Un oraș din Statele Unite apelează la inteligența artificială pentru a evita coliziunile dintre nave și balene
Un sistem numit WhaleSpotter, lansat săptămâna aceasta, este folosit pentru scanarea non-stop a Golfului San Francisco. Scopul său este de a detecta balenele pe o distanță de până la 2 mile marine. Navigatorii sunt alertați să încetinească sau să își schimbe ruta atunci când balenele se află în apropiere, potrivit AP. Până acum, balenele puteau trece neobservate de marinari, dar sistemul de detectare bazat pe inteligență artificială, , este concepută pentru a le urmări zi și noapte. „Vor putea face ajustări cu mult înainte de a se apropia de destinație”, a declarat Thomas Hall, directorul de operațiuni al San Francisco Bay Ferry. Navigatorii vor putea să evite zonele frecventate de balene Hall a menționat că sistemul „va permite să urmărim datele în timp și să vedem unde campează balenele”. Astfel navigatorii pot ajusta rutele în timpul sezonului de vânătoare a balenelor, pentru a evita complet acele zone. Anul trecut, 21 de balene cenușii au fost găsite moarte în zona extinsă a golfului. Acesta e cel mai mare număr din ultimii 25 de ani, potrivit Centrului pentru Mamifere Marine. Cel puțin 40% dintre acestea fiind ucise de coliziuni cu nave, iar cel puțin alte 10 au murit în zona golfului până acum în acest an, mai arată sursa. Însă, oamenii de știință spun că numărul real al balenelor ucise poate fi mult mai mare. Inteligența artificială semnalează automat potențialele observări de balene, care sunt apoi verificate de observatori instruiți ai mamiferelor marine. Apoi, alertele sunt trimise prin radio operatorilor de feriboturi, controlorilor de trafic maritim și afișate public pe site-ul Whale Safe. Inteligența artificială, deja implementată Sistemele WhaleSpotter sunt deja utilizate pe nave și instalații fixe, cum ar fi faruri și turnuri de coastă, în Statele Unite, Canada și Australia. Însă, cercetătorii spun că rețeaua din Golful San Francisco este prima care integrează direct detecțiile terestre și montate pe nave cu alertele oficiale ale navigatorilor, permițând transmiterea observărilor de balenele în timp aproape real către navele care navighează în golf. Cercetătorii spun că cel mai mare avantaj al sistemului este monitorizarea constantă. Spre deosebire de observatorii umani, camerele termice pot funcționa pe tot parcursul nopții și în multe condiții de ceață. Balenele ajung tot mai aproape de țărm Un val sever de căldură marină ce persistă în largul coastei Californiei micșorează zona de apă rece, bogată în nutrienți, unde prosperă krillul, hamsiile și sardinele. Pe măsură ce apele din larg se încălzesc, balenele cu cocoașă urmăresc din ce în ce mai mult această pradă mai aproape de țărm, unde se desfășoară pescuitul de crabi Dungeness din California. În primăvara aceasta, autoritățile de reglementare au închis din nou anumite zone din aria de pescuit din centrul Californiei pentru echipamentele convenționale. Această măsură a devenit din ce în ce mai frecventă în ultimii ani, pe măsură ce apele care se încălzesc cresc suprapunerea sezoanelor de pescuit al balenelor cu sezoanele de pescuit al crabilor. Schimbările climatice modifică migrația balenelor Pe măsură ce schimbările climatice remodelează condițiile oceanice și tiparele de migrație a balenelor, oamenii de știință se așteaptă ca suprapunerea dintre balene, nave și echipamente de pescuit să persiste. „Va trebui să continuăm să fim adaptabili și să ne bazăm pe știință, în ceea ce privește managementul nostru pentru a reduce riscul la adresa faunei sălbatice și a menține pescarii pe apă”, a declarat Caitlynn Birch, managerul de campanie Oceana Pacific și specialist în științe marine.
Mâncăm mai mult, dar ne hrănim mai puțin: fenomenul silențios care afectează miliarde de oameni
Un studiu publicat în revista Global Change Biology a analizat nivelurile de nutrienți din 43 de culturi, inclusiv orez, soia și grâu. Concluzia: proteinele, fierul și zincul au scăzut cu 3,2% în toate plantele analizate, începând cu sfârșitul anilor 1980. Cauza identificată este creșterea concentrației de CO2 din atmosferă. „Alimentația pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea a bunicilor noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”, a declarat Kristie Ebi, profesoară. De ce se întâmplă asta Plantele folosesc CO2 pentru a produce zaharuri și energie. Valoarea lor nutritivă pentru oameni provine însă din mineralele absorbite prin sol. Un nivel mai ridicat de CO2 ajută culturile să crească mai mari și mai repede. Însă, absorbția de minerale rămâne constantă – concentrația lor scade astfel prin diluție. Există și un al doilea mecanism. Când CO2-ul este abundent, plantele nu mai trebuie să-și deschidă porii microscopici – stomata – pentru a lăsa aerul să intre. Stomata deschise permit și absorbția apei prin rădăcini. Apa conține mineralele esențiale pe care le preluăm din alimente. Cu stomata mai rar deschise, și această sursă de minerale scade. „Planta devine mai eficientă, dar acest lucru are un preț, din perspectiva umană”, a explicat Lewis Ziska, biolog vegetal la Universitatea Columbia, care studiază fenomenul de peste două decenii. Consecințele pentru sănătatea globală Scăderea de 3,2% poate părea neglijabilă. Însă alimentația a miliarde de oameni se află deja la limita malnutriției. Autorul principal al studiului, Sterre ter Haar, avertizează că acele câteva puncte procentuale pot împinge milioane de oameni într-o criză de sănătate. Estimările existente sunt îngrijorătoare. Un sfert din populația lumii suferă deja de anemie. Un studiu din 2018 a calculat că 175 de milioane de oameni în plus ar putea avea probleme cauzate de deficiența de zinc. Aproximativ 1,4 miliarde de femei și copii ar putea pierde patru procente din fierul din alimentație. Ar agrava astfel o afecțiune care poate provoca complicații în sarcină, probleme de dezvoltare și deces.
Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.
Trump elimină baza legală a regulilor anti-poluare din SUA. Totul pentru bani, spune Obama
Constatarea, emisă în timpul administrației Barack Obama, stabilea că poluarea provenită din șase gaze cu efect de seră, inclusiv dioxid de carbon și metan, reprezintă un pericol pentru sănătatea publică. Pe baza acesteia, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a putut să reglementeze emisiile provenite din transport, producția de energie, industrie și extracția de combustibili fosili, în temeiul Legii aerului curat din 1970. Trump: „o mare escrocherie” Președintele SUA a justificat noua decizie spunând că regulile de mediu au afectat economia și au crescut costurile pentru consumatori. „Această regulă radicală a devenit fundația legală pentru green new scam – una dintre cele mai mari escrocherii din istorie”, a declarat Trump, citat vineri de Financial Times. Controlul emisiilor, la Congres Șeful EPA, Lee Zeldin, a susținut la rândul său că agenția și-a depășit atribuțiile în ultimii ani, spunând că regula a fost „Sfântul Graal al religiei schimbărilor climatice”. „Dacă Congresul vrea ca EPA să reglementeze masiv gazele cu efect de seră provenite de la autovehicule, atunci Congresul poate face clar acest lucru prin lege”, a spus Zeldin. „Astăzi demontăm tacticile și artificiile legale folosite de administrațiile Obama și Biden pentru a impune pe ascuns agenda lor ideologică americanilor”. Industria cărbunelui salută decizia Decizia a fost salutată de industria combustibililor fosili și de reprezentanți ai sectorului cărbunelui, care spun că reglementările din ultimii ani au dus la închiderea prematură a unor centrale și la creșterea dependenței de alte surse de energie. „Aceste reglementări au fost concepute pentru a forța retragerea prematură a centralelor pe cărbune din SUA și pentru a crește dependența națiunii de surse de electricitate care nu sunt la fel de fiabile ca și cărbunele”, a declarat Michelle Bloodworth, director executiv al grupului America’s Power,un grup de lobby al industriei cărbunelui. Măsura, contestată în instanță Organizațiile de mediu și politicienii democrați au reacționat dur, avertizând că eliminarea acestei baze legale va slăbi capacitatea Statelor Unite de a combate schimbările climatice. Fostul secretar de stat John Kerry spune că „eliminarea regulii privind pericolul va declanșa un regres enorm față de progresele realizate în privința calității aerului, reducerii bolilor și limitării încălzirii globale”. Organizațiile pentru climă au anunțat deja că vor contesta măsura în instanță, într-un proces care ar putea dura mulți ani. „Această acțiune cinică și devastatoare sub Trump nu va rămâne fără luptă. Ne vom vedea în instanță – și vom câștiga”, a declarat Manish Bapna, directorul Natural Resources Defense Council. Fostul președinte Barack Obama a criticat dur decizia într-o postare pe platforma X. „Astăzi, administrația Trump a anulat decizia care stătea la baza limitelor pentru emisiile auto și regulilor pentru centralele electrice. Fără ea, vom fi mai puțin în siguranță, mai puțin sănătoși și mai puțin capabili să luptăm împotriva schimbărilor climatice – totul pentru ca industria combustibililor fosili să facă și mai mulți bani”, a scris Obama.
Schimbările climatice din Era Medievală care au condus la invazia Vikingă
Secolele IX și X sunt cunoscute sub denumirea de Era Vikingă, din cauza frecvenței atacurilor flotelor daneze, suedeze și norvegiene asupra coastelor nordului Europei. Aceste invazii încep în anul 793, odată cu primul atac viking consemnat în Europa, îndreptat împotriva insulei și mănăstirii Lindisfarne din Anglia, și nu vor înceta până în secolul al XI-lea, notează Historia.National Geografic. Motivele care explică expansiunea vikingilor țin de cauze sociale și politice determinate de apariția unei schimbări climatice care a modificat, timp de secole, condițiile de viață din Scandinavia. Optimul Climatic Medieval i-a obligat pe normanzi să își părăsească pământurile în căutarea unor noi bogății și a provocat marea schimbare care a dus la apariția Ereii Vikinge. Puține pământuri fertile și un climat ostil Primii protagoniști ai invaziilor vikinge proveneau din Danemarca, regatul viking cel mai apropiat de coastele Europei. Înainte de Optimul Climatic Medieval, terenurile fertile ale Danemarcei erau limitate la câmpiile din interior, departe de mlaștinile și zonele umede de pe coastă, unde danezii puteau cultiva cereale rezistente la frig, precum secara, ovăzul și orzul. În Norvegia, situația era și mai dificilă. Puținul pământ fertil se concentra la baza văilor și fiordurilor, iar competiția pentru terenurile productive provoca numeroase conflicte între iarli și clanurile vikinge. În plus, iernile lungi duceau la recolte mici și adesea insuficiente pentru a hrăni populația. Optimul Climatic Medieval La sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea, Soarele a început să manifeste o activitate intensă, fapt cunoscut astăzi datorită studiilor de paleoclimatologie. Această știință analizează botanica, documentele istorice și datele meteorologice pentru