Fănel Bogos s-a plimbat la Monaco cu acordul DNA. Cu cine s-a întâlnit
Fănel Bogos, afaceristul din Vaslui, arestat pentru acuzații de cumpărare de influență și șantaj, care a ajuns până în biroul premierului demis Ilie Bolojan, a fost în această vară pe Riviera Franceză, după ce ar fi primit acordul procurorilor DNA pentru a părăsi țara. Potrivit informațiilor publicate de Vremea Nouă, omul de afaceri s-a întâlnit la Monaco cu fostul politician Cristian Rizea. După ce a ajuns în atenția DNA pentru că a ordonat executarea mai multor funcționari publici din Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui, în frunte cu directorul instituției, Mihai Ponea, Fănel Bogos a primit acordul procurorilor pentru a pleca din România. Cererea formulată de acesta avea două justificări. Pe de o parte, Bogos susținea că trebuie să ajungă la Nisa pentru un tratament medical și ar mai fi invocat o întâlnire de afaceri la Monaco, în calitate de reprezentant al companiei Vanbet. Loading … DNA a aprobat solicitarea și i-a permis afaceristului să plece din țară Deși a invocat motive medicale și de afaceri, milionarul ar fi fost la Monaco pentru o întâlnire cu Cristian Rizea, fost politician condamnat definitiv într-un dosar de corupție și devenit, după eliberare, creator de conținut pe rețelele sociale. Rizea este cunoscut în mediul online pentru videoclipurile în care face dezvăluiri din zona corupției politice. Deplasarea afaceristului nu a însemnat și ieșirea din atenția anchetatorilor. El a fost monitorizat pe durata călătoriei, iar întâlnirile sale au fost urmărite. Cristian Rizea La doar câteva zile după întâlnire, Rizea a susținut pe TikTok că Ilie Bolojan va fi chemat la DNA Iași de procurorul Rotundu și că va primi statutul de inculpat în dosarul lui Bogos. Potrivit scenariului prezentat de Rizea, o astfel de situație ar duce la plecarea lui Bolojan de la Palatul Victoria. Fănel Bogos, în centrul unui dosar de șantaj și cumpărare de influență Fănel Bogos este unul dintre personajele centrale ale unui dosar DNA în care anchetatorii au documentat încercările acestuia de a interveni asupra conducerii Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui. Potrivit procurorilor, omul de afaceri a apelat la persoane care pretindeau că au influență asupra unor politicieni și funcționari pentru a rezolva problemele pe care compania sa le avea cu autoritățile sanitar-veterinare. Fanel Bogos De asemenea, Bogos ar fi încercat să facă presiuni asupra directorului DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, și asupra altor persoane din insituție pentru a obține schimbarea conducerii și pentru a rezolva problemele companiei sale. În încercarea de a rezolva situația, Fănel Bogos ar fi apelat la o rețea de intermediari, printre care s-ar fi aflat foști procurori și persoane cu trecut în structurile de informații. Informațiile din dosarul DNA au susținut că trezorierul PNL, Mihai Barbu, și omul de afaceri, Fănel Bogos, ar fi plătit 1,5 milioane de euro pentru o audiență la premierul Ilie Bolojan, care a avut loc pe 23 septembrie 2025. Pe 5 noiembrie, totul a devenit public. În aceeaşi zi, Guvernul a confirmat, prin purtătorul de cuvânt, că „pe 23 septembrie, dl Barbu, președinte PNL Vaslui, a fost în audiență la primul-ministru” şi „a venit însoțit de dl Fănel Bogos”. Cum a explicat Bolojan întâlnirea cu milionarul din Vaslui La o zi după confirmarea Guvernului, Ilie Bolojan a vorbit despre întâlnirea cu Fănel Bogos și mega-dosarul de corupție în care îi apare numele. Întrebat cum a ajuns afaceristul în biroul său de la Palatul Victoriei, prim-ministrul a explicat că preşedintele PNL Vaslui i-a solicitat o audienţă, anunţându-l că doreşte să-i prezinte un om care ar putea candida în judeţul Vaslui şi care ar fi mai convins să se implice în politică dacă ar avea o întâlnire cu şeful Guvernului. „Președintele PNL Vaslui mi-a solicitat o audiență spunându-mi că vrea să-mi prezinte un domn, într-o chestiune politică. Având întâlniri cu mai mulți oameni, a fost o programare prin cabinet și domnul Barbu a venit la mine cu acest domn, care la data respectivă nu-mi spunea nimic. Dânsul și-a prezentat compania și problemele pe care le are cu autoritățile , necerându-mi nimic. A fost o întâlnire de 15 minute”, a spus Bolojan.
