UE are un nou Viktor Orbán și este tot vecin cu România. Bulgaria amenință să blocheze sancțiunile împotriva Rusiei
Radev și-a reiterat poziția în finalul acesta de săptămână în Parlamentul de la Sofia, unde a fost întrebat dacă este pregătit să se opună formal noului pachet european. „Nu doar că sunt pregătit – o voi face”, a răspuns premierul, susținând că are obligația să apere „interesul național” al Bulgariei. Cele două nume pe care Sofia le vrea eliminate Bulgaria condiționează sprijinul pentru sancțiuni de eliminarea Patriarhului Chiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse și unul dintre cei mai vocali susținători ai războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, precum și a lui Vagit Alekperov, miliardarul care a fondat grupul petrolier Lukoil. Radev susține că nu îl apără pe Chiril ca persoană, ci instituția pe care acesta o conduce. Premierul a invocat legăturile istorice și religioase dintre Bulgaria și Rusia și s-a opus extinderii conflictului politic în sfera religioasă. Chiril ar urma să fie vizat de interdicția de a intra în Uniunea Europeană și de înghețarea eventualelor active deținute în blocul comunitar. Patriarhul a justificat în mod repetat invazia Rusiei și a susținut discursul Kremlinului privind presupusul caracter „sfânt” al războiului. UE a încercat să îl sancționeze și în 2022, dar măsura a fost blocată atunci de guvernul condus de Viktor Orbán. Miza de trei miliarde de euro din jurul Lukoil În cazul lui Alekperov, argumentele Sofiei sunt în primul rând economice. Lukoil controlează rafinăria Neftochim Burgas, singura rafinărie din Bulgaria și o infrastructură strategică pentru alimentarea țării cu carburanți. Statul bulgar a instalat un administrator special la rafinărie în noiembrie 2025, după ce sancțiunile americane împotriva Lukoil au pus sub semnul întrebării continuarea operațiunilor companiei. Potrivit Euronews, grupul rus ar fi formulat pretenții de aproximativ trei miliarde de euro în legătură cu preluarea controlului asupra activelor sale din Bulgaria. Radev susține că includerea lui Alekperov pe lista UE ar putea compromite negocierile cu grupul petrolier și ar echivala cu o decizie prin care Bulgaria „s-ar împușca singură în picior”. Premierul a avertizat și că rafinăria din Burgas se confruntă cu dificultăți în achiziționarea petrolului. Instalațiile fuseseră construite pentru procesarea țițeiului rusesc de tip Urals, iar folosirea unor sortimente mai grele a produs, potrivit acestuia, uzură accelerată, blocaje tehnice și creșterea costurilor. Guvernul bulgar încearcă în paralel să obțină o înțelegere extrajudiciară cu Litasco, companie din grupul Lukoil. Italia ridică și ea obiecții în cazul Patriarhului Chiril Bulgaria nu este singurul stat care are rezerve față de sancționarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse. Italia a transmis că dorește continuarea discuțiilor înainte de a accepta introducerea Patriarhului Chiril pe lista neagră. Poziția Romei ar reflecta preocupările Vaticanului privind precedentul creat prin sancționarea conducătorului unei importante Biserici creștine. Spre deosebire de Sofia, Italia a formulat însă o „rezervă” diplomatică și nu a amenințat explicit cu folosirea dreptului de veto. De ce trebuie ajuns la un acord până pe 15 iulie Comisia Europeană a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni pe 9 iunie. Măsurile vizează veniturile obținute de Rusia din energie, sectorul financiar și piața criptomonedelor, exporturile de tehnologii utilizate de industria militară, flota-fantomă rusească și, pentru prima dată, unele importuri de pește. Propunerea mai include restricții privind intrarea în UE a foștilor combatanți ruși care au participat la invadarea Ucrainei. Bruxelles-ul încearcă să ajungă la un acord până pe 15 iulie. În lipsa unei decizii, plafonul de preț aplicat petrolului rusesc transportat pe mare ar urma să fie recalculat automat. Creșterea recentă a prețului petrolului Urals ar putea determina majorarea plafonului, oferind Moscovei venituri suplimentare. Comisia a propus, pentru evitarea acestui scenariu, menținerea unui plafon fix de 44 de dolari pe baril până în ianuarie 2027. Rolul lui Orbán, preluat de Radev Timp de mai mulți ani, Viktor Orbán a fost liderul european care a întârziat sau a blocat cel mai frecvent sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul financiar pentru Ucraina. Situația s-a schimbat după ce Orbán a pierdut puterea, iar noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, a adoptat o poziție mai cooperantă față de Bruxelles. Inclusiv opoziția Ungariei față de sancționarea Patriarhului Chiril a fost retrasă, permițând introducerea numelui acestuia în noua propunere. Blocajul nu a dispărut însă, ci pare să se fi mutat în Bulgaria. Radev, fost președinte al Bulgariei, a demisionat din funcție la începutul anului pentru a intra în politica de partid. Formațiunea sa a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, iar el a devenit premier pe 8 mai. Reuters îl descrie drept un politician eurosceptic, cunoscut pentru pozițiile favorabile refacerii relațiilor cu Moscova, pentru opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei și pentru criticile la adresa sancțiunilor. Un singur stat poate bloca întreaga Uniune Sancțiunile externe ale UE au nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Astfel, chiar dacă celelalte 26 de guverne susțin un pachet, opoziția unui singur stat este suficientă pentru a împiedica adoptarea lui. Din 2011, statele membre au folosit veto-ul în 48 de dosare privind politica externă, bugetul sau extinderea Uniunii. Ungaria a fost responsabilă pentru 21 dintre aceste blocaje, iar Polonia pentru șapte. România, Bulgaria și Cipru au utilizat și ele regula unanimității cel puțin o dată. Disputa reaprinde dezbaterea privind eliminarea sau limitarea unanimității în politica externă. Experți ai Institutului Max Planck au argumentat că un veto folosit prin încălcarea gravă a principiului solidarității europene ar putea fi considerat juridic irelevant. Deocamdată însă, orice modificare amplă a regulilor s-ar lovi tot de opoziția statelor care văd dreptul de veto ca pe ultima garanție a influenței lor în interiorul Uniunii.
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, anunță Volodimir Zelenski. Când ar putea fi gata
Anunțul vine la doar câteva săptămâni după adoptarea celui de-al 19-lea set de sancțiuni, aprobat de Consiliul Uniunii Europene la 23 octombrie. Zelenski a declarat că noul pachet va viza entități și persoane juridice ruse care continuă să obțină profituri din resursele energetice ale Rusiei, dar și pe cei implicați în răpirea copiilor ucraineni, scrie The Kyiv Independent. „Este esențial ca presiunea globală asupra răpitorilor copiilor noștri să crească, iar toate mecanismele care sprijină producția militară rusă să fie complet blocate”, a subliniat liderul de la Kiev. Al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei ar putea include restricții suplimentare în energie și finanțe Potrivit declarațiilor lui Zelenski, al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei ar trebui să întărească măsurile economice introduse anterior. Precedentul pachet, prezentat de Comisia Europeană în septembrie, a vizat băncile rusești, veniturile din energie și rețelele de evitare a restricțiilor. Pentru prima dată, au fost introduse măsuri împotriva platformelor de criptomonede și a băncilor din alte țări care facilitează eludarea sancțiunilor. Dispute interne în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei Adoptarea fiecărui pachet de sancțiuni a fost adesea întârziată de opoziția unor state membre, precum Ungaria și Slovacia. Înaintea votului pentru al 19-lea pachet, Austria și-a retras obiecțiile doar după ce a cerut compensarea pierderilor suferite de Raiffeisen Bank ca urmare a contramăsurilor Moscovei — o cerere respinsă de restul membrilor. Ucraina își aliniază sancțiunile la cele ale Uniunii Europene În aceeași zi, Biroul Președintelui Ucrainei a anunțat introducerea de noi sancțiuni împotriva a opt oficiali ruși de rang înalt și a cinci edituri din Rusia, pentru „crime împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean”. Măsurile răspund recentelor sancțiuni impuse de Moscova unor oficiali ucraineni, printre care și premierul Iulia Sviridenko.
Cum războiul din Ucraina a îmbogățit un tânăr de 31 de ani cu peste 250 de milioane de dolari
Christopher Eppinger a transformat tulburările geopolitice în câștig personal, obținând peste 250 de milioane de dolari din tranzacționarea a miliarde de dolari în petrol între 2022 și 2025, scrie Financial Times. În timp ce marile companii occidentale s-au retras după invazia Rusiei, tânărul german a umplut golul, folosind regulile plafoanelor de preț și o rețea agresivă de contacte pentru a construi CE Energy. Începuturi ambițioase Născut lângă Hamburg din părinți proveniți din fosta URSS, Eppinger i-a idolatrizat pe magnații petrolului, și-a găsit mentori în cercurile de trading și a urmărit primele oportunități în rafinăriile și câmpurile petroliere din Kazahstan. Când sancțiunile au bulversat canalele tradiționale, a profitat de ambiguitățile legislative, menținând conformitatea legală, dar atrăgând suspiciuni etice din partea partenerilor prudenți. Plafoanele de preț, în loc să blocheze fluxurile, au creat reguli pe care le-a navigat cu precizie: cumpărând transporturi de origine rusă sub plafon sau folosind certificate de amestec non-rusesc. Credit și risc A exploatat creditul deschis după retragerea băncilor, mișcând volume uriașe cu un personal minim: veniturile precedau plățile, generând marje uriașe și acumulare rapidă de capital. Ascensiunea sa s-a bazat pe relații cu intermediari precum Mercantile & Maritime și entități noi din Dubai, alimentând operațiunile Uniper și Vitol din Fujairah. Când Uniper a contestat originea kazahă a unei încărcături, întârzierile au amenințat colapsul, firma Latham & Watkins a câștigat disputa, iar Eppinger a învățat să redirecționeze vânzările prin Gulf Petrol Supplies. Construirea lanțurilor de aprovizionare Tejarinaft și alți intermediari au livrat petrol rusesc în rezervoare din EAU, obținând certificate de amestec acceptate, astefel, CE Energy a furnizat petrol către Brazilia, Spania și China. Jurnalele de tranzacții arată sute de mii de tone livrate direct din porturile rusești sau prin sistemele Fujairah. Avocații au confirmat că documentele nu necesitau verificări suplimentare. Îndrăzneala publică reflecta extravaganța privată: între renovări de vile la Cannes și achiziții de artă, Eppinger sărbătorea cu șampanie, conducând afacerea aproape exclusiv de pe iPhone-ul său. Dinamica industriei El descrie comerțul cu petrol ca pe un „teren de liceu” dominat de ego-uri, unde intimidarea, viteza și curajul decid succesul. Talentul său de a lega prietenii era dublat de impulsivitate. Relația cu traderul Murtaza Lakhani s-a deteriorat din cauza disputelor financiare, culminând cu mesaje jignitoare pentru care ulterior și-a cerut scuze. În ciuda controverselor, a recrutat directori, inclusiv un fost manager Uniper, rebranduind CE Energy ca Petrichor și planificând un viitor mai puțin dependent de petrolul rusesc. Schimbarea sancțiunilor și pauza strategică Creșterea dorinței SUA de a sancționa traderii din Dubai, indiferent de plafon, l-a forțat să facă o pauză, iar lipsa creditului deschis l-a trimis la Geneva pentru a obține finanțare bancară. Le-a spus creditorilor că profiturile proveneau clar din fluxuri rusești, dar respectau plafoanele, și era convins că relațiile îi vor deschide drumul spre extindere. Christopher Eppinger vorbește despre „adăugarea de zerouri” și colecționarea de tablouri semnate de Picasso, dar spune că adevăratul scop este durabilitatea, acționând rapid ori de câte ori apare o nouă fereastră de oportunitate. Semnificație și viitor Povestea lui Christopher Eppinger arată că sancțiunile au redirecționat, nu oprit, comerțul cu energie, oferind intermediarilor curajoși șansa de a exploata incertitudinea și birocrația. Dacă autoritățile vor intensifica aplicarea sancțiunilor, traiectoria sa se poate schimba. Deocamdată mizează pe transparență, legalitate și sincronizare pentru a rămâne „în joc”. Nu își cere scuze pentru originea averii, susținând că legalitatea primează în fața interpretărilor politice, dar recunoaște că viitorul cere lanțuri mai curate și finanțare convențională.
Zelenski aprobă un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, în acord cu Japonia
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a aprobat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei. Acestea sunt similare cu cele aplicate de Japonia, potrivit unui comunicat publicat sâmbătă pe site-ul oficial al președintelui. „Opt persoane fizice și 14 entități juridice implicate în sprijinirea mașinii militare ruse și eludarea sancțiunilor au fost sancționate”, se arată în comunicat. Administrația lui Volodimir Zelenski a spus că măsura face parte din planul Ucrainei de a lucra împreună cu aliații pentru a pune presiune economică pe Rusia. Japonia a introdus și ea noi sancțiuni pe data de 12 septembrie. „Din iunie a acestui an, Ucraina a adoptat deja opt pachete de sancțiuni și a sincronizat sancțiunile cu Statele Unite, Canada, Regatul Unit și Japonia, precum și cu toate pachetele de sancțiuni ale Uniunii Europene”, mai este menționat în comunicat. Guvernul ucrainean a anunțat că, după aceste noi măsuri, în total sunt sancționate 281 de persoane și 633 de companii. Acestea au legături cu armata rusă, cu băncile din Rusia și cu activitățile din zonele ocupate ale Ucrainei. „În total, Ucraina a impus restricții împotriva a 281 de persoane fizice și 633 de entități juridice asociate cu complexul militar-industrial rus, sistemul financiar-bancar rusesc, care servesc ocupantul în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei, precum și celor implicați în eludarea sancțiunilor, operarea flotei din umbră rusești și răpirea copiilor ucraineni”, se arată în comunicat.
Pentru a evita sancțiunile americane, Gazprom acceptă vânzarea unui pachet de acțiuni la singura rafinărie din Serbia
Președintele sârb Aleksandar Vucici a declarat că proprietarii ruși ai NIS AD, principala companie petrolieră din Serbia, sunt pregătiți să vândă o participație la companie pentru a evita ca aceasta să fie sancționată de SUA. NIS deține singura rafinărie din Serbia, situată în Pancevo, la mică distanță spre est de Belgrad, iar Gazprom și divizia sa petrolieră dețin împreună aproximativ 56% din companie. Aflat la Copenhaga, Vucici le-a confirmat reporterilor joi că Gazprom PJSC ar putea vinde o participație de 11,3% în NIS și i-ar permite acesteia să înceapă să importe țiței din SUA. Propunerile sunt menite să răspundă preocupărilor ridicate de Biroul de Control al Activelor Străine din SUA (OFAC), notează Bloomberg. „Întrebarea este dacă americanii vor accepta acest lucru”, a spus Vucici. El a adăugat că, în timp ce Rusia ar putea căuta un compromis, poziția SUA reflectă probabil considerente politice mai largi. Sancțiunile americane împotriva rafinăriei, amânate de șase ori Sancțiunile americane care vizează rafinăria au fost amânate recent. Anunțate pentru prima dată în ianuarie de către Administrația Biden, sancțiunile nu au intrat în vigoare din cauza a șase amânări sub Administrația lui Donald Trump. În prezent, rafinăria NIS din Pancevo importă țiței prin conducta Janaf, prin Croația vecină – un stat membru al Uniunii Europene, spre deosebire de Serbia – și administratorii rafinăriei se tem de o întrerupere iminentă a aprovizionării dacă OFAC nu acordă o altă amânare sau nu elimină sancțiunile. Serbia s-a oferit să-i cumpere acțiunile deținute de ruși la NIS dar vrea să evite o preluare forțată. NIS, vândută către Gazprom în 2008, este un element vital pentru piața de combustibil a Serbiei și rămâne un contribuabil de top la bugetul țării. Un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a declarat joi că negocierile comune cu SUA pe această temă sunt în curs de desfășurare, a relatat Interfax. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Grupul celor Șapte, aproape de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei
Statele membre ale Grupului celor Șapte se apropie de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei, din cauza reticenței acesteia de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei. Informația a fost obținută de reporterii Bloomberg care au examinat un proiect de declarație a statelor Grupului. „Suntem aliniați asupra necesității de a acționa împreună și credem că acum este momentul pentru o escaladare coordonată semnificativă a măsurilor pentru a consolida rezistența Ucrainei și pentru a afecta grav capacitatea Rusiei de a purta război împotriva Ucrainei”, se arată în document. Miniștrii de Finanțe ai G-7 urmează să aibă o întrunire miercuri, iar declarația s-ar putea schimba înainte de a fi finalizată și înainte ca toate cele șapte națiuni – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada – să o semneze, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse Varianta actuală a documentului arată că G-7 lucrează la o serie de opțiuni, care includ noi măsuri în sectoare economice cheie, cum ar fi energia, finanțele și industria militară. De asemenea, ar mai fi vizate națiunile și entitățile care ajută eforturile de război ale Moscovei și o ajută să ocolească sancțiunile existente. „Am convenit că acum este momentul să maximizăm presiunea asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, una din sursele majore de venituri ale statului rus”, se arată în declarație. Se sugerează că G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse și ar putea viza și flota din umbră de petroliere a Rusiei și comerțul cu energie. Proiectul de declarație sugerează că miniștrii vor discuta, de asemenea, despre nevoile financiare ale Ucrainei, inclusiv despre coordonarea modalităților de utilizare în continuare a activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. Separat, liderii Uniunii Europene se întâlnesc în Danemarca, în timp ce crește sprijinul pentru un plan de utilizare a fondurilor imobilizate în blocul comunitar, pentru a oferi Ucrainei noi ajutoare în valoare de 140 de miliarde de euro. Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la un nou pachet de sancțiuni, care ar permite interzicerea gazelor naturale lichefiate rusești până în 2027 și ar impune mai multe restricții asupra sectoarelor energetic și financiar ale Moscovei. Atât UE, cât și G-7 speră să finalizeze munca la pachetele de sancțiuni luna aceasta, au spus sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
The Associated Press: Rusia și Vietnamul folosesc profituri din energie pentru a evita sancțiunile SUA /Moscova și Hanoi mențin contractele militare
Rusia și Vietnamul au creat un mecanism prin care folosesc profitul obținut de o companie de petrol și gaze, care nu este supusă sancțiunilor internaționale, pentru tranzacții cu armament, ocolind transferurile de fonduri prin sistemul financiar global. Reporterii Associated Press au obținut documente guvernamentale vietnameze care arată că sistemul, despre care s-a aflat prima dată în 2023, a fost recent îmbunătățit pentru a continua să funcționeze chiar și în cazul impunerii unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Documentele le-au fost furnizate reporterilor de către un oficial vietnamez care, sub protecția anonimatului, a indicat că face parte dintr-o facțiune care se opune strângerii legăturilor cu Rusia, care riscă să pună în pericol relația cu Washingtonul. Vietnamul a cumpărat echipament militar din Rusia pe credit – inclusiv avioane de luptă, tancuri și nave – apoi a rambursat acel credit din partea sa din profiturile obținute de Rusvietpetro, o companie petrolieră comună Vietnam-Rusia care operează în Siberia. Toate tranzacțiile au evitat sistemul global SWIFT, care este monitorizat de Statele Unite și alte națiuni occidentale. Detaliile planului au fost stabilite într-un document din vara lui 2024, înaintea unei vizite a președintelui rus Vladimir Putin la Hanoi. Cum funcționează mecanismul În primul rând, profitul obținut de Vietnam din joint-venture-ul Rusvietpetro din Siberia este trimis la Moscova pentru a rambursa creditul acordat pentru achiziții militare; Sumele care rămân după rambursarea împrumuturilor sunt transferate în conturile din Rusia ale companiei ruse de petrol și gaze de stat Zarubezhneft; În cele din urmă, în Vietnam, Zarubezhneft își folosește compania joint-venture de acolo pentru a transfera o sumă egală de bani către Petrovietnam (PVN, compania vietnameză de petrol și gaze), evitând orice transfer financiar internațional. De ce este necesar mecanismul? Mecanismul conturat în documentele obținute de Associated Press pare menit să evite posibilitatea unor sancțiuni viitoare și amenințarea cu sancțiuni secundare, impuse celor care facilitează activitățile entităților aflate sub sancțiuni primare. „În contextul impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei în general și a eliminării Rusiei din SWIFT în special, această metodă de plată este considerată relativ confidențială și adecvată, deoarece banii circulă doar pe teritoriul Vietnamului și Rusiei iar Vietnamul nu trebuie să-și facă griji cu privire la riscurile de a fi afectat de embargoul SUA,” a scris directorul general al Petrovietnam, Le Ngoc Son, în documentul din 11 iunie 2024. Zarubezhneft nu se confruntă în prezent cu sancțiuni impuse în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, deși directorul său general Serghei Kudriașov a fost numit într-o serie de sancțiuni vaste asupra sectorului energetic rus, anunțate în ianuarie, cu zece zile înainte de învestirea lui Trump. Președintele consiliului de administrație al Zarubezhneft, Evgheni Murov, un fost ofițer KGB, a fost, de asemenea, sancționat de SUA în 2014, când conducea Serviciul Federal de Protecție, responsabil pentru siguranța președintelui rus Vladimir Putin și a altor oficiali de rang înalt. Operațiuni în curs de extindere În timpul vizitei lui Putin la Hanoi din iunie 2024, Zarubezhneft a primit o licență pentru a dezvolta zăcământul de gaze „Block 11-2” de pe platoul continental al Vietnamului. În mai 2025, în timpul unei vizite la Moscova, o delegație vietnameză a semnat o serie de acorduri legate de explorarea petrolului și gazelor și un „Plan de parteneriat strategic” pentru apărare și alte forme de cooperare, care acoperă perioada 2026-2030. Importanța strategică a Vietnamului, între Rusia, China și SUA Vietnamul are una dintre cele mai capabile armate din Asia de Sud-Est și lucrează la a-și consolida puterea navală și aeriană, în mare parte orientată spre o posibilă amenințare din partea Chinei. În 2011, Rusia a acordat Vietnamului un credit de două miliarde de dolari pentru achiziția a două fregate și 64 de tancuri T90S. Un alt credit de opt miliarde de dolari a fost acordat în 2023 pentru un acord care implica avioane de luptă SU-30 și încă două fregate. China este astăzi cel mai mare partener comercial al Vietnamului, dar tensiunile dintre cele două țări ca urmare a pretențiilor teritoriale din Marea Chinei de Sud sunt în creștere. Între timp, Statele Unite sunt cea mai mare piață de export a Vietnamului. După ce au ridicat embargoul asupra armelor asupra Vietnamului în 2016, SUA au devenit din ce în ce mai importante în furnizarea de bunuri de apărare. La rândul său, SUA văd Vietnamul ca pe un partener strategic important în încercarea de a contracara China. Pe de altă parte, relația de zeci de ani din domeniul militar cu Rusia înseamnă că Vietnamul va rămâne dependent de Rusia pentru piese de schimb și alte materiale în anii următori, iar contractele recente sugerează că Hanoiul nu se îndepărtează de Moscova, chiar dacă relațiile cu SUA se strâng. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Comisia Europeană a definitivat noul pachet de sancțiuni contra Rusiei /Bruxellesul condamnă incursiunile dronelor în ROMÂNIA și Polonia
Drone rusești în Polonia. UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei
Discursul a fost ținut miercuri. „Mesajul lui Putin este clar și al nostru trebuie să fie și mai clar”, a declarat președinta Comisiei Europene. UE pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei „Lucrăm la al 19-lea pachet împreună cu partenerii noștri (pachet de sancțiuni n.r.)”, a spus Ursula von der Leyen referindu-se, printre altele, la combustibilul exportat de ruși și la flotă fantomă folosită de aceștia pentru a-și comercializa produsele interzise. „Nu a fost un accident”, a spus și șefa UE pentru afaceri externe Kaja Kallas vorbind tot despre dronele care au ajuns în Polonia, potrivit Sky News. Ea a descris evenimentul drept „cea mai gravă încălcare a spațiului aerian european de către Rusia de la începutul războiului”. „Războiul Rusiei escaladează, nu se termină. Trebuie să creștem costurile pentru Moscova, să consolidăm sprijinul pentru Ucraina și să investim în apărarea Europei”, a precizat Kaja Kallas. Polonia a doborât drone rusești în spațiul său aerian Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine. Polonia este stat membru NATO ceea ce înseamnă că a fost încălcat și spațiul aerian al organizației militare. Aeroporturile Varșovia Chopin, Rzeszów-Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin și-au suspendat operațiunile din motive de securitate. Autoritățile poloneze s-au reunit de urgență într-o ședință pentru a analiza criza de securitate națională. Alertă este și în România după ce tot în noaptea de marți spre miercuri, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, în zona localității ucrainene Vâlcov, lângă granița românească. Două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană din Feteşti pentru misiuni de cercetare și a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spațiul aerian național, a comunicat MApN. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să impună sancțiuni dure împotriva Rusiei după ce mai multe drone au ajuns pe teritoriul Poloniei. Nu este un accident, ci un precedent extrem de periculos pentru Europa, a avertizat Zelenski.
FT: Administrația Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere ale Rusiei
Administrația lui Donald Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere rusești dacă președintele Vladimir Putin nu este de acord cu o încetare a focului în Ucraina până vineri. Două persoane la curent cu deliberările de la Casa Albă au declarat pentru Financial Times că sancțiunile suplimentare ale SUA asupra “flotei din umbră” sunt văzute ca un prim pas ușor pentru a exercita presiune asupra Rusiei. O a treia persoană apropiată Administrației a declarat sunt luate în considerare mai multe opțiuni, inclusiv sancțiuni asupra flotei. Rusia folosește o “flotă din umbră” de petroliere, nave cu proprietari a căror identitate este ascunsă și care evită utilizarea serviciilor companiilor occidentale, pentru a transporta petrol în întreaga lume, în încercarea de a evita restricțiile occidentale impuse în urma invadării Ucrainei în 2022. “Flota din umbra” i-a permis Rusiei să transporte petrol – în principal în China și India. Veniturile din aceste exporturi de țiței au ajutat la finanțarea conflictului. Administrația lui Joe Biden a adăugat 213 petroliere pe lista de sancțiuni, iar luna trecută UE a adăugat alte peste 100 de nave, ridicând numărul total la 415. Includerea navelor pe lista neagră ar marca prima dată când SUA impun sancțiuni Moscovei de când Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie. Trump a ales să nu impună noi sancțiuni Rusiei în efortul de a ajunge la o înțelegere negociată pentru a pune capăt războiului, dar a devenit din ce în ce mai frustrat de refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului și i-a dat liderului rus un termen limită care expiră vineri. Persoane apropiate Administrației au spus că, dacă Moscova nu vine la masa negocierilor, va plăti pentru asta. Marți, Trump a discutat despre posibile măsuri împotriva Moscovei într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Decizia lui Trump, luată după revenirea emisarului său de la Moscova Luni, Trump a anunțat planuri să majoreze taxele vamale impuse Indiei, unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, este așteptat să călătorească la Moscova săptămâna aceasta. Agenția de știri de stat rusă Tass a relatat marți că Witkoff urmează să sosească miercuri. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Suntem întotdeauna bucuroși să-l vedem pe domnul Witkoff la Moscova. Considerăm astfel de contacte importante, substanțiale și foarte utile”. Trump va lua probabil o decizie când emisarul său se va întoarce, a spus o persoană apropiată Administrației. „Depinde ce aduce Witkoff înapoi”, a spus persoana. „Dacă Witkoff se întoarce cu mâna goală, fără absolut nimic, Trump va reacționa foarte urât”. Anna Kelly, secretar de presă adjunct al Casei Albe, a declarat: „Președintele a fost clar că vor exista sancțiuni dure dacă Putin nu este de acord să pună capăt războiului. Doar președintele poate dezvălui detaliile”. Printre celelalte opțiuni ale Administrației se numără aplicarea mai strictă a sancțiunilor existente sau aderarea la noul plafon dinamic pentru prețul petrolului rusesc al UE, care urmează să intre în vigoare la începutul lunii septembrie, au spus experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump amenință RUSIA cu sancțiuni severe /„Putin va înceta să omoare oameni dacă vor scădea prețurile petrolului rusesc”
Războiul din Ucraina, ziua 1234. Atacurile rusești din Ucraina au ucis 9 persoane și au rănit 42 în ultima zi / UE transferă 1,2 miliarde de dolari către Ucraina
Norvegia promite 200 de milioane de dolari pentru sprijinul energetic de urgență al Ucrainei și pentru redresarea ecologică Potrivit Ministerului Energiei, inițiativa va restabili serviciile de încălzire și apă pentru milioane de ucraineni, în special în comunitățile din prima linie. Autoritățile regionale au raportat victime în cel puțin șase regiuni ucrainene în ultima zi. Atacurile rusești împotriva Ucrainei au ucis cel puțin nouă civili și au rănit cel puțin 42 de persoane în ultima zi, au raportat autoritățile regionale pe 11 iulie. În regiunea Donețk, atacurile rusești au ucis șapte persoane: trei în orașul Pokrovsk, precum și patru persoane în satele Zapovidne, Rodynske, Zatyshok și Viroliubivka. Atacurile rusești au rănit, de asemenea, nouă persoane în mai multe localități, a raportat guvernatorul Vadym Filashkin. În regiunea Harkov, o persoană a fost ucisă, iar alte 14 au fost rănite în urma atacurilor rusești împotriva a 10 localități, a declarat guvernatorul Oleh Syniehubov. Atacuri cu drone ucrainene raportate în apropierea fabricii rusești MiG și a altor instalații de apărare în contextul unui atac masiv Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat că forțele sale au doborât 155 de drone ucrainene în cursul nopții, dintre care 53 în regiunea Kursk și 13 în regiunea Tula. UE transferă 1,2 miliarde de dolari către Ucraina folosind profiturile obținute din activele rusești înghețate Ucraina a primit peste 18,5 miliarde de dolari din activele rusești înghețate în acest an, direcționând banii către proiecte de redresare rapidă, a declarat prim-ministrul Denys Shmyhal. Germania și Norvegia sunt gata să cumpere trei sisteme Patriot pentru Ucraina, a declarat Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie de un total de zece sisteme Patriot și și-a exprimat speranța că și alți parteneri europeni se vor alătura noului program de finanțare. Olanda promite peste 300 de milioane de dolari pentru reconstrucția și consolidarea economică a Ucrainei Olanda a promis 350 de milioane de dolari pentru a sprijini reconstrucția și redresarea economică a Ucrainei până în 2026, a anunțat ministrul olandez de externe Caspar Veldkamp pe 10 iulie, la Conferința pentru redresarea Ucrainei de la Roma. O nouă rundă de negocieri bilaterale între Rusia și SUA ar putea avea loc până la sfârșitul verii, afirmă Moscova O nouă rundă de negocieri între Rusia și Statele Unite privind problemele bilaterale ar putea avea loc înainte de sfârșitul verii, a declarat vineri vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, potrivit agenției de știri RIA. „Da, este foarte posibil să se întâmple până la sfârșitul verii”, a afirmat Riabkov, potrivit RIA. Trump promite o „declarație importantă” privind Rusia și dezvăluie un nou acord NATO privind livrarea de arme către Ucraina Într-un interviu acordat NBC News pe 10 iulie, președintele american Trump a declarat că intenționează să facă o „declarație importantă” privind Rusia săptămâna viitoare și a dezvăluit un nou acord SUA-NATO privind livrarea de arme către Ucraina. Zelenski îndeamnă senatorii americani să „intensifice presiunea sancțiunilor asupra Rusiei” Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu senatorii americani Lindsey Graham și Richard Blumenthal pe 10 iulie, îndemnând la sancțiuni mai severe împotriva Rusiei și subliniind necesitatea menținerii presiunii internaționale pentru a pune capăt agresiunii continue a Moscovei. Cu finanțarea partenerilor, Ucraina „va doborî totul” în contextul escaladării atacurilor cu drone rusești, afirmă Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a confirmat intenția Rusiei de a escalada drastic atacurile cu drone, lansând potențial până la 1.000 de drone pe zi, dar a menționat că Ucraina dispune deja de contramăsuri eficiente.