a înțelege impactul schimbărilor climatice asupra societăților din trecut. Activitatea solară ridicată a dus la o creștere constantă a temperaturilor, care a afectat în special Atlanticul de Nord. Acest lucru este cunoscut datorită studiilor asupra inelelor copacilor, gheții glaciare și depunerilor lacustre. Productivitatea terenurilor din Danemarca și Norvegia a crescut semnificativ, ceea ce a dus la o creștere demografică neobișnuită. Venirea Optimului Climatic Medieval a avut numeroase consecințe pentru vikingi. Terenurile lor, odinioară puțin fertile, au început să ofere recolte mai bogate și de mai bună calitate, au fost introduse noi specii de legume, iar vânătoarea a devenit posibilă și în lunile de iarnă. Populația din Norvegia și Danemarca a început să crească într-un ritm fără precedent, iar curând a devenit evident că pământul nu putea susține o asemenea densitate demografică. Marea, singura cale de ieșire a vikingilor Creșterea constantă a temperaturilor de-a lungul secolului al IX-lea a provocat o competiție acerbă pentru pământ, din cauza cererii generate de populația în creștere. Războaiele dintre iarli, regi și căpetenii vikinge au devenit un fenomen endemic, alimentat de consecințele Optimului Climatic. În cele din urmă, regii, mari proprietari de terenuri, au reușit să se impună în fața micii nobilimi și să pună bazele primelor regate scandinave. Abundența terenurilor fertile și, mai ales, existența orașelor și mănăstirilor slab apărate din Anglia și de pe coastele Imperiului Carolingian nu le erau necunoscute vikingilor. Comercianți înainte de a fi pirați, normanzii știau că Europa le putea oferi oportunități mai bune decât pământul lor natal suprapopulat, iar astfel au început invaziile pe mare. Primele incursiuni vikinge consemnate în Anglia, Franța, Spania și Portugalia au fost expediții de jaf, menite să obțină pradă. Regii nu participau la aceste campanii și, adesea, ele erau conduse de iarli aparținând micii nobilimi vikinge, precum Björn „Coasta de Fier” sau legendarul Ragnar Lothbrok. Această nobilime inferioară avea nevoie să câștige faimă și bogăție departe de propriile teritorii, din cauza competiției acute pentru pământ provocate de Optimul Climatic Medieval. Totuși, pe măsură ce temperaturile continuau să crească, vikingii au început să fie interesați de mai mult decât aurul și bijuteriile mănăstirilor. Venise momentul să colonizeze gheața. Sosirea în Groenlanda și America de Nord Optimul Climatic Medieval a provocat o încălzire a Atlanticului de Nord, care a prelungit verile și a redus întinderea gheții arctice în lunile de iarnă. Vikingii norvegieni au colonizat insulele Feroe înainte de a ajunge în Islanda, la mijlocul secolului al IX-lea, iar cronicile vremii descriu abundența fermelor și chiar existența pomilor fructiferi, datorită creșterii temperaturilor. Clima blândă i-a încurajat pe vikingi să se extindă și mai mult spre nord. La sfârșitul secolului al X-lea, norvegianul Erik „Cel Roșu” a reușit colonizarea Groenlandei, o „țară verde” pentru primii care au îndrăznit să îi dea acest nume. Totuși, acest lucru făcea parte dintr-un plan al lui Erik de a atrage mai mulți coloniști în noile sale teritorii. Insulele din nord-estul Americii de Nord au cunoscut, la rândul lor, prezența vikingă, datorită retragerii gheții provocate de Optimul Climatic Medieval. Căpetenia islandeză Leif Eriksson a întemeiat așezări în Newfoundland în jurul anului 1000 și a numit noul pământ Vinland, „țara viilor”, datorită condițiilor favorabile cultivării strugurilor. Un lucru imposibil în prezent și care ajută la înțelegerea importanței Optimului Climatic Medieval pentru evenimentele din Era Vikingă.
