Șeful Comisiei ONU pentru Schimbări Climatice avertizează asupra pericolului crescut al căldurii extreme pentru femeile însărcinate
Căldura extremă prezintă un „ risc crescut în timpul sarcinii”, a declarat luni șeful agenției ONU pentru Schimbări Climatice, Simon Stiell, într-un discurs susținut la o reuniune premergătoare COP31 din Fiji, potrivit Le Figaro. „Creșterea temperaturilor este însoțită de un risc crescut în timpul sarcinii”, a spus Stiell la lansarea reuniunii pregătitoare, desfășurată între 5 și 8 octombrie, pentru conferința internațională privind clima, COP31, care va avea loc în noiembrie la Antalya, Turcia. „Valurile de căldură extremă legate de schimbările climatice din timpul sarcinii sunt din ce în ce mai mult asociate cu nașteri premature, nașteri de copii morți, greutate mică la naștere și complicații materne”, a continuat el. Riscurile căldurii și, prin extensie, ale schimbărilor climatice, pentru sarcină sunt din ce în ce mai bine documentate, chiar dacă rămân multe întrebări cu privire la mecanismele fiziologice care le explică. Creștere a cazurilor sau a complicațiilor legate de căldură Un studiu amplu, publicat în 2024 în revista Nature Medicine, oferă o idee generală asupra stării actuale a cunoașterii: temperaturile ridicate cresc riscuri multiple, de la nașteri premature până la decesul nou-născutului și malformații congenitale. Conform unui sondaj la care a făcut referire Stiell în discursul său, în care a intervievat profesioniști din domeniul sănătății materne din cinci țări din întreaga lume (inclusiv Australia, Regatul Unit și Brazilia), 73% au raportat o creștere a cazurilor sau a complicațiilor legate de căldură cauzate de valurile de căldură extremă care au afectat femeile însărcinate în ultimii cinci ani. „Sarcina ar trebui să fie o perioadă a speranței”, a subliniat el luni. Însă „pentru milioane de oameni, devine o sursă de anxietate”, deoarece „valurile de căldură extremă și alte dezastre legate de climă pun presiune pe sistemele de sănătate și amenință resurse esențiale precum alimentele, apa și electricitatea”, a remarcat el luni. „Schimbările climatice nu trebuie niciodată folosite pentru a justifica o scădere a siguranței sarcinilor și a nașterii”, a declarat și Simon Stiell. Pentru națiunile din Pacific, întâlnirea din Fiji este o oportunitate de a atrage atenția comunității globale asupra efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice în regiune.
Record istoric de ploaie în Tokyo: plouă de 35 de zile fără oprire
Seria record de zile ploioase din centrul orașului Tokyo s-a încheiat sâmbătă, după 37 de zile consecutive cu precipitații, potrivit Agenției Meteorologice Japoneze. Ploaia s-a oprit sâmbătă. Recordul anterior era de 33 de zile consecutive cu ploaie și fusese stabilit în 2019, între sfârșitul lunii iunie și sfârșitul lunii iulie. Agenția Meteorologică Japoneză a anunțat, de asemenea, că estul Japoniei a avut în luna septembrie cele mai mari cantități de precipitații și cea mai redusă durată de strălucire a soarelui de la începutul înregistrărilor meteorologice, în 1946. Ploile s-au oprit, însă vremea rămâne instabilă, iar Taifunul 27, Choi-wan, se apropie de Japonia din ce în ce mai mult. Sezonul ploios din Japonia începe la sfârșitul lunii iunie și se încheie la începutul lunii iulie. Tokyo este unul dintre orașele din Japonia cu precipitații abundente în timpul verii. De asemenea, nu este neobișnuit ca în august sau septembrie să mai apară taifunuri. În estul Japoniei, ploile se pot opri mai repede, deoarece precipitațiile vin dinspre mare și se deplasează spre sud-vestul țării. Astfel, ploile își pierd din intensitate pe măsură ce traversează principala insulă a Japoniei, Honshu, unde se află și Tokyo. Centrul orașului Tokyo a înregistrat 629 de litri de apă pe metru pătrat între începutul lunii septembrie și luni, aproape de trei ori mai mult decât cantitatea normală pentru această perioadă. În Tokyo a plouat timp de 37 de zile consecutiv Anul acesta, ploile au fost favorizate de mai multe fenomene meteo care s-au succedat în regiune. Un front atmosferic de toamnă a rămas blocat pentru o perioadă