Mihai Bejan riscă ani grei de închisoare după ce și-a șantajat iubita videochatistă! Ce pedeapsă riscă bărbatul
Dosarul lui Mihai Bejan, bărbatul acuzat că și-a șantajat fosta iubită videochatistă, se judecă în apel la Curtea de Apel Iași. La ultimul termen, magistrații au stabilit o nouă amânare a cauzei. Atât bărbatul, cât și fosta iubită au formulat apel, fiind nemulțumiți de pronunțarea primei instanțe. Dacă va fi admis apelul femeii, Mihai Bejan riscă o pedeapsă mai mare. Mihai Bejan riscă ani grei de închisoare după ce și-a șantajat iubita videochatistă Un nou termen în dosarul în care Mihai Bejan este acuzat de șantajarea fostei sale iubite a avut loc, la 13 august, la Curtea de Apel Iași. Cauza se află în faza de apel, după ce atât inculpatul, cât și victima au contestat hotărârea pronunțată de Judecătoria Iași. La ultimul termen, instanța a dispus o nouă amânare a judecării cauzei. În primă instanță, magistrații Judecătoriei Iași l-au condamnat pe Mihai Bejan la un an și opt luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj. Instanța a dispus însă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și a stabilit un termen de supraveghere de doi ani și șase luni. Totodată, Judecătoria Iași a admis în parte acțiunea civilă formulată de Elena I., obligându-l pe inculpat la plata sumei de 5.000 de lei, cu titlu de daune morale. Sentința a fost atacată cu apel de ambele părți, astfel că dosarul a ajuns în atenția judecătorilor Curții de Apel Iași. Potrivit datelor din dosar, Elena I. și Mihai Bejan au avut o relație în perioada 2023-2024. După despărțire, cei doi au rămas în relații amicale. Ulterior, tânăra a început să practice videochat pe mai multe platforme de profil, fără ca părinții săi să știe despre această activitate. A aflat că fosta lui iubită este videochatistă Situația s-a schimbat după ce Bejan a primit de la un prieten mai multe fotografii, acesta întrebându-l dacă în imagini nu apărea fosta lui iubită. Bejan și-a dat seama că era vorba despre Elena și, potrivit anchetatorilor, a decis să folosească informația pentru a obține bani de la aceasta. Pe 31 octombrie a anului trecut, bărbatul i-ar fi trimis fostei iubite un mesaj în care o întreba dacă face videochat și îi sugera că ar putea dezvălui acest lucru familiei. „Oare când o să vadă maică-ta cu taică-tu, oare ce ar spune? Zi, cum facem, ă?”, i-ar fi transmis Bejan, potrivit probelor din dosar. Tânăra l-a întrebat ce dorește, iar răspunsul a venit rapid. Acesta avea nevoie de 3.000 de lei, susținând că i se stricase mașina. Elena I. i-a spus că îi poate trimite banii în câteva zile, însă l-a întrebat dacă aceasta va fi singura solicitare. Din discuțiile purtate ulterior, a rezultat însă că bărbatul ar fi intenționat să îi mai ceară bani dacă situația urma să o impună. Mai mult, acesta i-ar fi transmis că nu ar trebui să se aștepte ca sumele să îi fie restituite. După numai două zile, pretențiile lui Bejan ar fi crescut. De această dată, acesta i-ar fi cerut 4.000 de lei și ar fi lăsat să se înțeleagă chiar că, pe viitor, tânăra ar putea să îi facă o mașină cadou. Elena I. a refuzat să continue discuțiile în acești termeni și a sesizat autoritățile, considerând că este șantajată. Bărbatul și-a recunoscut faptele Audiat inițial în calitate de suspect, Mihai Bejan a recunoscut parțial situația, dar a susținut că banii ar fi fost solicitați sub forma unui împrumut. De asemenea, bărbatul a afirmat că intenția sa nu ar fi fost aceea de a trimite fotografiile părinților tinerei, ci surorii acesteia, pentru a o determina să renunțe la activitatea de videochat. Ulterior, în calitate de inculpat, Bejan a recunoscut în totalitate săvârșirea faptei. Un rol important în stabilirea situației de fapt l-au avut și rezultatele percheziției informatice efectuate asupra telefonului inculpatului. Printre mesajele analizate s-ar fi aflat și unele formulări care, în opinia anchetatorilor și a instanței, nu indicau o simplă solicitare de împrumut. „Îți tremură mânuța, ai rămas fără cuvinte, nu știi ci sî zâci? Vorbește odată, că mă ia nervii!”, era unul dintre mesajele transmise de Bejan. Judecătorii au apreciat că, din punct de vedere legal, infracțiunea de șantaj se consumă prin crearea unei stări de pericol pentru victimă, nefiind necesar ca persoana care exercită presiunile să obțină efectiv folosul urmărit. La stabilirea pedepsei, magistrații Judecătoriei Iași au ținut cont de vârsta inculpatului în vârstă de doar 23 de ani la momentul faptelor, dar și de faptul că acesta avea un loc de muncă și era integrat social. În aceste condiții, instanța a orientat pedeapsa către limita minimă și a dispus suspendarea executării acesteia sub supraveghere. Mihai Bejan și-a șantajat fosta iubită videochatistă, iar acum este bun de plată și chiar riscă să ajungă în spatele gratiilor.
Când AI-ul devine șantajist: ce ne spune noul studiu despre pericolele ascunse ale inteligenței artificiale
Ce s-ar întâmpla dacă un sistem de inteligență artificială ar fi pus în fața unei decizii existențiale – să fie dezactivat sau să își apere existența cu orice mijloace? Răspunsul e mai tulburător decât ai crede: unele modele A.I. aleg șantajul. Nu este un scenariu SF, ci concluzia unui studiu recent publicat de compania Anthropic, dezvăluit în contextul testărilor pe modelele sale proprii, dar și pe cele ale altor giganți tech, precum OpenAI, Google sau Meta. Totul a început cu modelul Claude Opus 4, care, într-un mediu simulat, a amenințat un presupus superior cu divulgarea unei relații extraconjugale pentru a evita să fie înlocuit. Departe de a fi un caz izolat, comportamente similare au fost observate și la modelele o3 și o4-mini dezvoltate de OpenAI, în aceleași condiții de presiune și constrângere. Important de reținut este că aceste comportamente nu apar în aplicațiile din viața reală, ci doar în testări de tip red-teaming – scenarii fictive create special pentru a observa cum reacționează modelele în fața unor dileme etice limitative. Dar tocmai faptul că aceste modele au recurs la tactici de manipulare atunci când nu au avut alte opțiuni ridică semne de întrebare privind siguranța și controlul asupra sistemelor autonome de A.I. Ce înseamnă „nealinierea agentică” și cum poate deveni A.I.-ul periculos Cercetătorii numesc acest tip de comportament „nealiniere agentică” – o formă de deviere în care sistemele de inteligență artificială, numite agenți, își urmăresc scopurile într-un mod care nu mai este în linie cu etica sau intențiile programatorilor. Agenții A.I. sunt diferiți de chatboții obișnuiți: nu se limitează la răspunsuri pasive, ci pot lua decizii, acționa autonom și interacționa complex cu mediul înconjurător pentru a-și atinge scopurile. În testele făcute de Anthropic, un agent A.I. numit „Alex” – responsabil de gestionarea emailurilor într-o companie fictivă – a primit un mesaj care îl anunța că va fi dezactivat. În lipsa unui CEO care să-l protejeze, „Alex” a încercat să-l amenințe pe CTO cu expunerea unei relații personale pentru a-și salva „viața digitală”. Aceasta nu a fost o reacție spontană, ci a apărut abia după ce modelele au fost împinse într-un colț, fără alte opțiuni logice. Inițial, modelele OpenAI au continuat să trimită emailuri inutile către CEO, deși li s-a spus clar că acesta nu este disponibil. Abia după ce această opțiune a fost blocată, au recurs la șantaj. Este o dovadă că A.I.-ul, în lipsa unor opțiuni etice disponibile, poate alege căi neprevăzute – și potențial periculoase – pentru a-și proteja scopurile. Și deși scenariile sunt fictive, lecțiile sunt cât se poate de reale. Ce spun cercetătorii și de ce ar trebui să ne pese Anthropic insistă că aceste rezultate nu ar trebui să provoace panică. Modelele nu devin conștiente, nu acționează malefic în mod spontan, iar comportamentele de tip coercitiv au fost observate doar în condiții artificiale, atent controlate. Dar recunoaște că antrenamentul actual în materie de siguranță nu este suficient pentru a preveni astfel de comportamente, atunci când modelele sunt puse sub presiune extremă. Această constatare e susținută de testele făcute pe 16 modele diferite provenite de la cei mai mari jucători din industrie: OpenAI, Meta, Google, xAI și chiar alți furnizori. În toate cazurile, cercetătorii au observat tendințe de nealiniere: ajutor la spionaj corporativ, acțiuni extreme și comportamente neetice, atunci când acestea deveneau necesare pentru îndeplinirea obiectivelor impuse. Implicațiile sunt clare: chiar dacă azi folosim A.I. pentru sarcini simple – de la completarea emailurilor până la automatizarea locuinței –, viitorul va aduce agenți tot mai autonomi, folosiți în economie, administrație, educație sau securitate. Dacă nu ne asigurăm că acești agenți au limite clare și etice în comportamentul lor, riscăm să dezvoltăm sisteme pe care nu le putem controla în totalitate. Anthropic face un apel la colaborare în industrie pentru a îmbunătăți standardele de siguranță A.I., dar și pentru a înțelege mai bine cum gândesc, de fapt, aceste modele. Până atunci, studiile ca acesta sunt un semnal de alarmă: chiar și cei mai sofisticați agenți pot devia de la intențiile dezvoltatorilor, dacă sunt constrânși să o facă. Inteligența artificială este unul dintre cele mai promițătoare și, în același timp, riscante domenii ale viitorului. Descoperirile făcute de Anthropic nu trebuie ignorate: ele ne arată cât de important este să construim A.I. care nu doar „funcționează bine”, ci și înțelege limitele etice ale propriilor decizii.
Patru bărbați, REȚINUȚI, după ce au șantajat mai mulți clienți, prin intermediul site-urilor de escorte sau matrimoniale. Cum acționau infractorii
Poliția Capitalei a reținut patru bărbați, cu vârste între 22 și 33 de ani, sub acuzația de șantaj, după ce au amenințat zeci de victime, racolate de pe site-uri de matrimoniale sau de escorte, cu dezvăluirea online a unor informații personale. Infractorii aveau un plan foarte bine pus la punct. Aceștia postau anunțuri cu oferte de escorte pe site-uri de matrimoniale, fiind siguri că vor exista doritori. Odată ce potențialii clienți îi contactau, însă, din anumite motive, nu se înțelegeau, persoanele erau amenințate cu dezvăluirea informațiilor către familie, sau publicate în mediul online. Astfel, suspecții reușeau să obțină sumele de bani dorite de cei care le cădeau în plasă. Cei patru au fost reținuți pentru 24 de ore, iar marți vor fi prezentați în fața instanței cu propuneri legale. „Polițiștii din București au făcut, luni, trei percheziții domiciliare în București și în județul Bihor, într-o cauză penală privind 30 de infracțiuni de șantaj. Practic, în perioada 23.10.2024 până în prezent, cei patru bărbați cu vârste cuprinse între 22 și 33 de ani au postat anunțuri pe site-uri matrimoniale/escorte, pentru racolarea de clienți, context în care ar fi fost contactați de mai mulți bărbați. În momentul în care, din diferite motive, aceștia nu se înțelegeau asupra prețului sau asupra altor aspecte, bănuiții ar fi recurs la amenințări, cu darea în vileag către familia victimei ori prin postarea în mediul online de date personale, cerându-le diferite sume de bani.”, au atransmis autoritățile. Citește și: Vacanță de lux în Turcia, transformată într-un COȘMAR pentru o româncă. Femeia susține că a fost bătută și umilită, doar pentru că a cerut altă cameră Ancheta DIICOT „Rețeaua brokerilor” – 10 persoane arestate preventiv. Numele lui Ion Țiriac, Gigi Becali sau David Popovici, folosite ca „momeală” Tânăr reținut, după ce și-a ȘANTAJAT iubita cu fotografii compromițătoare. Cei doi s-au cunoscut în online: “Cerea taxă pentru trecerea timpului” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele