În cazul unui atac al Rusiei asupra României, NATO ar avea nevoie de până la 45 de zile pentru a interveni. Franța nu și-a putut trimite tancurile spre România prin Germania / Oficialii europeni vorbesc despre un Schengen militar

in-cazul-unui-atac-al-rusiei-asupra-romaniei,-nato-ar-avea-nevoie-de-pana-la-45-de-zile-pentru-a-interveni.-franta-nu-si-a-putut-trimite-tancurile-spre-romania-prin-germania-/-oficialii-europeni-vorbesc-despre-un-schengen-militar

Mobilitatea militară în Europa rămâne îngreunată de infrastructura învechită, birocrația complexă și diferențele dintre rețelele feroviare ale statelor membre. Podurile degradate, ecartamentele diferite și regulile variabile de transport fac dificilă deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor din vestul continentului spre flancul estic, unde NATO are nevoie de reacție imediată. 45 de zile pentru a deplasa o armată spre frontul estic al NATO În prezent, ar dura aproximativ 45 de zile pentru a muta o armată din din vest către țările aflate la granița cu Rusia sau Ucraina, estimează oficiali ai UE, care își propun să reducă intervalul la cinci sau chiar trei zile, conform Financial Times. Alexander Sollfrank, generalul german responsabil cu pregătirea Germaniei pentru rolul său central într-o astfel de operațiune, a spus că fiecare element trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian”. „Mobilitatea militară este o componentă esențială a securității și apărării eficiente, iar infrastructura adecvată îi ajută pe aliați să asigure că putem duce forțele potrivite în locul potrivit, la momentul potrivit”, a declarat un oficial NATO. Calea ferată este esențială pentru mobilitatea rapidă, însă infrastructura europeană rămâne un obstacol major. În Rotterdam, doar 9% dintre dane pot încărca direct în trenuri, iar convoaiele militare se lovesc de reguli complicate și documentație greoaie. Trenurile baltice circulă în continuare pe ecartament larg de tip rusesc. Soldații și echipamentele ar trebui să coboare și să urce în trenuri diferite pentru a-și continua drumul. Pentru a rezolva problema ecartamentelor diferite în statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania derulează un proiect de 24 de miliarde de euro pentru a le integra în rețeaua feroviară europeană. Mutarea echipamentelor militare din Spania și Portugalia ar întâmpina probleme similare, deoarece Peninsula Iberică folosește un ecartament diferit de restul continentului. Este nevoie și de lucrări semnificative la rețeaua rutieră, în special în Germania, a cărei poziție geografică și găzduirea a 37.000 de militari americani o fac esențială în plan. Livrările de tancuri Leclerc către România, în 2022, au durat săptămâni în loc de zile după ce vama germană le-a respins pe motiv că erau prea grele pentru a fi transportate pe șosele. În locul rutei terestre, încărcătura a fost transportată pe mare, de la Marsilia la Alexandroupoli, în Grecia, apoi pe calea ferată până în România. „Schengen militar” Țările NATO, cu excepția Spaniei, au convenit în iunie să își crească cheltuielile de apărare până în 2035 la 5% din PIB anual, din care 1,5% poate fi alocat infrastructurii. În Germania, oficialii din domeniul apărării vor ca rutele vitale să fie prioritizate în cadrul unui plan de 500 de miliarde de euro pentru modernizarea drumurilor, podurilor și căilor ferate. Un aspect important al deplasării trupelor spre est este că acestea ar traversa state care nu sunt în conflict, ceea ce obligă armatele să respecte procedurile vamale și regulile civile, inclusiv cele privind programul șoferilor de camioane. Oficialii lucrează la un „Schengen militar” care să standardizeze regulile privind deplasarea trupelor. Germania, Polonia și Țările de Jos au semnat anul trecut un acord pentru simplificarea transportului militar transfrontalier.