îndelungată deasupra Japoniei, iar aerul cald și umed dinspre sud a alimentat norii de ploaie. În același timp, mai multe taifunuri s-au apropiat de țară și au intensificat precipitațiile. Taifunul 24, Krovanh, a adus ploi abundente la începutul lunii septembrie, iar taifunul 25, Dujuan, a provocat 156 de milimetri de precipitații în Tokyo pe 21 septembrie. Și taifunul 26 a contribuit la menținerea vremii instabile în regiune. În Tokyo, a plouat timp de 39 de zile consecutive, dar precipitațiile s-au oprit într-un final pe 3 octombrie, sâmbătă. Loading … Ploaia s-a oprit printre timp, dar Taifunul 27 este în apropiere Chiar dacă japonezii au scăpat de ploaie, îi paște un nou pericol. Taifunul numărul 27, Choi-wan, s-a intensificat și a ajuns să fie considerat un taifun foarte puternic. Acesta se află în prezent în apropierea Insulelor Ogasawara, care fac parte din prefectura Tokyo, și se deplasează spre nord-nord-est cu aproximativ 25 de kilometri pe oră. Taifunul este însoțit de vânturi foarte puternice. În zona din apropierea centrului, vântul atinge 162 de kilometri pe oră, iar rafalele pot ajunge la 234 de kilometri pe oră. Presiunea atmosferică în centrul taifunului este de 935 de hectopascali, potrivit publicației The Japan News. Taifunul Choi-wan își păstrează intensitatea în următoarele zile Meteorologii se așteaptă ca taifunul Choi-wan să continue să se deplaseze spre nord în zilele de 5 și 6 octombrie. Acesta ar urma să treacă pe lângă Insulele Ogasawara, la est de acestea, și să rămână foarte puternic. Potrivit prognozelor de duminică, 4 octombrie, Choi-wan va avea în continuare vânturi foarte puternice în următoarele zile. Viteza vântului în apropierea centrului ar putea ajunge la 184 de kilometri pe oră. Ulterior, taifunul se va îndrepta spre nord-est și va începe să se diminueze. Autoritățile din Insulele Ogasawara au avertizat populația cu privire la vânturile puternice și valurile mari provocate de taifun. Choi-wan este al 27-lea taifun format în acest sezon în zona monitorizată de Agenția Meteorologică a Japoniei, care urmărește în continuare evoluția și traseul acestuia.
Ghețarii Elveției au pierdut 5,5% din volumul de gheață într-un singur an. Ce se întâmplă în Alpi
Situația este cu atât mai importantă cu cât Elveția are cei mai mulți ghețari din Alpi, iar aceștia contribuie la alimentarea unor râuri importante din Europa, transmite AP. Unul dintre cele mai mari declinuri înregistrate vreodată Serviciul elvețian de monitorizare a ghețarilor GLAMOS și Academia Elvețiană de Științe au anunțat joi că volumul de gheață pierdut în 2026 reprezintă 5,5% din volumul total al ghețarilor elvețieni. Este a doua cea mai mare scădere procentuală înregistrată până acum. Recordul a fost stabilit în 2022, când ghețarii au pierdut o cantitate și mai mare din volumul lor. Fenomenul s-a accentuat în ultimii ani. Numai în ultimii cinci ani, volumul gheții din ghețarii Elveției a scăzut cu aproape o cincime, potrivit experților citați de AP. Matthias Huss, șeful GLAMOS și profesor de glaciologie la ETH Zürich, a explicat că zăpada din timpul iernii are un rol esențial pentru supraviețuirea ghețarilor. În 2026, ghețarii din Elveția au pierdut 5,5% din volumul lor de gheață. Sursa foto: Mediafax Foto Stratul de zăpadă protejează gheața veche de topire. Cu cât zăpada persistă mai mult la altitudini mari, cu atât ghețarul poate păstra mai multă gheață. Zăpada este importantă și pentru formarea gheții noi. O cantitate mai mare de zăpadă crește șansele ca aceasta să rămână la altitudini ridicate și să se transforme ulterior în gheață. În 2026, aceste condiții au fost afectate de temperaturile ridicate și de cantitatea redusă de zăpadă din timpul iernii. Ghețarii au pierdut miliarde de litri de apă În perioada iulie-septembrie, ghețarii elvețieni au pierdut aproximativ 2,2 trilioane de litri de apă prin topire. Cantitatea este de aproximativ patru ori mai mare decât consumul anual de apă al Elveției, o țară cu aproximativ 9,1 milioane de locuitori. Pierderile nu se limitează însă la gheața care dispare din peisaj. Elveția este considerată „turnul de apă al Europei”, iar ghețarii și apele provenite din topirea lor contribuie la alimentarea unor râuri importante. Printre acestea se numără Dunărea, Padul, Rinul și Ronul. Topirea accelerată are și o dimensiune energetică. Elveția obține mai mult de jumătate din energia electrică din hidroenergie, iar apa provenită din zonele alpine are un rol important în acest sistem. Monitorizarea atentă a dezvăluit cele mai afectate formațiuni Echipele de specialiști au monitorizat în acest an și efectele topirii accelerate. Apa care curge prin ghețari a format noi fisuri și cursuri de scurgere. Pentru a urmări traseul apei, cercetătorii au folosit inclusiv coloranți roșii introduși în cursurile de apă. Unele dintre cele mai afectate formațiuni au fost ghețarii Allalin, Clariden, Rhône și Aletsch. Aletsch este cel mai mare ghețar din Alpi. În cazul unor ghețari, grosimea medie a scăzut cu aproximativ 2,5 până la 4 metri. Pe limbile unor ghețari, reducerea a ajuns la 10 metri. Datele din 2026 arată și de ce procentele devin tot mai importante. În termeni absoluți, pierderea din acest an a fost mai mică decât cea din 2003. Totuși, procentul este mai mare deoarece volumul total al gheții elvețiene este astăzi aproximativ o treime din cel de acum 23 de ani. Experții GLAMOS și Academia Elvețiană de Științe avertizează că, în condițiile actuale, ghețarii alpini nu au șanse să supraviețuiască pe termen lung.
UE a lansat Sentinel-3C. Noul satelit va monitoriza planeta de la aproximativ 800 de kilometri altitudine
Datele obținute vor putea fi utilizate gratuit de instituții, cercetători și companii din întreaga lume. Sentinel-3C a stabilit contactul cu Pământul Satelitul Copernicus Sentinel-3C a fost lansat marți, 15 septembrie, la ora 03:21 CET, de la Centrul Spațial European din Kourou, Guyana Franceză, cu ajutorul unei rachete Vega C. La aproximativ o oră după lansare, la 04:33 CET, satelitul a stabilit primul contact cu Pământul, confirmând astfel că sistemele sale funcționează corespunzător. Sentinel-3C aparține Uniunii Europene și este gestionat de Comisia Europeană în cadrul Copernicus, programul european de observare a Pământului. Misiunea a fost realizată în cooperare cu Agenția Spațială Europeană (ESA), EUMETSAT și compania Avio. După atingerea orbitei finale, situată la aproximativ 800 de kilometri deasupra Pământului, Sentinel-3C va urmări o gamă largă de indicatori de mediu. Printre aceștia se numără temperatura și nivelul mărilor, curenții oceanici, calitatea apelor de coastă și proliferarea algelor dăunătoare. Satelitul va furniza, de asemenea, informații despre incendiile de vegetație, secetă, starea vegetației, temperatura suprafeței terestre și valurile de căldură. Regiunile polare vor fi și ele supravegheate, observațiile urmând să permită analiza evoluției gheții și a unor efecte asociate schimbărilor climatice. Date utile inclusiv pentru agricultură și intervenții la dezastre Informațiile colectate din spațiu vor putea avea aplicații directe în prognoza meteorologică, agricultură, administrarea resurselor de apă, siguranța maritimă și monitorizarea climei. Datele pot fi folosite și de autorități pentru gestionarea dezastrelor naturale și evaluarea efectelor produse de acestea. Pentru România, informațiile privind seceta, sănătatea vegetației, incendiile și temperaturile suprafeței terestre pot avea o relevanță deosebită în agricultură, protecția mediului și gestionarea situațiilor de urgență. Un element important al programului Copernicus este accesul la informații: datele furnizate de Sentinel-3C vor fi disponibile gratuit atât utilizatorilor publici, cât și celor privați. Urmează câteva luni de teste Noul satelit nu va deveni însă operațional imediat. Sentinel-3C intră într-o perioadă de câteva luni în care instrumentele și sistemele sale vor fi testate, calibrate și validate. Ulterior, acesta va lucra împreună cu ceilalți sateliți Sentinel-3, contribuind la continuitatea observațiilor asupra planetei. Obiectivul este ca oamenii de știință, instituțiile publice și companiile să dispună de serii constante de date pentru a urmări modificările mediului și pentru a reacționa mai eficient la fenomenele extreme.
De ce înverzesc munții Europei și ce pățesc plantele
Munții Europei devin tot mai verzi pe fondul încălzirii climatice, însă speciile adaptate frigului dispar din zonele de mare altitudine. Cercetătorii au analizat timp de peste 20 de ani vegetația de pe 62 de vârfuri din Europa. În acest sens, cercetătorii au urmărit 896 de suprafețe din 16 regiuni montane, evaluate de patru ori între 2001 și 2022. Studiul, publicat în revista Science, a evidențiat apariția unor specii noi și dispariția altora. Încălzirea climei slăbește barierele naturale de la altitudini mari. Altfel, temperaturile mai ridicate permit plantelor de la altitudini mai mici să ajungă tot mai sus, spre vârfurile munților, scrie Focus.de. Loading … De ce munții Europei devin tot mai verzi și ce se întâmplă cu plantele care cresc la altitudine. Sursă foto: Shutterstock Încălzirea permite unor plante să se dezvolte la altitudini mai mari, dar speciile adaptate frigului pierd teren, spun cercetătorii. Proporția speciilor dispărute din suprafețele monitorizate a crescut de la 11% la aproape 16%. Cercetătorii precizează că aceste dispariții locale nu înseamnă neapărat extincția speciilor. Ce se întâmplă cu plantele care cresc la altitudine Studiul arată o legătură directă între încălzire și disparițiile locale ale plantelor. Pentru fiecare 0,1°C în plus, pierderile au crescut cu aproximativ 1-1,6%, în funcție de altitudine. Cele mai vulnerabile sunt plantele aflate la limita inferioară a habitatului lor. Pe măsură ce temperaturile cresc, ele trebuie să se dezvolte spre altitudini mai mari, dar pentru speciile de la vârfuri spațiul de retragere este tot mai limitat. Schimbările climatice pot avea efecte întârziate asupra plantelor alpine. Speciile care și-au redus acoperirea vegetală între 2001 și 2015 au avut șanse mai mari să dispară din zonele monitorizate până în 2022. Circa 58% dintre disparițiile locale au fost precedate de o reducere a suprafeței ocupate de plante. Cercetătorii vorbesc despre o posibilă „datorie de extincție”, prin care speciile pot supraviețui o perioadă după ce condițiile de mediu s-au deteriorat. Topirea mai timpurie a zăpezii, schimbările apei și concurența plantelor de la altitudini mai mici pot accelera transformarea ecosistemelor montane. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
ONU avertizează! Pragul de 1,5C ar putea fi depășit în doar câțiva ani. Temperaturile globale continuă să crească
Depășirea nivelului de 1,5 grade Celsius peste perioada preindustrială ar urma să intensifice fenomenele meteorologice extreme și să exercite o presiune tot mai mare asupra ecosistemelor, ghețarilor și orașelor de coastă aflate la altitudini reduse. UNEP susține că revenirea temperaturilor sub acest prag rămâne posibilă, însă este „extrem de incertă” și ar necesita reduceri rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și eliminarea unei cantități semnificative de dioxid de carbon deja prezent în atmosferă, scrie Reuters. Pragul de 1,5°C al încălzirii globale, tot mai aproape de a fi depășit În cadrul Acordului de la Paris din 2015, guvernele lumii s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, pentru a reduce riscurile asociate schimbărilor climatice. Potrivit UNEP, însă, este acum foarte probabil ca lumea să intre într-o perioadă în care această limită va fi depășită. În aceste condiții, obiectivul statelor ar trebui să fie reducerea cât mai rapidă a perioadei în care temperaturile se mențin peste 1,5°C. „Fiecare an de întârziere și fiecare fracțiune de grad peste 1,5°C cresc riscurile și îngreunează recuperarea”, avertizează raportul. Organizația subliniază că unele pierderi ar putea deveni ireversibile chiar dacă temperaturile globale vor scădea ulterior. Pragul ar putea fi urmat de temperaturi și mai ridicate Cel mai optimist scenariu analizat de UNEP arată că temperaturile globale ar putea atinge un maxim de aproximativ 1,8°C peste nivelurile preindustriale, dacă toate angajamentele climatice asumate în prezent de state vor fi respectate. În realitate, perspectivele sunt mai puțin optimiste. Conform politicilor implementate în prezent, încălzirea globală ar urma să ajungă la aproximativ 2,6°C până în anul 2100. O asemenea evoluție ar amplifica riscurile pentru populație și mediu, de la valuri de căldură și precipitații extreme până la topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor. Presiune pe eliminarea carbonului din atmosferă UNEP consideră că măsurile de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă vor deveni „critice” pentru limitarea încălzirii. Printre metode se numără împădurirea și plantarea unor noi păduri, care contribuie la absorbția carbonului. Organizația avertizează însă că eliminarea carbonului nu poate înlocui reducerea drastică a emisiilor produse în prezent. Pentru a limita cât mai mult depășirea pragului de 1,5°C al încălzirii globale, statele trebuie să accelereze reducerea emisiilor și să pună în aplicare angajamentele climatice existente. Cu cât acțiunile sunt amânate mai mult, cu atât riscurile climatice cresc, iar posibilitatea de a limita efectele încălzirii devine mai dificilă.
Valul de căldură care lovește Asia doboară recorduri și distruge recolte: cartofii se fierb în pământ
În comitatul Yanggu din Coreea de Sud, la aproximativ 130 de kilometri nord-est de Seul, fermierul Lee Sang-hyuk a descoperit că o mare parte din recolta de cartofi nu mai putea fi salvată, arată The Guardian. Cartofii au ajuns să se degradeze în pământ Cu doar o săptămână înainte, culturile arătau normal. După zilele de căldură extremă, cartofii au devenit moi și s-au descompus în sol, fermierul comparând situația cu niște cartofi fierți. Probleme similare au fost raportate și în alte regiuni agricole. În Gwangju, un producător de pepeni a pierdut fructe care, în mod normal, ar fi fost vândute la prețuri ridicate. Un alt fermier a descris cum pepenii s-au transformat în doar trei zile. În cazul unor producători de căpșuni, temperaturile ridicate au distrus răsaduri crescute timp de luni de zile. Coreea de Sud a înregistrat 42,5°C Pe 2 august, orașul Yangsan din sud-estul Coreei de Sud a atins 42,5°C, cea mai ridicată temperatură înregistrată în țară de la începutul observațiilor meteorologice moderne, în 1904. Autoritățile sud-coreene au asociat deja valul de căldură cu cel puțin 31 de decese, în timp ce peste 900.000 de animale de fermă și aproximativ 1,4 milioane de pești crescuți în ferme au murit. Președintele Lee Jae Myung a descris fenomenul drept unul fără precedent pentru țară și a cerut o revizuire fundamentală a sistemului național de gestionare a situațiilor de criză. „Vremea extremă devine noua normalitate”, a transmis acesta. Pentru fermieri, problema este agravată de limitele sistemului de asigurări agricole. Unele pierderi provocate de temperaturile extreme nu sunt acoperite, ceea ce poate transforma distrugerea culturilor într-o problemă financiară majoră pentru gospodăriile afectate. 🇰🇷 South Korea reservoir dried up as heatwave grips the country Cracks cover the bottom of Baeken reservoir in South Gyeongsang Province, South Korea, after the east Asian country recorded its hottest-ever temperatures over the weekend. pic.twitter.com/apJFXElpYp — AFP News Agency (@AFP) August 6, 2026 Japonia a introdus o nouă categorie pentru căldura extremă Și Japonia traversează una dintre cele mai severe perioade de căldură din ultimii ani. Temperaturile au depășit 40°C în mai multe localități, iar țara a înregistrat pentru prima dată o categorie meteorologică denumită kokushobi, sau „zi extrem de fierbinte”, introdusă în 2026 pentru zilele în care temperatura trece de 40°C. În Tokyo, trei lei de la o grădină zoologică au murit, existând suspiciunea de insolație provocată de căldura extremă. O analiză realizată de cercetătorii de la Weather Attribution Centre din Japonia a concluzionat că intensitatea valului de căldură din iulie ar fi fost „practic imposibilă” fără încălzirea globală provocată de activitatea umană. Potrivit calculelor cercetătorilor, fără această încălzire, un val de căldură de asemenea amploare ar apărea, în medie, o dată la aproximativ 10.000 de ani. Hong Kong a doborât propriul record de temperatură În Hong Kong, observatorul meteorologic a înregistrat 36,9°C, cea mai ridicată temperatură oficială de când au început măsurătorile, în 1884. Căldura a fost însoțită de probleme legate de sistemul de avertizare pentru stres termic destinat persoanelor care lucrează în aer liber. Acesta a rămas la cel mai scăzut nivel de alertă chiar și în momentul în care temperatura a atins recordul. Un fost director al Observatorului din Hong Kong a criticat public pragurile utilizate și a întrebat dacă sistemul mai este eficient dacă nici măcar o temperatură record nu declanșează o alertă maximă. Departamentul Muncii din Hong Kong a anunțat ulterior că analizează sistemul împreună cu serviciul meteorologic. Căldura extremă se extinde în Asia Fenomenul nu este limitat la cele trei regiuni. În provincia chineză Xinjiang, o stație meteorologică a înregistrat 50°C în luna iulie, în timp ce valuri de căldură au afectat și nord-estul Chinei. În Coreea de Nord au fost raportate mai multe nopți tropicale în Phenian, cu temperaturi care nu au coborât sub 25°C. O posibilă explicație pentru amploarea fenomenului este combinația dintre circulația atmosferică și încălzirea climatică. Climatologul June-Yi Lee de la Pusan National University indică un sistem de presiune ridicată care s-a consolidat deasupra Platoului Tibetan și Pacificului de vest, suprapus peste fenomenul El Niño din acest an. Organizația Meteorologică Mondială a avertizat, de asemenea, că Asia se încălzește într-un ritm accelerat. Potrivit celui mai recent raport privind clima din regiune, ritmul încălzirii dintre 1991 și 2025 a fost aproximativ de două ori mai mare decât în cele trei decenii precedente. Coreea de Sud, val de căldură. Sursa foto: X Motive serioase de îngrijorare – planeta continuă să se încălzească Pentru agricultură, consecințele devin tot mai vizibile. Culturile care supraviețuiau până acum unor perioade scurte de temperaturi ridicate sunt afectate de episoade mai lungi și mai intense, iar fermierii sunt nevoiți să se adapteze într-un ritm rapid. Cercetătorii avertizează că valurile de căldură vor deveni mai frecvente și mai intense pe măsură ce planeta continuă să se încălzească. În paralel cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt necesare măsuri de adaptare pentru agricultură și pentru protejarea populației în fața temperaturilor extreme.
De ce se încălzește Europa în ritm record. Patru factori
Europa se încălzește cu viteză record. Continentul se confruntă cu efecte severe ale încălzirii climatice în 2026, iar zona europeană se încălzește mai rapid decât alte regiuni ale lumii. Specialiștii avertizează că fenomenul are consecințe grave asupra populației. Încălzirea globală afectează întreaga lume, însă Europa se încălzește de două ori mai rapid decât celelalte continente. Valurile de căldură au provocat deja zeci de mii de decese asociate temperaturilor extreme în această vară. Loading … Europa se încălzește cu viteză record. Sursă foto: Shutterstock Continentele se încălzesc mai repede decât oceanele, care absorb mai multă căldură. Europa este însă deosebit de vulnerabilă din patru motive. Printre acestea se numără schimbarea tiparelor meteo, apropierea de Arctica, reducerea zăpezii și scăderea poluării atmosferice. Europa este acum cu 2,5°C mai caldă față de perioada preindustrială. Creșterea este aproape dublă față de media globală, de 1,4°C. Din anii ’90, temperaturile europene au crescut cu 0,56°C pe deceniu. În comparație, în America de Nord, temperaturile au crescut cu 0,42°C, iar în America de Sud, creșterea este cu 0,27°C, arată The Guardian. Valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa Modificările circulației atmosferice au favorizat valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa. În iunie 2026 a fost înregistrat cel mai sever val de căldură de până acum. Aerul fierbinte a rămas blocat sub o „cupolă de căldură” staționară. Schimbările ar putea fi legate de modificarea curentului jet. Acest vânt puternic de mare altitudine influențează vremea din Europa și, la rândul său, este afectat de încălzirea globală. Arctica se încălzește cel mai rapid dintre regiunile planetei. Topirea gheții accelerează fenomenul. Suprafața albă reflectă lumina solară, iar reducerea ei permite absorbția unei cantități mai mari de căldură. Topirea gheții lasă la vedere oceanul mai întunecat, care absoarbe mai multă căldură. Astfel, procesul de topire se accelerează și apropierea Europei de Arctica contribuie la creșterea mai rapidă a temperaturilor, explică sursa. În trecut, suprafețe extinse din Europa erau acoperite de zăpadă pe timpul iernii. Zăpada reflecta lumina solară și ajuta la menținerea temperaturilor mai scăzute, însă încălzirea climatică reduce stratul de nea de pe continent. În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă a scăzut cu 31% față de media 1991-2020. Suprafața pierdută a fost de aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați. A fost al treilea cel mai scăzut nivel înregistrat din 1983. Cum poate fi accentuată încălzirea pe termen scurt și care sunt consecințele? Aerul mai curat poate accentua încălzirea pe termen scurt. Reducerea poluării elimină particulele care reflectau o parte din lumina solară. Astfel, mai multă căldură ajunge la suprafața Pământului și, în același timp, efectul încălzirii provocate de dioxidul de carbon devine mai evident. Particulele poluante reflectă o parte din radiația solară și contribuie și la formarea norilor. Reducerea poluării lasă mai multă căldură să ajungă la sol, iar fenomenul ar putea favoriza și apariția unor tipare de blocaj atmosferic. De altfel, există și o serie de consecințe. Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese, iar incendiile și secetele devin mai intense. Și furtunile, ploile torențiale și inundațiile sunt amplificate de temperaturile ridicate. Efectele afectează viețile și veniturile oamenilor din Europa, iar situația se va agrava până la atingerea emisiilor „zero”. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, avertizează că efectele crizei climatice au ajuns la nivel de „urgență națională”. El cere renunțarea mai rapidă la combustibilii fosili și susține extinderea energiei regenerabile și protejarea populației. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Bacteria mâncătoare de carne ajunge în apele de coastă. 5 oameni au murit în SUA
Vibrio vulnificus este o bacterie mortală care se dezvoltă în apa de mare și în apa sărată. Doar în Louisiana au fost înregistrate nouă cazuri de infecție în acest an. Toate persoanele afectate au ajuns la spital, iar cinci dintre ele au murit, scrie Metro. Apele din apropierea Golfului Mexic amestecă apă sălcie din estuare cu apă sărată. Această combinație creează condiții favorabile pentru dezvoltarea bacteriei. Basil Kennedy, în vârstă de 77 de ani, s-a zgâriat la picior și a intrat apoi în mare. Ulterior s-a îmbolnăvit grav. Bărbatul a murit la trei zile după incident. Simptome și mod de transmitere Autoritățile au recomandat asistență medicală imediată pentru orice rană expusă la apă sărată care devine roșie, umflată sau dureroasă. O infecție din cinci cu Vibrio vulnificus este mortală, iar simptomele pot apărea în câteva ore. Infecția nu apare doar prin răni deschise. CDC precizează că multe persoane se îmbolnăvesc după ce consumă crustacee crude, precum stridiile sau midiile. Simptomele includ diaree apoasă, crampe stomacale, greață, vărsături, febră și frisoane. La nivelul unei răni, semnele includ durere, roșeață, căldură locală și umflare. Risc în creștere și în Europa Temperaturile mai ridicate, generate de schimbările climatice, au dus la înmulțirea bacteriei. Prezența ei a fost semnalată în întreaga Europă, în această vară. Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a avertizat asupra riscului crescut, mai ales în perioadele de caniculă. Marea Mediterană se încălzește cu aproximativ 20% mai repede decât media globală. Apa mai caldă și mai puțin sărată favorizează înmulțirea bacteriei. Nivelul ridicat de sare din Mediterana a ținut, până acum, bacteria sub control. Cercetătorii avertizează însă că situația se poate schimba, pe măsură ce marea se încălzește.
Reacția Comisiei Europene după ce Camera Deputaților a adoptat Legea decarbonizării: Urmărim evoluția
Comisia Europeană a anunțat că urmărește cu „atenție” evoluția Legii decarbonizării ce a fost adoptată de către Camera Deputaților din Parlamentul României. Legea include și amendamentul susținut de PSD pentru închiderea centralelor de cărbune numai după ce sunt puse în funcțiune capacități de producție de energie alternativă. Loading … Executivul european nu a comentat procesul legislativ aflat încă în desfășurare, dup[ ce proiectul a fost aprobat în Camera Deputaților cu 180 de voturi „pentru”, 9 voturi „împotrivă” și 27 de abțineri. 80 de deputați n-au votat. „Urmărim cu atenție evoluția. Am luat act de amendamentele despre decarbonizare. Conform practicii obișnuite a Comisiei Europene, nu putem face comentarii cu privire la un proces legislativ în curs înainte ca legislația să fie adoptată în mod oficial”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. PSD: NU închiderii centralelor pe cărbune dacă nu sunt înlocuite cu noi centrale funcționale PSD susține că scoaterea din funcțiune a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se poate realiza numai după ce noi capacități energetice care să producă energie la nivel similar sunt puse în funcțiune.Legea urmează să fie dusă la promulgare în contextul crizei energetice din România. „Scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se realizează numai după instalarea, racordarea şi punerea în funcţiune comercială a uneia sau mai multor capacităţi ori surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, care, individual sau cumulat, pot prelua, în condiţii de siguranţă şi continuitate, funcţiile electrice şi, după caz, termice ale capacităţilor retrase„, prevede amendamentul. Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene, susține că că amendamentele propuse nu reprezintă soluții și asigură că nu există niciun risc privind închiderea centralelor pe cărbuni. „Avem, într-adevăr, o situație de criză energetică și, în mod evident, lucrurile care îi afectează pe români trebuie să fie prima noastră preocupare. Înțelegem conflictul politic din această perioadă și înțelegem prerogativele Parlamentului de a adopta măsuri judicioase care să aducă beneficii românilor. Amendamentele care au fost propuse însă nu rezolvă absolut nimic. Nu rezolvă nicio problemă care să fi fost iminentă în ceea ce privește închiderea vreunei centrale pe cărbune. Repet: nu există niciun risc iminent ca vreo centrală pe cărbune să fie închisă”, a declarat ministrul demis. Comisia Europeană și-a propus ca până în 2050 să atingă obiectivul „zero net emisii de carbon” pentru a preveni intensificarea schimbărilor climatice, ceea ce presupune închiderea centralelor care produc electricitate pe bază de combustibili fosili și încetarea producției de mașini alimentate cu benzină și gaz, iar în schimb s-ar construi la scară largă capacități de producție de energie verde și automobile electrice. Sursa Foto: Arhiva Foto Gândul