Continentele Pământului pierd apă dulce într-un ritm alarmant. Avertismentul Băncii Mondiale
Conform concluziilor, în fiecare secundă, continentele pierd un volum de apă dulce echivalent cu patru bazine olimpice, un fenomen care amenință securitatea alimentară, ecosistemele și stabilitatea economică globală, scrie Science Alert. Datele din spatele raportului Raportul Băncii Mondiale analizează modificările gravitaționale ale Pământului cauzate de deplasarea apei, completate cu date economice și de utilizare a terenurilor din ultimele două decenii. Cercetătorii au constatat că pierderea anuală medie de apă dulce de pe continente reprezintă aproximativ 3% din „venitul” net global din precipitații. În regiunile aride și semi-aride, pierderile ajung însă la 10%, afectând sever zone precum Asia de Sud. Zonele în care agricultura este principalul sector economic, precum Africa Subsahariană și Asia de Sud, sunt printre cele mai expuse. Conform raportului, șocurile de secetă reduc anual între 600.000 și 900.000 de locuri de muncă doar în Africa Subsahariană, afectând în special fermierii fără pământ și alte grupuri vulnerabile. Efectele se propagă și la nivel global, deoarece multe țări depind de importurile alimentare din regiunile aflate în proces de aridizare. Continentele Pământului pierd apă dulce, cu efecte dramatice asupra ecosistemelor Uscarea continentală crește frecvența și severitatea incendiilor de vegetație, mai ales în zonele cu biodiversitate ridicată. Cel puțin 17 dintre cele 36 de regiuni globale de biodiversitate, inclusiv Madagascar, părți din Asia de Sud-Est și Brazilia, prezintă o scădere constantă a disponibilității apei dulci și un risc crescut de incendii. Principala cauză a acestui fenomen este extracția excesivă a apelor subterane, un sector slab reglementat la nivel global. Pe fondul schimbărilor climatice, pe măsură ce solurile se usucă și ghețarii se retrag, presiunea asupra apelor subterane este în continuă creștere. Soluții propuse pentru agricultură Raportul arată că agricultura este responsabilă pentru 98% din amprenta globală a apei. Îmbunătățirea eficienței utilizării apei pentru 35 de culturi-cheie, precum grâul și orezul, ar putea economisi suficientă apă pentru a acoperi nevoile anuale a 118 milioane de persoane. Soluțiile includ tehnologii de irigație inteligente, utilizarea inteligenței artificiale, relocarea culturilor și politici mai stricte privind extracția apelor subterane.
Europa a frânat lupta împotriva schimbărilor climatice. Un an pierdut, în timp ce marile companii petroliere își cresc profiturile
Este greu de imaginat un pas înapoi mai hotărât decât cel făcut de guvernele lumii, în special de cele europene, în 2025. Tocmai acestea acceleraseră cel mai mult, pe bună dreptate. Anul acesta nu există cadouri sub brad pentru Terra și, în consecință, nici pentru oameni, scrie La Stampa. Este suficient să respingem de la început obiecția potrivit căreia planeta nici măcar nu observă ce fac oamenii. Este adevărat, dar dacă nu sunt păstrate echilibrele și ecosistemele lumii, primii care vor suferi vom fi noi. În plus, activitățile productive ale oamenilor modifică atmosfera în mod real. Pentru prima dată în istoria vieții, o singură specie amenință toate celelalte și afectează geosferele. Să pornim de la agricultură. Comisia Europeană propune extinderea pe termen nelimitat a autorizațiilor pentru introducerea pe piață a pesticidelor, biocidelor și aditivilor care cresc randamentul, dar îmbolnăvesc oamenii și mediul. Sectorul cel mai subvenționat dintre toate nu reușește să se reconvertească și aruncă vina pe Green Deal, uitând nu doar că acesta nu a început cu adevărat niciodată, ci și că acum este blocat. Se trece cu vederea și faptul că, dacă afacerile lor merg prost, cauza este un jumătate de secol de politici greșite și mii de erori de perspectivă. În acest domeniu, putem învăța mereu de la Statele Unite, unde afinele sunt colorate cu hidrocarburi, orezul este stropit cu arsenic, merele cu difenilamină, iar puii sunt scufundați în clor înainte de a fi vânduți. Nu există limită în această cursă spre degradare. Legea împotriva defrișărilor, întârziat intenționat? Apoi sunt pădurile. De ce vrem să le protejăm atât de greu și de târziu. Potrivit WWF, regulamentul european împotriva defrișărilor a fost întârziat intenționat, iar consecința va fi tăierea a cel puțin 50 de milioane de copaci în plus, cu eliberarea a încă 17 milioane de tone de gaze cu efect de seră în atmosferă. Nu este puțin, deși în Asia de Sud-Est, în Borneo și în anumite zone din America de Sud se încearcă rezultate și mai grave. Este adevărat că în Italia s-au făcut reîmpăduriri în ultimele decenii, dar adesea este vorba despre păduri fără valoare ecologică majoră, care nu vor putea compensa niciodată pierderea pădurilor alpine primare și a fagilor seculari din Apenini. Dacă ne uităm și la alte specii cu care împărțim planeta, situația nu este mai bună. Un exemplu este lupul, simbol al incapacității noastre de a conviețui cu natura. Europa a redus nivelul de protecție al acestei specii, iar în august, în Italia, a fost împușcat legal primul lup după mai bine de 50 de ani de protecție. Această decizie răspunde unor resentimente vechi, alimentate de ignoranță, care văd în lup sursa tuturor relelor, uitând că este o specie esențială pentru menținerea echilibrelor ecosistemice, echilibre de care depindem, în final, tot noi. S-ar putea crede că astfel sunt protejați mai bine crescătorii de animale. Realitatea este că mai puțin de 0,1% din animalele de fermă din Europa sunt atacate de lupi și nu există cazuri documentate de atacuri asupra oamenilor, deoarece oamenii nu fac parte din prada sa, iar lupul fuge imediat când ne vede. Influența SUA în Europa În privința climei, situația este mai bună decât în Statele Unite, unde angajamentele internaționale sunt abandonate, iar forajele continuă fără limită, dar asta nu înseamnă că lucrurile merg bine. Amânări, întârzieri, obiective tot mai puțin ambițioase. Totul pentru a mulțumi marile corporații din industria petrolului și gazelor, negaționiștii de ocazie și noile formule suveraniste aflate la putere. Din punct de vedere climatic, ascensiunea populismului de tip trumpist, inclusiv în Europa, este extrem de dăunătoare. Se urmărește acumularea rapidă de profit, fără a ține cont că barca în care ne aflăm este aceeași pentru toți. Dovada concretă a acestui pas înapoi este modificarea planului european de eliminare a motoarelor cu ardere internă până în 2035. Ținta de reducere a emisiilor de CO2 a fost coborâtă de la 100% la 90% și s-a deschis calea către soluții absurde, precum biometanul pentru transportul rutier. În aceeași logică intră și posibila eliminare a programului Life, singurul instrument european autonom dedicat biodiversității și climei. Cu excepția creșterii spectaculoase a energiilor regenerabile în China și a intervențiilor Braziliei pentru protejarea pădurilor, nu se mai vede nicio urmă de Green Deal la nivel global. Și trebuie amintit că China bate recorduri și la centralele pe cărbune, iar Brazilia la creșterea animalelor. Este oficial, lumea nu mai crede în revoluția verde. Corporațiile din industria petrolului și a gazelor ar putea schimba soarta omenirii Pretextul este că sustenabilitatea de mediu nu ar fi compatibilă cu cea economică și socială, o afirmație greu de înțeles. Totul depinde de cine plătește. Și cum niciun ecologist lucid nu vrea ca nota de plată să fie achitată de pensionarul cu o mașină veche, responsabilii sunt bine cunoscuți. Sunt chiar marile corporații din industria petrolului și gazelor, care ar putea schimba soarta omenirii reducându-și profiturile cu mai puțin de 5% și reinvestind aceste sume în energii regenerabile. Reconversia ecologică este o necesitate care nu poate fi evitată și nici negociată. De cealaltă parte a balanței se află victime, pagube economice deloc neglijabile și un viitor dificil pentru cei care ne-au împrumutat planeta. Faptul că a mai fost pierdut un an între constatarea crizei și aplicarea soluțiilor îi mulțumește doar pe cei care continuă să câștige de pe urma acestei crize sau pe cei care se tem că regulile ar limita piața liberă. Între timp, însă, cei care sufocă suntem chiar noi.