Nicușor Dan a promulgat legea pentru brățările de monitorizare

nicusor-dan-a-promulgat-legea-pentru-bratarile-de-monitorizare

Preşedintele Nicuşor Dan a semnat luni, decretele de promulgare a 3 legi adoptate de Parlament. Una dintre ele este legea care înăspreşte pedepsele pentru încălcarea sancţiunilor internaţionale. Acest tip de infracțiuni vor fi sancționate cu închisoare între 1 și 5 ani, iar în în cazuri agravante chiar cu 12 ani. O altă lege importantă vizează brățările de monitorizare electronică. Președintele țării a promulgat legea care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale. Legea care transformă sancţiunile internaţionale într-o contravenţie vine cu pedepse mărite Această lege transformă eludarea sancţiunilor internaţionale dintr-o contravenţie într-o infracţiune pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante cu până la 12 ani. „Am promulgat astăzi legea de aprobare a ordonanței de urgență care a actualizat cadrul legislativ din domeniul monitorizării electronice a persoanelor inculpate de săvârşirea anumitor infracțiuni, astfel încât România să aibă toate reglementările necesare pentru a-și respecta noile obligații date de contextul aderării la spațiul Schengen.  Noi prevederi pentru monitorizarea electronică în vederea respectării obligațiilor României în spațiul Schengen În completarea normelor existente, Ordonanța a introdus în anul 2024 alerta de apropiere frontieră, care se declanșează în situația constatării prezenței dispozitivului electronic purtat de persoana supravegheată la o distanță mai mică de 30 km de frontieră. Noile prevederi actualizate, inclusiv introducerea alertei de apropiere a frontierei, consolidează capacitatea de control și reacție a autorităților în timp real pentru a se asigura că măsurile judiciare sunt respectate. Foto: Shutterstock Finalizarea procesului legislativ și toate aceste prevederi permit ca monitorizarea electronică să fie realizată unitar și coerent, cresc siguranța publică, protejează mai bine victimele și aliniază România la standardele europene în materie de justiție și securitate”, a scris șeful statului pe contul de Facebook. A treia lege promulgată de Nicușor Dan aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale. Astfel, este actualizat cadrul legislativ necesar pentru respectarea obligaţiilor României după aderarea la spaţiul Schengen. Prin această lege s-a introdus inclusiv prevederea pentru declanșarea unei alerte dacă persoana supravegheată se apropie la mai puțin de 30 de kilometri de frontieră.

Noul sistem de intrare-ieșire al UE intră în funcțiune duminică: „Vom ști cine intră în UE, când și unde.” Posibile congestii pe aeroporturi

noul-sistem-de-intrare-iesire-al-ue-intra-in-functiune-duminica:-„vom-sti-cine-intra-in-ue,-cand-si-unde.”-posibile-congestii-pe-aeroporturi

Aeroporturile și punctele de trecere a frontierei din Europa se pregătesc pentru potențiale congestii după intrarea în funcțiune a unui sistem de securitate care monitorizează amprentele pasagerilor, duminică. Operatorii vor începe să înregistreze fotografii biometrice și amprente ale persoanelor care sosesc sau pleacă din Uniunea Europeană, la anumite puncte de trecere a frontierei, pe măsură ce noul sistem de intrare-ieșire (EES) este introdus treptat pe parcursul următoarelor șase luni, notează Financial Times. Aeroporturile, porturile și terminalele feroviare au fost nevoite să instaleze dispozitive care să efectueze verificările, care vor permite verificarea informațiilor despre statutul de imigrare al oamenilor și să-i identifice automat pe cei care depășesc durata vizei sau a șederii permise. „Vom ști cine intră în UE, când și unde. Este coloana vertebrală digitală a noii noastre abordări a gestionării frontierelor”, a declarat Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne. Sistemul va fi introdus de cele 29 de țări din spațiul Schengen, inclusiv Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Controalele nu se vor aplica persoanelor care dețin permise de ședere UE sau vize de lungă ședere. După amânări repetate, sistemul va fi pe deplin operațional în aprilie 2026 Sistemul a fost convenit în 2017, dar a fost amânat de mai multe ori din cauza îngrijorărilor că sistemele informatice nu sunt pregătite și călătoriile vor fi afectate. Statele UE au decis în cele din urmă să implementeze sistemul pas cu pas, ceea ce înseamnă că va fi pe deplin operațional abia pe 10 aprilie 2026, când va înlocui ștampilele manuale din pașapoarte. „Lansarea acestui sistem IT la scară largă în 27 de state membre este o sarcină complexă și solicitantă – dar una pentru care suntem pregătiți”, a spus Brunner. „Perioada de punere în aplicare de șase luni va asigura că statele membre, călătorii și întreprinderile se pot adapta fără probleme.” Operatorii, pregătiți pentru plângeri din partea clienților Operatorii spun că amânările le-au permis să rezolve erorile și să efectueze teste, dar se declară pregătiți pentru plângeri din partea clienților care vor suferi întârzieri, deoarece înregistrarea informațiilor biometrice pentru prima dată durează mai mult decât verificările ulterioare. „Multe vor depinde de modul în care sistemul se va comporta în ziua lansării și de prezența forțelor de poliție în număr adecvat la posturile de control”, a declarat Ourania Georgoutsakou, șeful grupului de lobby Airlines for Europe. Inițial, controalele vor fi puse în aplicare numai la anumite puncte de trecere a frontierei sau pentru anumite categorii de persoane. Olanda, de exemplu, va începe cu porturile IJmuiden și Eemshaven și va introduce controale pe aeroportul Schiphol din Amsterdam abia pe 3 noiembrie. În Germania, controalele biometrice vor începe duminică pe aeroportul din Dusseldorf, apoi pe aeroporturile din Frankfurt și Munchen, urmate de porturile maritime și alte puncte de trecere. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”

Adio ștampile pe pașaport din octombrie. România introduce controlul datelor biometrice la graniță

adio-stampile-pe-pasaport-din-octombrie.-romania-introduce-controlul-datelor-biometrice-la-granita

Începând cu 12 octombrie 2025, România va implementa, alături de celelalte state membre UE, Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), un mecanism electronic modern care va înlocui treptat ștampilarea pașapoartelor pentru cetățenii din afara Uniunii Europene.  Potrivit Poliției de Frontieră, noul sistem nu restrânge drepturile de călătorie, ci asigură un control mai sigur, mai rapid și mai eficient la granițele externe ale Spațiului Schengen. Cum funcționează EES EES va înregistra data și locul intrării și ieșirii cetățenilor țărilor terțe, alături de datele biometrice (fotografie facială și patru amprente digitale). La prima trecere a frontierei, aceste date vor fi colectate pentru crearea unui dosar individual, urmând ca la călătoriile ulterioare, verificările să se facă automat, reducând timpul de așteptare. „Scopul implementării acestui sistem este asigurarea unui control la frontieră mai sigur, mai rapid și mai eficient, care să reducă timpii de așteptare și să contribuie la o mai bună protejare a granițelor Uniunii Europene”, arată Poliția de Frontieră. Noul sistem va fi introdus progresiv, inițial în câteva puncte de trecere selectate, urmând să fie extins la toată frontiera externă a României în cel mult 170 de zile. În această perioadă, documentele de călătorie vor continua să fie ștampilate manual, până la operaționalizarea completă. Cine este vizat și ce excepții există EES se aplică cetățenilor statelor terțe, inclusiv celor din Republica Moldova, care intră în România pentru șederi scurte (maximum 90 de zile în 180 de zile). Nu intră sub incidența sistemului cetățenii care dețin vize de lungă ședere sau permise de ședere în UE. De la prelevarea amprentelor sunt exceptați copiii sub 12 ani și persoanele pentru care aceasta este fizic imposibilă. Datele colectate vor fi păstrate timp de 3 ani, iar în cazul refuzului intrării sau depășirii perioadei legale de ședere, vor fi păstrate timp de 5 ani. Sursa foto: Profimedia  AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”

Elena Lasconi îi acuză pe Antonescu și Ponta că, din cauza lor, România nu a intrat în Schengen în 2012. Replica candidatului coaliției

elena-lasconi-ii-acuza-pe-antonescu-si-ponta-ca,-din-cauza-lor,-romania-nu-a-intrat-in-schengen-in-2012.-replica-candidatului-coalitiei

Dezbaterea prezidențială de marți seară de la TVR a fost marcată de un moment tensionat în care candidata USR, Elena Lasconi, a lansat acuzații grave la adresa lui Victor Ponta și Crin Antonescu, susținând că aceștia sunt responsabili pentru ratarea aderării României la spațiul Schengen în 2012. „Aș vrea să-mi folosesc timpul, fără să adresez nicio întrebare, să vă spun tuturor celor care ne priviți, câtă ipocrizie este în zona asta. Ei doi, din cauza lor, noi nu am intrat în Schengen. Atunci, știți, vă aduceți aminte, în 24h, au dat jos șeful Camerei Deputaților, a Senatului, Avocatul Poporului. Lovitură de stat? Barroso venea disperat, făcea drumuri ambasadorul Americii. Este absolut incredibil și mi se pare absolut incredibil și vreau să mă uit în ochii dumneavoastră, domnule Ponta, că din cauza dumneavoastră am ieșit, am ieșit în stradă, au murit copii tineri la Colectiv. Să vă fie rușine, domnule Ponta, să vă fie rușine și vă zic din tot sufletul, pentru că nu mai suport atâta nedreptate, domnule Ponta. Mi se pare abject felul în care oamenii ăștia au decis să facă politică, cică să ne reprezinte pe noi. Ei sunt doar pentru ei. Mi se pare incredibil”, a spus Lasconi. Replica a venit prompt din partea lui Crin Antonescu: „Pentru istorie. N-a fost nicio clipă în discuție intrarea noastră în Schengen sau nu. Anul 2012 a fost un moment tensionat. N-a venit domnul Barroso aici, l-a chemat pe domnul Ponta, acolo au fost împrejurări despre care, da, sunt de acord. Poate discutăm o dată la ora de istorie, cei care suntem pasionați – eu pot s-o fac și acum. Mi se pare mai important să discutăm de viitor. Dar n-a fost vorba de Schengen, pentru că prezentați, doamna Lasconi, un fals. România e ca și cum am fi fost atunci pe punctul de a intra în Schengen și, datorită faptului că, în conformitate cu Constituția, s-a petrecut o suspendare, n-a mai intrat. Nu am intrat mult, mult mai târziu, peste un deceniu mai târziu, după eforturi pe care le știți. Și, în fine, un singur lucru: guvernul ăsta, care și-a bătut joc de veterani și care a făcut deficite îngrozitoare, a avut, domnule Ponta, un celebru consilier, fie și onorific, pe probleme economice al primului ministru, care ați fost dumneavoastră și care, până în decembrie anul trecut, nu ne-ați spus niciodată cât de groaznic, de nătâng și ineficient este acest guvern”, a replicat Crin Antonescu. Sursa VIDEO: TVR Sursa FOTO: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: 🚨 A doua DEZBATERE prezidențială la Palatul Cotroceni: Simion, absent / Lasconi: Aș reforma CCR / Antonescu: Nu am locuit niciodată la Monaco Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele