De ce se ciocnesc ouăle roșii de Paște și ce simbolizează acest obicei vechi
Ouăle roșii sunt unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Sărbătorii Paștelui, alături de pască și alte preparate tradiționale. În mod obișnuit, acestea se pregătesc în Joia Mare, zi despre care există credința că ouăle vopsite atunci nu se strică tot anul, ba chiar rezistă foarte mult timp fără să se altereze. Obiceiul vopsirii ouălor înainte de Paște este explicat prin mai multe legende creștine care leagă acest simbol de patimile lui Iisus Hristos. Una dintre cele mai răspândite povești spune că Maica Domnului a venit la locul răstignirii cu un coș de ouă, pe care l-a așezat sub cruce. În acel moment, ouăle s-au înroșit de la sângele vărsat de Mântuitor pentru mântuirea lumii. O altă legendă arată că, atunci când Iisus a fost lovit cu pietre, acestea s-au transformat în ouă roșii în clipa în care l-au atins. De asemenea, o altă istorisire spune că, după răstignire, fariseii au organizat un ospăț, iar unul dintre ei ar fi spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Imediat, pe loc, ouăle s-au înroșit, iar cocoșul a început să bată din aripi, semn al miracolului. De ce facem ouăle colorate Tradiția oferirii ouălor colorate este însă mult mai veche decât creștinismul. Cu secole înainte de Hristos, oamenii ofereau ouă decorate la marile sărbători, în special la cele care marcau reînnoirea timpului. Oul era considerat un simbol al vieții, al regenerării și al continuității. În credința creștină, el îl reprezintă pe Creator și ideea de renaștere, fiind asociat cu Învierea lui Iisus, asemenea puiului care iese din coajă și începe o nouă viață. Culoarea roșie are o semnificație profundă. Ea simbolizează sângele lui Iisus Hristos vărsat pe cruce, dar și focul, care are rol purificator. În prezent, ouăle nu sunt vopsite doar în roșu, ci și în alte culori precum galben, verde sau albastru, culori care vestesc bucuria primăverii. În unele cazuri, ouăle sunt colorate și în negru, culoare care amintește de suferința lui Hristos. În anumite zone din țară, mai ales în Bucovina, se păstrează tradiția încondeierii ouălor, care a devenit o adevărată formă de artă populară. Meșterii populari folosesc tehnici speciale pentru a crea modele diferite, frumoase, inspirate din natură sau din simboluri religioase. Aceste ouă sunt numite și „ouă muncite”, fiindcă realizarea lor necesită răbdare și multă atenție. Modelele folosite includ motive geometrice, plante, animale sau simboluri astrale. Pe ouă apar desene precum frunze, brazi, flori, spice de grâu, pești, coarne de cerb, steaua magilor sau crucea. De asemenea, unele modele sunt inspirate din motivele tradiționale de pe hainele populare. De obicei, pentru decorare se folosesc mai multe culori, pentru că fiecare are o semnificație diferită. Roșul simbolizează dragostea, focul și viața, negrul reprezintă eternitatea și suferința, galbenul sugerează lumina și bogăția recoltelor, verdele indică natura și speranța, iar albastrul este asociat cu sănătatea și cerul senin. Ouăle pot fi fierte sau golite de conținut și decorate ulterior, inclusiv cu mărgele sau vopsele speciale. În unele regiuni, se realizează și ouă decorative din lemn sau lut. Ciocnitul ouălor Ciocnitul ouălor este un moment important al sărbătorii. După slujba de Înviere, oamenii se adună la masă și respectă un ritual bine stabilit. De obicei, cel mai în vârstă bărbat începe, lovind oul său de oul altei persoane și spunând: „Hristos a Înviat!”, iar răspunsul este: „Adevărat a Înviat!”. Oul care se sparge este oferit celui care l-a ciocnit. În Transilvania, există obiceiul ca, la începutul mesei, capul familiei să ia un ou sfințit la slujba de Înviere, să îl curețe și să îl împartă tuturor celor prezenți, ca un gest cu valoare simbolică și religioasă. Cojile ouălor nu sunt aruncate la întâmplare. În unele locuri, acestea sunt aruncate pe pământ, pentru a ajuta fertilitatea solului, iar în alte zone sunt aruncate în ape curgătoare, ca semn pentru cei plecați că a sosit Paștele. Din punct de vedere spiritual, ciocnitul ouălor simbolizează jertfa și Învierea lui Iisus Hristos și este permis doar în perioada dintre Paște și Înălțare. Obiceiul vopsirii ouălor are rădăcini și în primele comunități creștine din Mesopotamia. Acolo, ouăle erau colorate în roșu pentru a simboliza sângele lui Hristos. În timp, tradiția s-a extins în bisericile ortodoxe, iar mai târziu a ajuns și în cele catolice și protestante din Europa. Primii misionari creștini au început să folosească și alte culori, fiecare cu o semnificație aparte. Galbenul simboliza lumina și Învierea, albastrul sugera iubirea divină, iar roșul rămânea legat de sacrificiul lui Hristos. Uneori, pe ouă erau pictate scene biblice, care erau oferite copiilor sau credincioșilor. Există și dovezi arheologice care arată că decorarea ouălor este mult mai veche decât creștinismul. În Africa, au fost descoperite fragmente de coajă de ou de struț decorate, vechi de mii de ani, dar originea exactă a acestor practici nu este cunoscută. Cu toate acestea, semnificația actuală a ouălor roșii rămâne strâns legată de sărbătoarea Învierii și de tradițiile creștine.
Sondaj INSCOP Research. Trei sferturi dintre români vor participa la slujba de Înviere și vor petrece Paștele acasă
Majoritatea românilor intenționează să meargă la Slujba de Înviere anul acesta, arată ultimul Barometru Informat.ro – INSCOP Research. Mai exact, trei din patru români spun că vor participa la ceremonia religioasă, iar un procent similar afirmă că își vor petrece sărbătorile Pascale acasă. Conform datelor, doar 2.5% declară că vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% intenționează să călătorească în străinătate, relevă sondajul realizat între 1 și 7 aprilie 2026. Semnificația Paștelui pentru români Conform cercetării INSCOP, 73.4% dintre români văd Paștele ca pe o sărbătoare religioasă. Datele spun că 12.1% îl consideră o sărbătoare de familie, 6.9% ca o tradiție culturală, 5.4% ca pe o sărbătoare comercială, 0.9% îl percep ca perioadă liberă din an, iar 0.4% au alte opinii. Totodată, 0.9% nu au răspuns sau nu știu. Sunt câteva categorii specifice care consideră Paștele în primul rând religios: votanții PSD și AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sau urban mic. În schimb, votanții PNL, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și angajații din sectorul public percep sărbătoarea mai mult ca o ocazie de reuniune familială. Participarea la Slujba de Înviere în 2025 Anul trecut, 65.9% dintre cei chestionați au participat la slujba de Înviere, în noaptea de Paști, în timp ce un procent de 34% nu au luat parte la eveniment. Ponderea celor care nu au răspuns a fost de 0.1%. Participanți mai numeroși decât media sunt votanții AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul public. Cei care nu au participat mai frecvent decât restul populației includ votanții PNL, persoanele peste 45 de ani și cei cu studii superioare. Intenția de participare în 2026 Pentru slujba din acest an, informațiile colectate de INSCOP arată că 75.6% dintre români declară că vor merge la Slujba de Înviere, în timp ce 21.7% nu intenționează acest lucru. 2.7% nu au răspuns sau nu știu. Cei mai dornici să participe sunt votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații la stat și utilizatorii de Facebook și Instagram. În schimb, cei care nu vor participa mai des decât media sunt votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din orașe mici. Planurile pentru minivacanța de Paște Sondajul arată că 76.2% dintre respondenți își vor petrece Paștele acasă. De asemenea, 9.6% vor merge la rude sau prieteni, 2.5% vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% în străinătate. Aceleași date arată că 3.7% nu s-au decis încă, 6% nu vor face nimic special, iar 0.2% nu știu sau nu răspund. Mai mulți decât media vor rămâne acasă: votanții PSD, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din mediul rural. Cei care vor merge la rude sau prieteni mai des decât media sunt votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Capitalei și angajații la stat. INSCOP arată că în vacanță la țară intenționează să plece mai mulți decât media: votanții USR și persoanele între 30 și 44 de ani. Metodologia sondajului Datele au fost culese între 1 și 7 aprilie 2026 prin metoda CATI, adică interviuri telefonice. Eșantionul a inclus 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
În așteptarea Învierii. Un proiect comunitar dedicat Sărbătorilor Pascale, organizat de Primăria Sectorului 2
Primăria Sectorului 2, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2, organizează prima ediție a proiectului comunitar „În așteptarea Învierii”, un eveniment dedicat copiilor și familiilor din comunitate, menit să aducă împreună bucuria, creativitatea și spiritul sărbătorilor pascale. Evenimentul va avea loc în perioadele 04-05 aprilie 2026 și 10-11 aprilie 2026, în intervalul orar 11:00-19:00, la sediul DGASPC Sector 2 din Șoseaua Pantelimon nr. 301. Participarea este gratuită. „Ne dorim ca Sectorul 2 să fie o comunitate în care copiii și familiile să aibă cât mai multe ocazii de a petrece timp împreună, de a crea, de a se bucura și de a simți spiritul sărbătorilor. Evenimentul «În așteptarea Învierii», aflat la prima ediție, este un proiect pentru comunitate și despre comunitate. Prin astfel de inițiative, ne propunem să aducem oamenii mai aproape unii de alții și să transformăm spațiul comunitar într-un loc al bucuriei, al creativității și al solidarității”, a declarat Rareș Hopincă, primarul sectorului 2. Proiectul își propune să ofere copiilor și familiilor un spațiu de întâlnire și activități recreative, educative și artistice, într-o atmosferă specifică sărbătorilor pascale. Pe parcursul evenimentului vor fi organizate ateliere creative, activități de pictură, face painting, modelaj, activități interactive pentru copii, precum și momente artistice și surprize muzicale. „Prin organizarea acestui eveniment, Primăria Sectorului 2, prin DGASPC Sector 2, își propune să susțină inițiativele comunitare, să încurajeze creativitatea copiilor și să ofere familiilor oportunități de petrecere a timpului liber într-un cadru sigur, prietenos și educativ”, a declarat Alexandra Dobre, director general adjunct al DGASPC Sector 2. „În așteptarea Învierii” se dorește a fi începutul unei tradiții dedicate comunității Sectorului 2, un eveniment care să aducă împreună copiii, părinții și bunicii în spiritul solidarității, al bucuriei și al sărbătorilor pascale. Accesul la eveniment este gratuit, iar toți copiii și familiile din comunitate sunt bineveniți să participe.
Aproape 60.000 de oameni au trecut frontiera României în prima zi de Paște. Nu s-a permis intrarea în ţară a 21 de cetăţeni străini
Aproape 60.000 de oameni și circa 14.000 de mașini au trecut frontiera României în prima zi de Paște. Este vorba despre frontiera cu Serbia, Republica Moldova și Ucraina, dar și cea unde sosesc cursele maritime și aeriene care vin din afara spațiului Schengen. Duminică, potrivit datelor oficiale, „polițiștii de frontieră de la frontiera externă a tării noastre (granița cu Serbia, R. Moldova și Ucraina, dar și cursele maritime și aeriene care sosesc din afara spațiului Schengen) au efectuat formalitățile pentru trecerea frontierei (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) pentru aproximativ 58.400 de persoane, cetățeni români și străini şi peste 14.200 de mijloace de transport care au tranzitat frontiera”. Dintre aceștia, notează Mediafax, pe sensul de intrare în România, au fost efectuate formalitățile de intrare în țară pentru 29.350 persoane și 6.730 mijloace de transport. În ceea ce privește cetățenii ucraineni, începând cu data de 10.02.2022, până la 20.04.2025, în România au intrat 11.483.496 de persoane. La granița cu Ungaria și Bulgaria a fost eliminat controlul de frontieră Începând cu 1 ianuarie 2025, la granița cu Ungaria și Bulgaria a fost eliminat controlul de frontieră. Totuși, polițiștii de frontieră români „pot face controale aleatorii și nesistematice pe căile de comunicație de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competență, împreună cu colegii de la Poliție, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate faptele ilegale”. Pentru realizarea acestor verificări, polițiștii au terminale mobile conectate la bazele de date relevante ale autorităților române, dar și la cele din Spațiul Schengen. În ultimele 24 de ore, au fost făcute peste 8.500 de verificări în aplicația eDAC. De asemenea, în ultimele 24 de ore, poliţiştii de frontieră au constatat 102 de fapte ilegale – 66 infracţiuni şi 36 contravenţii. În consecință, au fost aplicate amenzi în valoare de 41.300 lei și au fost ridicate – în vederea confiscării – bunuri în valoare de aproximativ 177.800 lei. De asemenea, nu s-a permis intrarea în ţară a 21 cetăţeni străini. Aceștia nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. Totodată, nu s-a permis ieșirea din țară a a patru cetăţeni români, din diferite motive legale. Citește și: Case cu 5 lei în Italia? Ce se ascunde în spatele ofertei care a atras mii de europeni, inclusiv români. Celebrul vlogger a dezvăluit tot Crimă în Constanța, de Paște. Motivul ireal pentru care un bărbat și-a omorât soția, în timp ce aflau la masă RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.153. Ucraina propune Rusiei o pauză de 30 de zile pentru loviturile armate în zonele civile Ilie Bolojan și Crin Antonescu participă la evenimentul de aniversare a 106 ani de la instaurarea administraţiei româneşti Pașii CREDINȚEI în Săptămâna Luminată. Părintele Cazacu: „Bisericile sunt îmbrăcate în haine de lumină” S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Echipa Gândul vă urează un Paște fericit! Hristos a înviat!
După ce El însuși fusese condamnat să sufere cumplit pentru toate păcatele săvârșite de oameni, Mântuitorul Iisus Hristos le-a arătat acestora, prin Învierea Sa, că nemurirea nu este doar o noțiune simbolică, abstractă, izvor al unor speranțe care nu se pot materializa niciodată. Este noaptea magică a desăvârșirii întru credință și a vieții de dincolo de moarte, iar redacția Gândul urează tuturor cititorilor și colaboratorilor să fie binecuvântați cu liniște sufletească, cu sănătate și fericire! Această Sfântă Sărbătoare a creștinătății reprezintă comuniunea tainică în spirit și în dragostea față de Dumnezeu, încrederea neștirbită în lumină, iubire și pace. Există o teamă firească de moarte, dar – așa cum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur – se tem de „marea trecere” doar cei care nu cred cu adevărat în Înviere. Exemplul Mântuitorului transcende spațiul și timpul, iar Învierea Sa este piatra de boltă a credinței creștine. În această noapte a introspecției, dar și în toate cele care vor urma, fiți buni și înțelegători cu toți cei care trec prin vremuri de restriște sufletească sau trupească, cu aceia care au nevoie de dragoste şi sprijin. Învierea lui Hristos va sălășui, astfel, în inimile voastre, vă va bucura prin renașterea impetuoasă a speranței și a bucuriei neștirbite, vă va lumina viața. Nu avem mereu nevoie de sfaturi. Uneori avem nevoie doar de o mână de care să ne ținem, o ureche care să ne asculte și o inimă care să ne înțeleagă. „Dacă vrei să cunoşti pe Domnul, smereşte-te până la sfârşit, fii ascultător şi înfrânat în toate, iubeşte adevărul şi negreşit Domnul îţi va da să-L cunoşti prin Duhul Sfânt; şi atunci vei şti din experienţă ce este iubirea lui Dumnezeu şi ce este iubirea de oameni. Dacă vrei rugăciunea curată, atunci fii smerit, înfrânat, mărturiseşte-te cu sinceritate şi rugăciunea te va iubi” – Sf. Siluan Athonitul S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Bogdan Chiriţoiu, avertisment în perioada Paștelui: „Anunțarea unor majorări de prețuri poate încălca Legea Concurenței” / Cinci companii, sancționate
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a anunțat că declaraţiile prin care reprezentanţii unor companii îşi anunţă intenţiile de a majora preţurile la produsele pe care le comercializează pot conduce la coordonarea comportamentului concurenţilor şi la o creştere artificială a preţurilor pe piaţă. Aceste tipuri de acţiuni sunt sancţionate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale Reamintim că autoritatea de concurență a sancționat cu amenzi în valoare totală de 13.471.039 lei (aprox. 2,78 milioane euro) cinci companii din domeniul producției și/sau comercializării ouălor de consum din România, precum și asociația administrată de acestea (UCPR) pentru că și-au coordonat politicile comerciale referitoare la livrările de produse pe piață, cu facilitarea acestor acțiuni de către asociație, cu scopul de a crește artificial prețurile produselor sau cel puțin de stopare a scăderii prețurilor. Autoritatea de concurenţă precizează că fiecare companie trebuie să îşi stabilească independent politica sa comercială, iar anticiparea unui anumit preţ ce ar trebui practicat poate intra sub incidenţa prevederilor Legii Concurenţei. „Este firesc ca în perioada Sărbătorilor Pascale, cererea pentru anumite produse, cum sunt ouăle, să crească. Declaraţiile prin care reprezentanţii unor companii îşi anunţă, însă, intenţiile de a majora preţurile pentru produsele pe care le comercializează pot conduce la coordonarea comportamentului concurenţilor şi la o creştere artificială a preţurilor pe piaţă. Aceste tipuri de acţiuni sunt sancţionate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale şi europene, deoarece denaturează concurenţa şi prejudiciază consumatorii”, susţine Bogdan Chiriţoiu în comunicatul transmis. În plus, autoritatea de concurenţă atrage atenţia şi asupra faptului că o asociaţie poate fi considerată răspunzătoare de încălcarea regulilor de concurenţă atunci când deciziile, recomandările sau orice altă activitate întreprinsă de aceasta influenţează comportamentul companiilor, afectând concurenţa dintre ele. Cele cinci companii care se întâlneau, în mod frecvent, sub umbrela asociaţiei Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă companiilor să evite orice practici care ar putea încălca legislaţia concurenţei şi să se adreseze instituţiei cu privire la compatibilitatea iniţiativelor lor cu legislaţia în domeniu. Astfel, în cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constatat că reprezentanţii companiilor Toneli Holding, Avicola Lumina, Avicola Bucureşti, Albatros Gold, Super Eggs se întâlneau, în mod frecvent, sub umbrela asociaţiei, pentru a discuta problemele sectorului avicol, dar şi pentru a planifica acţiuni comune referitoare la activitatea de producţie şi livrare a acestora, schimbând informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, potrivit infirmațiilor agerpres.ro. În plus, autoritatea de concurenţă a impus UCPR mai multe măsuri, pe care aceasta este obligată să le pună în aplicare: să nu dezvăluie membrilor săi date individualizate pe societate, ci doar informaţii agregate la nivel de asociaţie; să furnizeze accesul complet la aceste informaţii agregate şi companiilor neasociate care solicită accesul pe motivul interesului lor de a-şi pregăti intrarea pe piaţă; să informeze asociaţii cu privire la modificările aduse sistemului de circulare a informaţiilor în cadrul asociaţiei. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe piața lucrărilor de construcții de locuințe. Care sunt indiciile autorității Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele