Zelenski impune sancțiuni împotriva unui apropiat al său, implicat într-un răsunător caz de corupție din Ucraina
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a impus joi sancțiuni împotriva omului de afaceri Timur Mindici, considerat un prieten apropiat al său și care este acuzat de orchestrarea unuia dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în țară. Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care impune sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri Timur Mindici și Alexander Zuckerman. Aceștia sunt implicați în ancheta privind corupția din cadrul companiei „Energoatom” – operator centralelor nucleare din Ucraina. Alexander Zuckerman (stânga) și Timur Mindici (dreapta). Foto: RBC_ua / Telegram Sancțiunile sunt impuse pe o perioadă de trei ani, deși, de obicei, aceste restricții rămânând în vigoare pe termen nelimitat. Decretul prevede că atât Mindici, cât și Zuckerman dețin cetățenie israeliană. Ambii au părăsit Ucraina cu puțin timp înainte de perchezițiile efectuate la „Energoatom”. Timur Mindici este acuzat că a orchestrat un vast sistem de corupţie ce a permis deturnarea a 100 milioane de dolari destinaţi sectorului energetic al ţării. Scandalul a izbucnit în timp ce reţeaua electrică ucraineană a fost grav avariată de seria de atacuri masive ale Rusiei din ultimul timp, ceea ce provoacă pene de curent îndelungate în multe regiuni ale ţării. Mindici este coproprietarul societăţii de producţie audiovizuală Kvartal 95, fondată de Volodimir Zelenski pe vremea când era actor de comedie, înainte de a se lansa în politică şi a deveni preşedinte în 2019. Captură foto / Kvartal 95 Timur Mindici, care a părăsit Ucraina cu puţin timp înainte de izbucnirea scandalului, este de asemenea suspectat de influenţarea deciziilor unor înalţi responsabili ai guvernului, printre care şi fostul ministru al apărării, Rustem Umerov, în prezent secretar al Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare. Un vot parlamentar care să aprobe destituirea celor doi miniștri este așteptat vineri. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul de corupție din Ucraina se extinde. Ministrul Justiţiei pleacă din funcție, alții au stat cu Trump la masă, iar banii găsiți erau ai americanilor Ministrul ucrainean – care a stat la masă cu Donald Trump – demisionează în urma scandalului de corupție din Administrația Zelenski. Ce măsuri cere președintele Ucrainei
Efectul sancțiunilor UE asupra Lukoil. Bulgaria, în pană de benzină. Rezervele de carburanți ale țării vecine sunt suficiente pentru o singură lună
Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul sancțiunilor impuse de SUA privind petrolul rusesc. Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul în care compania rusă Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din țară, se află sub sancțiunile americane, a declarat marți președintele agenției de stat pentru rezerve, potrivit Reuters, preluată de Mediafax. În prezent, Bulgaria are rezerve de benzină pentru aproximativ 35 de zile, iar de motorină pentru peste 50 de zile, a declarat Assen Asenov, citat de agenția de știri bulgară BTA. Mai sunt zece zile până la ultimatumul lui Trump. Sancțiunile vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie. Bulgaria, în criză de timp Pe de o parte, Bulgaria are mai multe stocuri de țiței și produse petroliere în afara țării, însă analiștii din domeniul energiei, citați de Reuters, spun că Bulgaria trebuie să le importe înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să intre sub incidența sancțiunilor. „50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Zece zile până la ultimatumul lui Trump Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa. 50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa, preia Mediafax. Recomandarea autorului: Lukoil oprește, după 16 ani, producția de pe unul dintre cele mai mari zăcăminte de petrol din lume. Totul din cauza sancțiunilor lui Trump
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil
Statele Unite ale Americii acordă Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile împotriva Rusiei
Premierul Ungariei Viktor Orban s-a întâlnit vineri cu președintele american, Donald Trump la Casa Albă pentru prima dată de la realegerea președintelui american. În cadrul întâlnirii, liderul guvernului de la Budapesta și-a susținut cauza pentru a obține o derogarea de la sancțiunile americane impuse sectorului energetic rus. Un oficial de la Casa Albă a anunțat că Ungaria a primit excepția cerută și s-a angajat să cumpere gaze naturale lichefiate din SUA în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari. De la începutul Războiului din Ucraina, Ungaria a contiuat să achiziționeze petrol și gaz din Rusia, mișcare ce a atras criticile Uniunii Europene, dar și ai Aliaților Nord-Atlantici. De asemenea, Ungaria s-a opus vehement planurilor Comisiei Europene de a elimina importurile de gaz rusesc până în 2027. Conform datelor FMI, în 2024 Ungaria depindea de Rusia pentru 74% din gaz și 86% din petrol, iar o oprire a importurilor rusești ar putea reduce PIB-ul cu peste 4%. În plus, privind alegerile parlamentare din Ungaria din 2026, președintele american și-a arătat susținerea față de Orban, declarând: „Nu a făcut nicio greșeală în privința imigrației. Așadar, este respectat de toată lumea, este plăcut de unii. Îl plac și îl respect. Sunt conduși cum trebuie și de aceea va avea mare succes la următoarele alegeri”.
Corupție sau politică? Volodimir Kudrițkîi, fostul șef Ukrenergo, în centrul unui caz controversat din Ucraina
Kudrițkîi, care s-a remarcat prin menținerea rețelei electrice funcționale în timpul atacurilor rusești din ultimii patru ani, a fost forțat să demisioneze în 2024, stârnind îngrijorare atât în Ucraina, cât și la Bruxelles. Parlamentarii opoziției și activiștii societății civile acuză conducerea președintelui Volodimir Zelenski că folosește sistemul juridic pentru a intimida criticii și a elimina potențialii rivali politici. Cazul lui Kudrițkîi a fost comparat cu cel al fostului președinte Petro Poroșenko, sancționat și judecat pentru corupție, ceea ce ar putea împiedica candidatura sa la viitoarele alegeri. Deputatul Mîkola Kniajițkîi avertizează că utilizarea instanțelor pentru discreditarea adversarilor ar putea fi o tactică de influențare a alegerilor, scrie Politico. Faptele care i se reproșează lui Kudrițkîi datează din perioada în care era director adjunct pentru investiții la Ukrenergo, legate de un contract de infrastructură nefinalizat. Specialiștii și parlamentarii opoziției susțin că nu există dovezi că Kudrițkîi ar fi obținut beneficii personale, iar faptele par fără prejudiciu real. Daria Kaleniuk, șefa Centrului de Acțiune Anticorupție, a declarat că urmărirea penală are caracter politic și că acuzațiile sunt juridic nejustificate. Judecătorul a dispus eliberarea lui Kudrițkîi sub cauțiune de 325.000 de dolari, deși mai mulți parlamentari s-au oferit să garanteze pentru el. În contextul iernii ce se apropie și al intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, experții se tem că acesta ar putea deveni un „țap ispășitor” în cazul unor eventuale întreruperi de energie, ceea ce ar putea afecta în special capitala și zonele urbane dependente de gaz și electricitate. Fosta viceprim-ministră Ivanna Klympush-Tsintsadze a subliniat că momentul acuzațiilor nu este favorabil pentru imaginea Ucrainei pe plan internațional, având în vedere apelurile pentru sprijin energetic european. Analistul Adrian Karatnycky de la Atlantic Council avertizează că, deși Zelenski rămâne un lider inspirator, există elemente îngrijorătoare în modul în care guvernează și gestionează crizele interne și externe.
SUA impune sancțiuni președintelui Columbiei, acuzându-l de implicare în traficul de droguri
Potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, citat de Reuters, Petro este acuzat că „a permis cartelurilor de droguri să prospere” și că sub conducerea sa producția de cocaină a atins „cel mai ridicat nivel din ultimele decenii”, alimentând piața americană. „De când Gustavo Petro a venit la putere, producția de cocaină în Columbia a explodat, inundând Statele Unite și otrăvind americanii. Președintele Donald Trump ia astăzi măsuri ferme pentru a proteja națiunea noastră și a transmite un mesaj clar: nu vom tolera traficul de droguri pe teritoriul american”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Sancțiunile, care vizează și soția și fiul lui Petro, precum și ministrul de Interne Armando Benedetti, permit Washingtonului să blocheze activele acestora și să le interzică accesul pe teritoriul Statelor Unite. Președintele columbian a reacționat rapid, declarând pe platforma X, că va lupta împotriva acestei decizii și a angajat un avocat american pentru a o contesta. „Am luptat împotriva traficului de droguri timp de decenii – și eficient. Acum, măsura vine din partea aceleiași societăți pe care am ajutat-o să reducă consumul de cocaină. O adevărată paradoxală ironie, dar nu facem niciun pas înapoi și nu vom îngenunchea”, a scris Petro. Tensiuni în creștere Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat constant în ultimele luni, după ce președintele american Donald Trump a acuzat Columbia că este „complice” în comerțul global cu droguri și a amenințat cu sancțiuni economice și majorări de tarife. Săptămâna trecută, Trump a anunțat suspendarea „tuturor finanțărilor” către Columbia, iar în septembrie, după Adunarea Generală a ONU, Departamentul de Stat i-a revocat viza președintelui Petro. Tensiunile s-au amplificat și în contextul loviturilor militare americane asupra unor nave suspectate că transportau droguri în Marea Caraibilor, acțiuni criticate vehement de Petro, care a acuzat Washingtonul de „crime împotriva columbienilor nevinovați”. Decizia de a sancționa un șef de stat aflat în funcție este una extrem de rară. Petro se alătură astfel unei liste restrânse care include liderii Rusia, Venezuela și Coreea de Nord. De la preluarea mandatului, Petro a promis o strategie de „pace totală” și o reformă amplă în regiunile producătoare de coca, însă rezultatele s-au dovedit limitate. Producția de droguri a continuat să crească, iar Washingtonul consideră că actualul guvern de la Bogota a eșuat în combaterea rețelelor de trafic.
UE declanșează război cu Meta și TikTok. Îi acuză că încalcă regulamentul european
Într-o mişcare care escaladează în lupta împotriva dominaţiei companiilor din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a făcut publice acuzaţii împotriva platformelor TikTok şi Meta, considerând că nu respectă obligaţiile impuse de Digital Services Act (DSA) privind transparenţa reclamelor şi accesul la date. Platformele au acum dreptul de a răspunde la acuzațiile Comisiei în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA). În cazul în care nu reușesc să convingă executivul UE, riscă amenzi de până la 6 % din veniturile globale anuale. „Nu suntem de acord cu nicio sugestie că am încălcat DSA și continuăm să negociem cu Comisia pe aceste teme”, a declarat purtătorul de cuvânt al Meta, Ben Walters. Meta „a introdus modificări la opțiunile noastre de raportare a conținutului, la procesul de apel și la instrumentele de acces la date de la intrarea în vigoare a DSA și suntem încrezători că aceste soluții corespund cerințelor legii din UE”, a afirmat el. Care sunt acuzațiile În cazul TikTok, Comisia a concluzionat că repositorul de reclame al platformei nu respectă standardele DSA: lipseşte informaţia despre conţinutul reclamelor, cei cărora le sunt adresate şi cine le plăteşte. În ceea ce priveşte Meta (care deţine Facebook şi Instagram), acuzaţia priveşte incapacitatea platformei de a oferi un mecanism uşor de utilizat pentru utilizatori, care să semnaleze conţinut ilegal (ex. abuz sexual asupra copiilor, material terorist) şi existenţa unui proces de apel care este considerat prea complex pentru a fi eficient. În ambele cazuri, încălcările (dacă vor fi confirmate în deciziile finale) se pot sancţiona cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală ale companiilor. De ce contează Este clar că Uniunea Europeană schimbă registrul: nu mai e vorba doar de instrumente de dialog, ci de aplicare reală a normelor pentru platforme digitale mari (VLOP – Very Large Online Platforms). Prin DSA, Bruxellesul vrea să schimbe “regulile jocului” în mediul online. Vrea să impună mai multă responsabilitate, transparenţă şi acces pentru cercetători, societatea civilă şi utilizatori. Pentru companiile vizate, este un avertisment serios: prinderea “pe picior greşit” poate avea consecinţe financiare semnificative, dar şi de imagine. Cazurile sunt încă în stadiu preliminar — cele două companii vor avea ocazia să răspundă la constatările Comisiei înainte de emiterea unei decizii finale. Dacă se confirmă încălcările, amenzile şi măsurile aplicabile pot fi semnificative. De asemenea, rămâne de văzut cum vor reacţiona platformele vizate: dacă vor ceda rapid la cerinţe, sau dacă vor contesta dur, ceea ce poate declanşa anchete sau litigii pe termen lung. RECOMANDAREA AUTORULUI META dă afară 600 de angajați din divizia de inteligență artificială CEO-ul defunctului Nokia spune că istoria se repetă: Inteligența Artificială evoluează precum Internetul în anii 90
Războiul din Ucraina, ziua 1338. Zelenski solicită prioritate pe lista livrărilor de sisteme Patriot / Atac cu drone asupra Kievului / Trump impune sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia
Investigație presa ucraineană: Ofițeri ruși antrenează copii ucraineni pentru război Ofițeri ruși de rang înalt organizează antrenamente militare pentru copii ucraineni din teritoriile ocupate și administrează centre de militarizare a copiilor. Este vorba despre activitatea centrului de educație militar-patriotică Voin înființat în 2022, relatează Ukrainska Pravda. Adolescenții ucraineni din zonele ocupate ale regiunilor Herson, Zaporojie, Luhansk și Donețk urmează instruire militară la centrul Voin din tabăra sportivă de apărare Avangard din regiunea Volgograd din Rusia, iar unul dintre obiective este pregătirea tinerilor pentru serviciul în forțele armate ruse. Copiii ucraineni de acolo sunt supuși unui tratament dur și sunt învățați să opereze drone, să sape tranșee, să curețe și să mineze zone și să folosească grenade și arme de foc. Casa Albă: Trump dorește ca întâlnirea cu Putin să fie „o utilizare eficientă a timpului său” Purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump, Karoline Leavitt, a fost întrebată ce anume l-a determinat pe președintele american să ia o „decizie radicală” în privința Rusiei în ultima săptămână, inclusiv impunerea de sancțiuni ieri. „Președintele a susținut întotdeauna că va impune sancțiuni Rusiei atunci când va considera că este oportun și necesar, iar ieri a fost acea zi”, a spus Leavitt, potrivit Sky News. „Cred că președintele și-a exprimat de mult timp frustrarea față de Vladimir Putin și, sincer, față de ambele părți implicate în acest conflict. (…) Dar vrem să ne asigurăm că această întâlnire va avea un rezultat tangibil și pozitiv și că va fi o utilizare bună a timpului președintelui”, a mai spus Leavitt. Ucraina anchetează „crime de război” după ce cinci civili ar fi fost împușcați mortal în Donețk Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru crime de război în urma unui atac semnalat în regiunea Donețk din estul țării. Cinci civili au fost împușcați mortal de forțele ruse în satul Zvanivka, situat pe linia frontului, a declarat un martor, potrivit Sky News. Procuratura regională a declarat într-un comunicat că un bărbat, cei doi fii ai săi și doi vecini au fost uciși luni în localitate. „Procurorii au interogat-o și au înregistrat dovezi ale unei alte crime de război împotriva populației civile”, se arată în declarație. Putin afirmă că Rusia nu va ceda în fața sancțiunilor SUA și susține că summitul de la Budapesta a fost „amânat” Președintele rus Vladimir Putin a denunțat joi noile sancțiuni impuse de SUA , calificându-le o încercare de a constrânge Moscova. În declarațiile sale pentru jurnaliști, Putin a afirmat că „nicio țară care se respectă nu face nimic sub presiune”, scrie The Kyiv Independent. Șeful Kremlinului a descris sancțiunile ca fiind un „act neprietenos” care ar dăuna relațiilor dintre Rusia și SUA, dar a încercat să minimizeze impactul potențial al acestora asupra economiei ruse. Ucraina folosește arme cu rază lungă de acțiune produse local, cu rază de până la 3.000 km, spune Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a declarat, la summitul Uniunii Europene, că Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acțiune dezvoltate în țară, cu o rază de până la 3.000 de kilometri, și că lucrează la extinderea producției acestora cu sprijin financiar internațional. Liderul ucrainean a subliniat că aceste capacități reprezintă tehnologie de ultimă generație și că guvernul său caută finanțare suplimentară pentru a extinde producția. „Avem capabilități clare, produse în Ucraina, cu raze de acțiune între 150 și 3.000 de kilometri. Întrebarea este cum obținem finanțarea necesară pentru a produce aceste arme la scară mare”, a spus Zelenski. Zelenski laudă noul pachet de sancțiuni europene și mulțumește SUA pentru sprijinul militar Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat joi la summitul Uniunii Europene adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a transmis mulțumiri liderilor europeni și Statelor Unite pentru sprijinul continuu acordat Kievului. Volodimir Zelenski a declarat, în cadrul summitului Uniunii Europene, că noul pachet de sancțiuni reprezintă „un rezultat puternic” și un semnal de unitate al Europei în fața agresiunii ruse. „Presiunea este și ea o armă, iar apărarea antiaeriană este cea mai importantă armă în timpul acestor atacuri masive”, a afirmat liderul de la Kiev. Premierul finlandez solicită furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat, într-un interviu pentru POLITICO, faptul că președintele american Donald Trump ar trebui să permită Ucrainei să utilizeze rachete de croazieră americane Tomahawk cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte aflate adânc în teritoriul rus. Orpo a menționat că Rusia reprezintă o „amenințare permanentă” la adresa securității Europei și a solicitat președintelui SUA să furnizeze Ucrainei armele de care are nevoie pentru a se apăra și pentru a-l forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Ucraina propune Europei revizuirea ordinii livrărilor de sisteme de apărare Patriot. Motivul este acela că Ucraina are nevoie urgentă de acest tip de sisteme. Motivul este acela că Ucraina se află în războiul cu Rusia. Îndemnul a fost adresat de Zelenski, miercuri, cu prilejul unui discurs la Summitul Consiliul European din Bruxelles, eveniment la care a luat parte și președintele României, Nicușor Dan. Zelenski: Există o șansă reală să oprim războiul și să înfrângem Rusia Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că a avut o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron, în care au discutat despre intensificarea presiunii asupra Rusiei, consolidarea apărării antiaeriene și garantarea securității Ucrainei. „Acum este momentul în care există o șansă reală de a pune capăt războiului și de a opri Rusia. Pentru a reuși, trebuie să continuăm să creștem presiunea asupra Federației Ruse, să extindem sprijinul pentru Ucraina și să finalizăm garanțiile de securitate”, a transmis Zelenski. Președintele ucrainean a menționat și cooperarea în domeniul apărării, afirmând că au fost abordate „soluții concrete care pot face Ucraina mai puternică”. Ucraina confirmă atacul asupra rafinăriei de petrol Ryazan din Rusia Ucraina a confirmat atacurile cu drone asupra a două ținte strategice rusești în noaptea de miercuri spre joi – rafinăria de petrol Ryazan și un depozit de muniție – lângă Valuyki, regiunea Belgorod, scrie The Kyiv Independent. Atacul asupra depozitului de muniție de lângă Valuyki a distrus ținta, provocând explozii secundare și detonarea munițiilor rusești, potrivit Statului
După India, și companiile petroliere de stat chineze suspendă importul de petrol rusesc din cauza temerilor legate de sancțiunile lui Trump
Potrivit mai multor surse comerciale, companiile petroliere de stat chineze au suspendat achiziția de petrol rusesc, chiar după ce India a redus masiv importurile de petrol în urma sancțiunilor lui Trump. Pe 23 octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că SUA vor impune sancțiuni asupra a două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, pentru a presa Kremlinul să înceteze operațiunile militare din Ucraina. Importatorii de top ar putea căuta alternative la petrolul rusesc. Sunt așteptate creșteri de prețuri la nivel global Reuters scrie că scăderea cererii de petrol rusesc ar putea reduce veniturile Moscovei, iar importatorii de top ar urma să caute alternative, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor globale. China a importat 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi. Petrolul rusesc era transportat pe mare și achiziționat de rafinării independente, inclusiv de operatori mici. După sancțiunile lui Trump asupra Rosneft și Lukoil, companiile petroliere naționale chineze PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil nu vor mai tranzacționa petrolul rusesc transportat pe mare, cel puțin pe termen scurt. Trump a sancționat dur Rusia cu scopul de a-l readuce pe Putin la masa negocierilor Pe durata vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, Trump a dezvăluit la conferința de presă din Biroul Oval că a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin care urma să aibă loc la summitul de la Budapesta. „Mi-am anulat întâlnirea cu Putin pentru că am simțit că nu există un rezultat posibil Trump: Am simțit că este momentul potrivit să impunem sancțiuni Rusiei. Nu a fost corect să avem o întâlnire cu Putin, așa că am anulat-o.Putin și Zelenski aspiră la pace și este timpul să punem capăt acestui război”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina
Țările UE aprobă cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Slovacia și-a retras obiecțiile
Anunțul a fost făcut de președinția daneză a UE. „Suntem foarte încântați să anunțăm că tocmai am fost informați de către statul membru rămas că acesta poate acum să-și ridice rezerva cu privire la cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni”, se menționează în comunicat, potrivit Reuters. Slovacia era ultima țară care se opunea pachetului de sancțiuni, după ce țările UE au convenit asupra textului final săptămâna trecută. Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a dorit asigurări din partea Comisiei Europene cu privire la prețurile ridicate ale energiei și alinierea obiectivelor climatice la nevoile producătorilor de automobile și ale industriei grele. „În consecință, a fost lansată o procedură scrisă pentru aprobarea Consiliului. Dacă nu se primesc obiecții, pachetul va fi adoptat mâine până la ora 8 dimineața”, se mai arată în comunicat. Interdicția privind gazul natural lichefiat va intra în vigoare în două etape: contractele pe termen scurt vor înceta după șase luni, în timp ce contractele pe termen lung vor înceta de la 1 ianuarie 2027, cu un an mai devreme decât foaia de parcurs a Comisiei pentru a pune capăt dependenței blocului de combustibilii fosili ruși. Cel de-al 19-lea pachet restricționează și circulația diplomaților ruși în cadrul UE. Aceștia vor trebui să notifice guvernele celorlalte state membre ale UE cu privire la deplasările lor înainte de a trece frontiera țării gazdă, notează POLITICO. Anunțul privind aprobarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni vine după ce timp de câteva săptămâni, Austria, Slovacia și Ungaria au blocat acordul. Potrivit Bloomberg, cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni are scopul de a priva Moscova de veniturile din energie, dar și de a crește presiunea asupra lui Vladimir Putin pentru a se așeza la masa negocierilor de pace.