Corupție sau politică? Volodimir Kudrițkîi, fostul șef Ukrenergo, în centrul unui caz controversat din Ucraina
Kudrițkîi, care s-a remarcat prin menținerea rețelei electrice funcționale în timpul atacurilor rusești din ultimii patru ani, a fost forțat să demisioneze în 2024, stârnind îngrijorare atât în Ucraina, cât și la Bruxelles. Parlamentarii opoziției și activiștii societății civile acuză conducerea președintelui Volodimir Zelenski că folosește sistemul juridic pentru a intimida criticii și a elimina potențialii rivali politici. Cazul lui Kudrițkîi a fost comparat cu cel al fostului președinte Petro Poroșenko, sancționat și judecat pentru corupție, ceea ce ar putea împiedica candidatura sa la viitoarele alegeri. Deputatul Mîkola Kniajițkîi avertizează că utilizarea instanțelor pentru discreditarea adversarilor ar putea fi o tactică de influențare a alegerilor, scrie Politico. Faptele care i se reproșează lui Kudrițkîi datează din perioada în care era director adjunct pentru investiții la Ukrenergo, legate de un contract de infrastructură nefinalizat. Specialiștii și parlamentarii opoziției susțin că nu există dovezi că Kudrițkîi ar fi obținut beneficii personale, iar faptele par fără prejudiciu real. Daria Kaleniuk, șefa Centrului de Acțiune Anticorupție, a declarat că urmărirea penală are caracter politic și că acuzațiile sunt juridic nejustificate. Judecătorul a dispus eliberarea lui Kudrițkîi sub cauțiune de 325.000 de dolari, deși mai mulți parlamentari s-au oferit să garanteze pentru el. În contextul iernii ce se apropie și al intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, experții se tem că acesta ar putea deveni un „țap ispășitor” în cazul unor eventuale întreruperi de energie, ceea ce ar putea afecta în special capitala și zonele urbane dependente de gaz și electricitate. Fosta viceprim-ministră Ivanna Klympush-Tsintsadze a subliniat că momentul acuzațiilor nu este favorabil pentru imaginea Ucrainei pe plan internațional, având în vedere apelurile pentru sprijin energetic european. Analistul Adrian Karatnycky de la Atlantic Council avertizează că, deși Zelenski rămâne un lider inspirator, există elemente îngrijorătoare în modul în care guvernează și gestionează crizele interne și externe.
SUA impune sancțiuni președintelui Columbiei, acuzându-l de implicare în traficul de droguri
Potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, citat de Reuters, Petro este acuzat că „a permis cartelurilor de droguri să prospere” și că sub conducerea sa producția de cocaină a atins „cel mai ridicat nivel din ultimele decenii”, alimentând piața americană. „De când Gustavo Petro a venit la putere, producția de cocaină în Columbia a explodat, inundând Statele Unite și otrăvind americanii. Președintele Donald Trump ia astăzi măsuri ferme pentru a proteja națiunea noastră și a transmite un mesaj clar: nu vom tolera traficul de droguri pe teritoriul american”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Sancțiunile, care vizează și soția și fiul lui Petro, precum și ministrul de Interne Armando Benedetti, permit Washingtonului să blocheze activele acestora și să le interzică accesul pe teritoriul Statelor Unite. Președintele columbian a reacționat rapid, declarând pe platforma X, că va lupta împotriva acestei decizii și a angajat un avocat american pentru a o contesta. „Am luptat împotriva traficului de droguri timp de decenii – și eficient. Acum, măsura vine din partea aceleiași societăți pe care am ajutat-o să reducă consumul de cocaină. O adevărată paradoxală ironie, dar nu facem niciun pas înapoi și nu vom îngenunchea”, a scris Petro. Tensiuni în creștere Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat constant în ultimele luni, după ce președintele american Donald Trump a acuzat Columbia că este „complice” în comerțul global cu droguri și a amenințat cu sancțiuni economice și majorări de tarife. Săptămâna trecută, Trump a anunțat suspendarea „tuturor finanțărilor” către Columbia, iar în septembrie, după Adunarea Generală a ONU, Departamentul de Stat i-a revocat viza președintelui Petro. Tensiunile s-au amplificat și în contextul loviturilor militare americane asupra unor nave suspectate că transportau droguri în Marea Caraibilor, acțiuni criticate vehement de Petro, care a acuzat Washingtonul de „crime împotriva columbienilor nevinovați”. Decizia de a sancționa un șef de stat aflat în funcție este una extrem de rară. Petro se alătură astfel unei liste restrânse care include liderii Rusia, Venezuela și Coreea de Nord. De la preluarea mandatului, Petro a promis o strategie de „pace totală” și o reformă amplă în regiunile producătoare de coca, însă rezultatele s-au dovedit limitate. Producția de droguri a continuat să crească, iar Washingtonul consideră că actualul guvern de la Bogota a eșuat în combaterea rețelelor de trafic.
UE declanșează război cu Meta și TikTok. Îi acuză că încalcă regulamentul european
Într-o mişcare care escaladează în lupta împotriva dominaţiei companiilor din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a făcut publice acuzaţii împotriva platformelor TikTok şi Meta, considerând că nu respectă obligaţiile impuse de Digital Services Act (DSA) privind transparenţa reclamelor şi accesul la date. Platformele au acum dreptul de a răspunde la acuzațiile Comisiei în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA). În cazul în care nu reușesc să convingă executivul UE, riscă amenzi de până la 6 % din veniturile globale anuale. „Nu suntem de acord cu nicio sugestie că am încălcat DSA și continuăm să negociem cu Comisia pe aceste teme”, a declarat purtătorul de cuvânt al Meta, Ben Walters. Meta „a introdus modificări la opțiunile noastre de raportare a conținutului, la procesul de apel și la instrumentele de acces la date de la intrarea în vigoare a DSA și suntem încrezători că aceste soluții corespund cerințelor legii din UE”, a afirmat el. Care sunt acuzațiile În cazul TikTok, Comisia a concluzionat că repositorul de reclame al platformei nu respectă standardele DSA: lipseşte informaţia despre conţinutul reclamelor, cei cărora le sunt adresate şi cine le plăteşte. În ceea ce priveşte Meta (care deţine Facebook şi Instagram), acuzaţia priveşte incapacitatea platformei de a oferi un mecanism uşor de utilizat pentru utilizatori, care să semnaleze conţinut ilegal (ex. abuz sexual asupra copiilor, material terorist) şi existenţa unui proces de apel care este considerat prea complex pentru a fi eficient. În ambele cazuri, încălcările (dacă vor fi confirmate în deciziile finale) se pot sancţiona cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală ale companiilor. De ce contează Este clar că Uniunea Europeană schimbă registrul: nu mai e vorba doar de instrumente de dialog, ci de aplicare reală a normelor pentru platforme digitale mari (VLOP – Very Large Online Platforms). Prin DSA, Bruxellesul vrea să schimbe “regulile jocului” în mediul online. Vrea să impună mai multă responsabilitate, transparenţă şi acces pentru cercetători, societatea civilă şi utilizatori. Pentru companiile vizate, este un avertisment serios: prinderea “pe picior greşit” poate avea consecinţe financiare semnificative, dar şi de imagine. Cazurile sunt încă în stadiu preliminar — cele două companii vor avea ocazia să răspundă la constatările Comisiei înainte de emiterea unei decizii finale. Dacă se confirmă încălcările, amenzile şi măsurile aplicabile pot fi semnificative. De asemenea, rămâne de văzut cum vor reacţiona platformele vizate: dacă vor ceda rapid la cerinţe, sau dacă vor contesta dur, ceea ce poate declanşa anchete sau litigii pe termen lung. RECOMANDAREA AUTORULUI META dă afară 600 de angajați din divizia de inteligență artificială CEO-ul defunctului Nokia spune că istoria se repetă: Inteligența Artificială evoluează precum Internetul în anii 90
Războiul din Ucraina, ziua 1338. Zelenski solicită prioritate pe lista livrărilor de sisteme Patriot / Atac cu drone asupra Kievului / Trump impune sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia
Investigație presa ucraineană: Ofițeri ruși antrenează copii ucraineni pentru război Ofițeri ruși de rang înalt organizează antrenamente militare pentru copii ucraineni din teritoriile ocupate și administrează centre de militarizare a copiilor. Este vorba despre activitatea centrului de educație militar-patriotică Voin înființat în 2022, relatează Ukrainska Pravda. Adolescenții ucraineni din zonele ocupate ale regiunilor Herson, Zaporojie, Luhansk și Donețk urmează instruire militară la centrul Voin din tabăra sportivă de apărare Avangard din regiunea Volgograd din Rusia, iar unul dintre obiective este pregătirea tinerilor pentru serviciul în forțele armate ruse. Copiii ucraineni de acolo sunt supuși unui tratament dur și sunt învățați să opereze drone, să sape tranșee, să curețe și să mineze zone și să folosească grenade și arme de foc. Casa Albă: Trump dorește ca întâlnirea cu Putin să fie „o utilizare eficientă a timpului său” Purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump, Karoline Leavitt, a fost întrebată ce anume l-a determinat pe președintele american să ia o „decizie radicală” în privința Rusiei în ultima săptămână, inclusiv impunerea de sancțiuni ieri. „Președintele a susținut întotdeauna că va impune sancțiuni Rusiei atunci când va considera că este oportun și necesar, iar ieri a fost acea zi”, a spus Leavitt, potrivit Sky News. „Cred că președintele și-a exprimat de mult timp frustrarea față de Vladimir Putin și, sincer, față de ambele părți implicate în acest conflict. (…) Dar vrem să ne asigurăm că această întâlnire va avea un rezultat tangibil și pozitiv și că va fi o utilizare bună a timpului președintelui”, a mai spus Leavitt. Ucraina anchetează „crime de război” după ce cinci civili ar fi fost împușcați mortal în Donețk Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru crime de război în urma unui atac semnalat în regiunea Donețk din estul țării. Cinci civili au fost împușcați mortal de forțele ruse în satul Zvanivka, situat pe linia frontului, a declarat un martor, potrivit Sky News. Procuratura regională a declarat într-un comunicat că un bărbat, cei doi fii ai săi și doi vecini au fost uciși luni în localitate. „Procurorii au interogat-o și au înregistrat dovezi ale unei alte crime de război împotriva populației civile”, se arată în declarație. Putin afirmă că Rusia nu va ceda în fața sancțiunilor SUA și susține că summitul de la Budapesta a fost „amânat” Președintele rus Vladimir Putin a denunțat joi noile sancțiuni impuse de SUA , calificându-le o încercare de a constrânge Moscova. În declarațiile sale pentru jurnaliști, Putin a afirmat că „nicio țară care se respectă nu face nimic sub presiune”, scrie The Kyiv Independent. Șeful Kremlinului a descris sancțiunile ca fiind un „act neprietenos” care ar dăuna relațiilor dintre Rusia și SUA, dar a încercat să minimizeze impactul potențial al acestora asupra economiei ruse. Ucraina folosește arme cu rază lungă de acțiune produse local, cu rază de până la 3.000 km, spune Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a declarat, la summitul Uniunii Europene, că Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acțiune dezvoltate în țară, cu o rază de până la 3.000 de kilometri, și că lucrează la extinderea producției acestora cu sprijin financiar internațional. Liderul ucrainean a subliniat că aceste capacități reprezintă tehnologie de ultimă generație și că guvernul său caută finanțare suplimentară pentru a extinde producția. „Avem capabilități clare, produse în Ucraina, cu raze de acțiune între 150 și 3.000 de kilometri. Întrebarea este cum obținem finanțarea necesară pentru a produce aceste arme la scară mare”, a spus Zelenski. Zelenski laudă noul pachet de sancțiuni europene și mulțumește SUA pentru sprijinul militar Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat joi la summitul Uniunii Europene adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a transmis mulțumiri liderilor europeni și Statelor Unite pentru sprijinul continuu acordat Kievului. Volodimir Zelenski a declarat, în cadrul summitului Uniunii Europene, că noul pachet de sancțiuni reprezintă „un rezultat puternic” și un semnal de unitate al Europei în fața agresiunii ruse. „Presiunea este și ea o armă, iar apărarea antiaeriană este cea mai importantă armă în timpul acestor atacuri masive”, a afirmat liderul de la Kiev. Premierul finlandez solicită furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat, într-un interviu pentru POLITICO, faptul că președintele american Donald Trump ar trebui să permită Ucrainei să utilizeze rachete de croazieră americane Tomahawk cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte aflate adânc în teritoriul rus. Orpo a menționat că Rusia reprezintă o „amenințare permanentă” la adresa securității Europei și a solicitat președintelui SUA să furnizeze Ucrainei armele de care are nevoie pentru a se apăra și pentru a-l forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Ucraina propune Europei revizuirea ordinii livrărilor de sisteme de apărare Patriot. Motivul este acela că Ucraina are nevoie urgentă de acest tip de sisteme. Motivul este acela că Ucraina se află în războiul cu Rusia. Îndemnul a fost adresat de Zelenski, miercuri, cu prilejul unui discurs la Summitul Consiliul European din Bruxelles, eveniment la care a luat parte și președintele României, Nicușor Dan. Zelenski: Există o șansă reală să oprim războiul și să înfrângem Rusia Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că a avut o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron, în care au discutat despre intensificarea presiunii asupra Rusiei, consolidarea apărării antiaeriene și garantarea securității Ucrainei. „Acum este momentul în care există o șansă reală de a pune capăt războiului și de a opri Rusia. Pentru a reuși, trebuie să continuăm să creștem presiunea asupra Federației Ruse, să extindem sprijinul pentru Ucraina și să finalizăm garanțiile de securitate”, a transmis Zelenski. Președintele ucrainean a menționat și cooperarea în domeniul apărării, afirmând că au fost abordate „soluții concrete care pot face Ucraina mai puternică”. Ucraina confirmă atacul asupra rafinăriei de petrol Ryazan din Rusia Ucraina a confirmat atacurile cu drone asupra a două ținte strategice rusești în noaptea de miercuri spre joi – rafinăria de petrol Ryazan și un depozit de muniție – lângă Valuyki, regiunea Belgorod, scrie The Kyiv Independent. Atacul asupra depozitului de muniție de lângă Valuyki a distrus ținta, provocând explozii secundare și detonarea munițiilor rusești, potrivit Statului
După India, și companiile petroliere de stat chineze suspendă importul de petrol rusesc din cauza temerilor legate de sancțiunile lui Trump
Potrivit mai multor surse comerciale, companiile petroliere de stat chineze au suspendat achiziția de petrol rusesc, chiar după ce India a redus masiv importurile de petrol în urma sancțiunilor lui Trump. Pe 23 octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că SUA vor impune sancțiuni asupra a două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, pentru a presa Kremlinul să înceteze operațiunile militare din Ucraina. Importatorii de top ar putea căuta alternative la petrolul rusesc. Sunt așteptate creșteri de prețuri la nivel global Reuters scrie că scăderea cererii de petrol rusesc ar putea reduce veniturile Moscovei, iar importatorii de top ar urma să caute alternative, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor globale. China a importat 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi. Petrolul rusesc era transportat pe mare și achiziționat de rafinării independente, inclusiv de operatori mici. După sancțiunile lui Trump asupra Rosneft și Lukoil, companiile petroliere naționale chineze PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil nu vor mai tranzacționa petrolul rusesc transportat pe mare, cel puțin pe termen scurt. Trump a sancționat dur Rusia cu scopul de a-l readuce pe Putin la masa negocierilor Pe durata vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, Trump a dezvăluit la conferința de presă din Biroul Oval că a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin care urma să aibă loc la summitul de la Budapesta. „Mi-am anulat întâlnirea cu Putin pentru că am simțit că nu există un rezultat posibil Trump: Am simțit că este momentul potrivit să impunem sancțiuni Rusiei. Nu a fost corect să avem o întâlnire cu Putin, așa că am anulat-o.Putin și Zelenski aspiră la pace și este timpul să punem capăt acestui război”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina
Țările UE aprobă cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Slovacia și-a retras obiecțiile
Anunțul a fost făcut de președinția daneză a UE. „Suntem foarte încântați să anunțăm că tocmai am fost informați de către statul membru rămas că acesta poate acum să-și ridice rezerva cu privire la cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni”, se menționează în comunicat, potrivit Reuters. Slovacia era ultima țară care se opunea pachetului de sancțiuni, după ce țările UE au convenit asupra textului final săptămâna trecută. Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a dorit asigurări din partea Comisiei Europene cu privire la prețurile ridicate ale energiei și alinierea obiectivelor climatice la nevoile producătorilor de automobile și ale industriei grele. „În consecință, a fost lansată o procedură scrisă pentru aprobarea Consiliului. Dacă nu se primesc obiecții, pachetul va fi adoptat mâine până la ora 8 dimineața”, se mai arată în comunicat. Interdicția privind gazul natural lichefiat va intra în vigoare în două etape: contractele pe termen scurt vor înceta după șase luni, în timp ce contractele pe termen lung vor înceta de la 1 ianuarie 2027, cu un an mai devreme decât foaia de parcurs a Comisiei pentru a pune capăt dependenței blocului de combustibilii fosili ruși. Cel de-al 19-lea pachet restricționează și circulația diplomaților ruși în cadrul UE. Aceștia vor trebui să notifice guvernele celorlalte state membre ale UE cu privire la deplasările lor înainte de a trece frontiera țării gazdă, notează POLITICO. Anunțul privind aprobarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni vine după ce timp de câteva săptămâni, Austria, Slovacia și Ungaria au blocat acordul. Potrivit Bloomberg, cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni are scopul de a priva Moscova de veniturile din energie, dar și de a crește presiunea asupra lui Vladimir Putin pentru a se așeza la masa negocierilor de pace.
Trump impune sancțiuni Rusiei și anunță oficial anularea întâlniri cu Putin / Trump spune că a simțit că era momentul pentru sancțiuni, menționând că a așteptat mult timp
Administrația Trump a impus miercuri noaptea sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, solicitând Moscovei să accepte un armistițiu imediat în războiul cu Ucraina. Președintele Donald Trump a semnalat de săptămâni întregi că ar putea impune sancțiuni împotriva Rusiei pentru continuarea războiului, dar până miercuri nu a luat măsuri punitive majore. Anunțul a venit în momentul în care Trump a declarat că a „anulat” o întâlnire anticipată cu Putin, deoarece „nu simțea că vor ajunge unde trebuie să ajungă”. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații plăcute, dar apoi nu ajungem nicăieri. Pur și simplu nu ajungem nicăieri”, a spus el. În declarațiile făcute în Biroul Oval, Trump a explicat că „a simțit că era momentul” pentru sancțiuni, menționând că „a așteptat mult timp” pentru a le impune. Cu toate acestea, președintele SUA a declarat că speră „să nu dureze mult”, deoarece războiul se va termina. SUA, pregătită de măsuri suplimentare Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri într-un comunicat că „este momentul să se pună capăt uciderilor și să se instaureze un armistițiu imediat”. „Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere din Rusia care finanțează mașina de război a Kremlinului”, a spus el. Bessent a adăugat: „Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Îi încurajăm pe aliații noștri să ni se alăture și să adere la aceste sancțiuni”. Sancțiunile au lovit Rosneft și Lukoil și alete zeci dintre filialele lor. Regatul Unit a vizat cele două companii petroliere săptămâna trecută, iar Uniunea Europeană a convenit miercuri asupra unui alt pachet de sancțiuni. Ucraina a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei pe măsură ce războiul continuă să facă ravagii. Eforturile diplomatice de a pune capăt războiului au stagnat, iar Rusia a respins ideea înghețării conflictului pentru negocieri – o măsură pe care Ucraina și Europa au declarat că o susțin. Trump a declarat săptămâna trecută că intenționează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta. Cu toate acestea, Trump a declarat miercuri că a „anulat” summitul anticipat, spunând reporterilor: „Pur și simplu nu mi s-a părut corect”, deși a afirmat că se vor întâlni în viitor.
Washingtonul anunță o înăsprire majoră a sancțiunilor împotriva Moscovei
Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a declarat miercuri că Washingtonul va anunța o nouă rundă de sancțiuni împotriva Moscovei, în urma amânării pe termen nelimitat a unei întâlniri dintre Donald Trump și Vladimir Putin la Budapesta, Ungaria, pe tema războiului din Ucraina, potrivit Le Figaro. „Vom anunța, fie astăzi târziu, după închiderea (bursei de pe Wall Street, nota editorului), fie mâine dimineață devreme, o înăsprire majoră a sancțiunilor împotriva Rusiei ”, a declarat Bessent reporterilor de la Casa Albă. Miercuri, Bessent a declarat pentru Fox Business că noile sancțiuni vor fi „unele dintre cele mai severe”, menționând dezamăgirea lui Trump față de președintele rus Vladimir Putin și stadiul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, după summitul din Alaska de acum două luni, notează CNN. „Președintele Putin nu s-a prezentat la masa negocierilor într-o manieră onestă și directă, așa cum speram. (…) Acestea sunt sancțiuni, nu tarife secundare. (…) Vor fi substanțiale și puternice, și îi îndemnăm pe aliații noștri europeni și din G7, precum și pe Canada și Australia, să ni se alăture,” a subliniat Bessent.
Un șofer a stabilit un adevărat record de amenzi, într-o singură zi. Am încremenit de șoc. Cutia poștală era plină
Un șofer din Olanda a primit 16 amenzi de viteză, într-o singură zi, în valoare de peste 850 de euro, după ce a trecut granița în Belgia pentru a alimenta mai ieftin, combustibilul fiind la preț redus. Bărbatul circula des spre Lanaken, dar de data aceasta noul sistem de control al vitezei medii, instalat din 1 septembrie, l-a surprins cu viteză excesivă. „Am încremenit de șoc. Cutia poștală era plină. Printre altele, ca să alimentez mai ieftin, dar tot ce am economisit s-a dus. M-a costat scump plinul ăsta”, a povestit șoferul, potrivit publicației belgien Nieuwsblad.be. Primarul din localitatea respectivă a respins criticile privind lipsa panourilor suplimentare de avertizare, subliniind că limita de 50 km/h este clar semnalizată. „Indicatoarele de viteză nu sunt puse acolo ca decor. Semnele vorbesc de la sine, iar cine nu vrea să asculte, trebuie să simtă consecințele. Ne dorim ca oamenii să-și adapteze comportamentul la volan. În plus, există o marjă de toleranță de 6 km/h”, a precizat acesta. Conform legislației rutiere belgiene, amenzile pentru viteză pornesc de la 50 de euro și cresc în funcție de numărul kilometrilor pe oră peste limita legală. Iar în cazurile mai grave, șoferii străini riscă suspendarea permisului sau chiar confiscarea mașinii, dacă nu plătesc imediat amenda. Sursa foto – caracter ilustrativ: Facebook
UE a reinstituit sancțiunile împotriva Iranului în legătură cu programul nuclear
UE a confirmat că a reinstituit sancțiunile împotriva companiilor și persoanelor fizice care contribuie la programul nuclear al Iranului sau la dezvoltarea rachetelor balistice. Decizia UE vine după ce ONU a anunțat reinstituirea unei măsuri similare, scrie Le Monde. „Astăzi, UE a reinstituit sancțiunile împotriva Iranului ca răspuns la nerespectarea în continuare a acordului nuclear. Ușa pentru negocieri diplomatice rămâne deschisă”, a declarat președinția UE într-un comunicat, potrivit Reuters. Sancțiunile din partea UE includ înghețarea activelor Băncii Centrale Iraniene și ale altor bănci iraniene, precum și interdicții de călătorie pentru anumiți oficiali iranieni. În plus, UE a interzis achiziționarea și transportul de țiței de către Iran, dar și vânzarea sau furnizarea de aur și anumite echipamente navale. Decizia vine după ce Marea Britanie, Franța și Germania au inițiat reinstituirea sancțiunilor împotriva Iranului în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, pe baza acuzațiilor că acesta a încălcat acordul din 2015 care viza oprirea dezvoltării unei bombe nucleare. În replică, Teheranul neagă că ar urmări să obțină arme nucleare.