hârtiei.
UE pregătește un nou pachet de sancțiuni care vizează 1.600 de entități rusești
Potrivit Politico, care citează trei diplomați europeni, pachetul de sancțiuni propus va fi discutat în cadrul viitoarei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe al UE din Irlanda, programată pentru marți și miercuri săptămâna viitoare. Un diplomat a menționat că lista provizorie a candidaților pentru noile sancțiuni include aproximativ 800 de persoane fizice și 800 de persoane juridice. Sursele au indicat că obiectivul general este o extindere semnificativă a măsurilor restrictive existente, cu o dată țintă de adoptare la jumătatea lunii octombrie. În cadrul viitoarelor reuniuni, se așteaptă ca diplomații să reia discuțiile privind chestiunea extrem de controversată a utilizării activelor suverane rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, un demers care rămâne blocat din cauza opoziției continue din partea Belgiei cu privire la potențialele răspunderi juridice. Reînnoirea discuțiilor privind sancțiunile coincide cu un efort coordonat al Suediei, Poloniei, Olandei și Spaniei de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru a relansa un plan blocat, menit să valorifice aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate, deținute în principal la depozitarul Euroclear, cu sediul la Bruxelles. Împrumut de reparații, eșuat anul trecut Propunerea inițială privind un „împrumut de reparații” în valoare de 210 miliarde de euro a eșuat la summitul european din decembrie anul trecut, după ce liderul belgian Bart De Wever a blocat măsura, invocând riscul unor represalii juridice din partea Rusiei, potrivit Kyiv Independent. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a reiterat, vineri, că utilizarea acestor resurse rămâne „nenegociabilă”, avertizând în mod explicit statele baltice să nu mai pună Belgia la colț în mod repetat în această chestiune. Cu toate acestea, ministrul belgian al Afacerilor Externe, Maxime Prévot, a indicat recent că ar fi posibilă o anumită flexibilitate dacă responsabilitățile juridice ar fi împărțite în mod egal între toate statele membre ale UE. Această inițiativă diplomatică survine în contextul în care Ucraina se confruntă cu grave dificultăți financiare în pragul iernii. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că administrația sa se confruntă cu un deficit de finanțare a apărării de 23,1 miliarde de euro, care trebuie acoperit pentru a susține operațiunile, întrucât fondurile alocate inițial pentru a doua jumătate a anului au fost cheltuite mai devreme pentru a accelera achizițiile militare și campaniile de lovituri la distanță mare.
Siria, eliminată oficial de SUA de pe lista statelor care sponsorizează terorismul
Potrivit actualizării publicate pe site-ul oficial al Departamentului Trezoreriei, Siria nu mai este supusă reglementărilor aplicate statelor sponsori ai terorismului, relatează agenția SANA. Decizia atrage după sine eliminarea restricțiilor specifice asociate tranzacțiilor financiare și bancare și intră în vigoare imediat, ca parte a modificărilor periodice aduse cadrului de reglementare al OFAC. Schimbarea de statut survine în urma unei notificări transmise Congresului SUA de către președintele Donald Trump pe 8 iulie, document prin care s-a inițiat formal procedura de ridicare a acestei desemnări. „Ridicarea sancțiunilor asupra Siriei va debloca comerțul și investițiile internaționale, va oferi Siriei șansa de a se reconstrui și va deschide un nou capitol pentru poporul sirian. O Sirie stabilă, unificată, în pace cu ea însăși și cu vecinii săi aduce beneficii nu numai regiunii, ci întregii lumi”, spunea Secretarul de Stat Marco Rubio, eliminarea Siriei de pe listă. De asemenea, Donald Trump a redistribuit pe rețelele sociale un mesaj al ministrului sirian de Externe și Expatriați, Asaad Hassan al-Shaibani, referitor la eliminarea Siriei de pe lista statelor care sponsorizează terorismul.
Război în Ucraina, ziua 1.635. UE pregătește cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei/Kievul ia la țintă Crimeea
Războiul din Ucraina a intrat luni, 17 august 2026, în a 1635-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Uniunea Europeană intenționează să extindă semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei în lunile următoare, a declarat șefa politicii externe, Kaja Kallas. Loading … „Sancțiunile au costat deja foarte mult Rusia” „Sancțiunile UE au costat deja foarte mult Rusia, privând mașina de război a acesteia de peste 1 trilion de euro, iar pentru toamnă propun cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului. Odată adoptate, acestea ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate. Presiunea trebuie să crească în continuare până când Moscova va pune capăt războiului”, a declarat Kallas pentru cotidianul german Die Welt. Kallas nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul sau la detaliile noului pachet de sancțiuni. În luna iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, impunând restricții asupra sectorului bancar al țării și asupra rețelelor de criptomonede. Ucraina a atacat Crimeea Marina ucraineană a atacat, în weekend, pozițiile sistemului rusesc de rachete de coastă Bastion din peninsula Crimeea. De la această bază Rusia lansează rachete supersonice și hipersonice, informează EFE. Marina ucraineană a relatat pe Telegram că, în urma atacului, „Rusia a suferit pierderi semnificative de armament și personal”. De asemenea, Statul Major General ucrainean a raportat că forțele sale au atacat un hub al unității de rachete rusești și un pod feroviar în zona Svitlodolinske, din regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia. Podul este folosit de forțele ruse pentru reaprovizionare logistică militară și transport de personal. Separat, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că armata rusă a atacat două fabrici militare din Kiev, una producând componente pentru rachete, iar cealaltă, piese pentru drone de atac. Este vorba despre Fire Point, o companie privată ucraineană înființată la începutul războiului, care produce componente, precum și încărcături explozive și combustibili solizi pentru rachetele de croazieră Flamingo.
Pietonii iresponsabili sunt amendați de polițiști! S-au aplicat 1.789 de sancțiuni
O problemă cu care se confruntă traficul în orașul Iași este reprezentată de pietonii iresponsabili care traversează prin locuri nepermise, motiv pentru care aceștia sunt sancționați de organele de poliție. Doar în ultimele 6 luni, agenții de poliție din municipiul Iași au aplicat 1.789 de sancțiuni contravenționale celor care nu respectă regulile de circulație, chiar dacă se deplasează pe jos. Pietonii sunt amendați dacă nu respectă regulile. Polițiștii au aplicat sute de sancțiuni în prima jumătate a anului 2026. Pietonii iresponsabili sunt sancționați de polițiști! Doar în prima jumătate a anului în curs, sute de pietoni au fost sancționați de organele de poliție, deoarece nu respectă regulile de circulație. „În primele 6 luni ale anului 2026, la nivelul Poliției Municipiului Iași – Biroul Rutier, au fost organizate și desfășurate 26 de acțiuni privind indisciplina pietonilor, fiind aplicate 1.789 de sancțiuni contravenționale”, a declarat Adina Ciobanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași. Regulile de circulație nu trebuie respectate doar de șoferi, ci și de pietoni, care au obligația de a fi disciplinați, fără a pune viața lor sau a altora în pericol. „Circulația pietonilor pe drumurile publice, regulile de circulație care li se aplică și sancțiunile contravenționale aplicabile acestora sunt reglementate de art. 72 și 99, alin. 1, pct. 3 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de art. 166 și 167 din HG 1391/2006, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice”, a mai declarat purtătorul de cuvânt. Amenda pleacă de la 216,25 lei Pietonii care nu respectă regulile și sunt surprinși de organele de poliție pot fi sancționați cu avertisment și chiar cu amendă, cea mai mică fiind de 202,5 lei. „Nerespectarea regulilor de circulație de către pietoni se sancționează conform art. 99, alin. 1 pct. 3 din OUG 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu avertisment sau amendă în cuantum de 2-3 puncte-amendă. Valoarea unui punct de amendă fiind 202,5 lei, până la data de 30.06.2026, respectiv 216,25 lei, începând cu data de 01.07.2026”, a completat Adina Ciobanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași. Deși au fost aplicate sute de sancțiuni pentru pietonii iresponsabili, nu cunoaștem cu exactitate cuantumul amenzilor. „La nivelul Biroului Rutier Iași nu există o situație cu privire la cuantumul amenzilor aplicate pietonilor în primele 6 luni ale anului 2026, singura centralizare este cu privire la cuantumul total al sancțiunilor aplicate pe toate categoriile de abateri”, a spus agentul principal de poliție Adina Ciobanu. Recomandări pentru pietoni Agentul principal de poliție Adina Ciobanu a făcut și o serie de recomandări pentru pietonii care nu vor să fie sancționați. „Respectați regulile de circulație și puneți, înainte de toate, viața pe primul loc. Respectați semnificația semnalizării rutiere și deplasați-vă doar pe trotuar, iar dacă acesta lipsește, pe acostamentul din stânga drumului. Folosiți trecerile de pietoni, iar dacă acestea lipsesc, traversați pe la colțul străzii, doar după o asigurare temeinică. Încercați să fiți vizibili, astfel încât să puteți fi ușor de observat de către conducătorii auto. Atenție la folosirea telefonului mobil atunci când vă angajați în traversarea străzii!”, a spus Adina Ciobanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași. Mulți pietoni circulă pe mijlocul străzii, deși există trotuar. Unii folosesc și căști, iar din acest motiv nu aud claxonul mașinii care se deplasează în spatele lor. De asemenea, și persoanele în vârstă care traversează printr-un loc nepermis reprezintă un pericol, deoarece se deplasează cu dificultate, putând fi accidentate. Traficul în municipiul Iași se confruntă cu pietoni iresponsabili care traversează prin locuri nepermise, însă aceștia sunt sancționați de organele de poliție.
Donald Trump anunță că proiectul de sancțiuni împotriva Rusiei ar putea fi aplicat și împotriva Iranului și grupării Hezbollah
„Urmează să includă Iranul, ceea ce este un lucru foarte important. S-ar putea să includă și Hezbollah”, a spus Trump despre proiectul de legi privind sancționare a Rusiei, potrivit CNN. Trump a precizat că proiectul are „șanse mari” să fie adoptat după finalizarea detaliilor legislative și a afirmat că inițiativa reprezintă și un omagiu adus senatorului republican Lindsey Graham, care a fost un susținător important al legii. „Lindsey și-a dorit asta foarte mult. Asta este în onoarea lui Lindsey”, a declarat Trump. Proiectul legislativ, elaborat de mai multe luni de senatori republicani și democrați, prevede impunerea de sancțiuni și împotriva statelor care continuă să desfășoare relații comerciale cu Rusia, inclusiv prin achiziționarea de petrol și gaze naturale, pe fondul refuzului Moscovei de a negocia un acord de pace cu Ucraina. Vinerea trecută, senatorul Lindsey Graham, aflat într-o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că a ajuns la un acord cu administrația prezidențială pentru avansarea proiectului de lege și îi oferă președintelui Donald Trump noi instrumente pentru a exercita presiuni în vederea incheierii conflictului. Senatorul Lindsey Graham a încetat din viață sâmbătă, la vârsta de 71 de ani în urma unei boli scurte și subite. În urma decesului său, guvernatorul Carolinei de Sud, Henry McMaster, a numit-o pe Darline Graham Nordone, sora acestuia pentru continuarea mandatului său.
Miruță spune că navele petroliere nu au fost incluse pe lista de sancțiuni UE / SUA când au trecut ultima oară în Portul Constanța
„În ultimele ore au circulat informații potrivit cărora 6 nave petroliere aflate pe listele de sancțiuni ale UE/SUA ar fi operat în portul Constanța. Subiectul este unul serios, e legitim să fie de interes public, dar merită discutat pe baza faptelor, nu a speculațiilor. Adevărul este unul singur: niciuna dintre cele 6 nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din portul Constanța”, a scris Miruță, pe Facebook. Acesta a enumerat navele în cauză. Primul petrolier amintit de ministru este DASHAN / MIANZIMU, despre care spune că a trecut ultima dată prin portul Constanța în august 2023 și a fost inclusă pe lista de sancțiuni abia în 2024. A doua navă este CELINE, iar ultima trecere prin Portul Constanța a fost în 14.10.2023, iar sancțiunile au fost impuse în octombrie 2025. Cel de-al treilea petrolier, IRA / BELA, a intrat în portul Constanța la 12.03.2024 și a plecat la 15.03.2024; a fost inclusă pe lista de sancțiuni în 2025, potrivit ministrului. Petrolierul CROCO / ARIA, a intrat în portul Constanța în aprilie 2025 și a fost sancționată internațional la 21.05.2025. Petrolierul SATNA a intrat în portul Constanța la 12.01.2023, iar sancțiunile au fost impuse în mai 2025. Nava PAXMARIS a trecut ultima dată prin portul Constanța la 08.09.2024 și a fost inclusă pe lista de sancțiuni în mai 2025. Miruță precizează că această cronologie reiese din datele primite de la instituțiile statului. „O navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port. Faptele și datele contează”, a conchis Miruță. Declarațiile ministrului interimar Radu Miruță vin în contextul unei analize ce susține că șase petroliere aflate pe lista de sancțiuni UE / SUA ar fi acostat în portul Constanța, potrivit unor date publicate de guvernul ucrainean.
WSJ: Cum a reușit China să furnizeze componente de drone Iranului și Rusiei
Companiile chineze furnizează Rusiei și Iranului o gamă largă de componente pentru producția de drone, în ciuda sancțiunilor americane, potrivit datelor de la Administrația Vamală a Chinei, relatate de The Wall Street Journal (WSJ). Documentele acoperă o varietate de bunuri, inclusiv motoare, cipuri de calculator, cabluri cu fibră optică și giroscoape. Potrivit ziarului, exportatorii chinezi au etichetat anterior greșit în mod intenționat unele transporturi pentru a eluda sancțiunile americane și europene. Cu toate acestea, companiile chineze au încetat recent să mai facă acest lucru, notează WSJ, citând analiști din domeniul armelor și foști oficiali de rang înalt ai Departamentului Trezoreriei SUA. Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat că „aplică în mod constant restricțiile la exportul de articole cu dublă utilizare, în conformitate cu legile și reglementările sale, precum și cu obligațiile sale internaționale”. Cu toate acestea, potrivit unor foști oficiali ai Departamentului Trezoreriei SUA și analiștilor din industrie, companiile rusești și iraniene au achiziționat recent din ce în ce mai mult componente pentru drone direct din China. De exemplu, Conflict Armament Research, o organizație britanică care investighează traficul ilegal de arme, a raportat o „creștere notabilă” a utilizării componentelor fabricate în China în dronele din clasa Shahed.