Încălzirea globală crește turbulențele în aviație. O companie aeriană folosește AI pentru a le prezice
Experții avertizează că încălzirea globală afectează curenții de aer și crește riscul de turbulențe severe pe rutele internaționale. Conform unui studiu realizat de meteorologii Universității Reading din Marea Britanie, cerul de deasupra Atlanticului de Nord, una dintre cele mai aglomerate rute aeriene, este cu până la 55% mai turbulent decât acum patru decenii. Fenomenul, denumit „turbulență în aer curat”, este exacerbat de aerul mai cald generat de emisiile de dioxid de carbon, ceea ce face ca zborurile să fie mai incomode și, în cazuri rare, periculoase. Turbulențele rămân principala cauză a rănilor non-fatale în rândul pasagerilor și echipajului, iar accidentele severe sunt rare, dar nu inexistente. În 2024, un pasager a decedat în urma unei turbulențe pe un zbor Singapore Airlines de la Londra, iar mai mulți pasageri au fost răniți pe un zbor Qatar Airways spre Dublin. Între 2009 și 2021, FAA a raportat 146 de persoane grav rănite în incidente de turbulență. Pentru a face față acestor riscuri crescânde, Emirates a introdus un sistem bazat pe inteligență artificială, care analizează date în timp real despre turbulențe, folosind machine learning, informații colectate de la piloți și date crowdsourced. Sistemul oferă vizualizări live în cockpit, permițând piloților să evite zonele cu turbulențe severe. „Deși nu putem garanta zboruri fără turbulențe, tehnologia a redus semnificativ întâlnirile neașteptate cu vreme severă în ultimul an”, a declarat Captain Hassan Alhammadi, vicepreședinte divizional Emirates pentru operațiuni de zbor. Pe măsură ce schimbările climatice intensifică turbulențele, companiile aeriene vor trebui să investească tot mai mult în soluții tehnologice pentru a proteja pasagerii, a reduce riscurile și a diminua costurile asociate cu deteriorarea aeronavelor și incidentele cauzate de turbulențe.
Schimbările climatice și poluarea amenință resursele Europei, avertizează Uniunea Europeană
Agenția Europeană de Mediu a declarat că biodiversitatea din Europa este în declin din cauza producției și consumului nesustenabile, în special în sistemul alimentar, potrivit Reuters. Din cauza supraexploatării resurselor naturale, a poluării și a speciilor străine invazive, peste 80% din habitatele protejate se află într-o stare precară, a afirmat agenția, în timp ce resursele de apă sunt, de asemenea, supuse unei presiuni severe. „Degradarea mediului nostru natural pune în pericol modul de viață european”, a afirmat agenția în raportul său intitulat „Mediul în Europa în 2025”. „Europa depinde în mod critic de resursele naturale pentru securitatea economică, iar schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare directă la adresa acestora”. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume și se confruntă cu secete tot mai grave și alte fenomene meteorologice extreme. Însă guvernele se confruntă cu alte priorități, printre care competitivitatea industrială, iar negocierile privind obiectivele climatice ale UE au alimentat diviziunile dintre țările mai bogate și cele mai sărace. Țările UE au confirmat că blocul nu va respecta termenul limită global pentru stabilirea de noi obiective de reducere a emisiilor, din cauza divergențelor dintre guvernele UE cu privire la aceste planuri. „Fereastra de oportunitate pentru acțiuni semnificative se restrânge, iar consecințele întârzierii devin din ce în ce mai tangibile”, a declarat directorul executiv Leena Yla-Mononen. „Ne apropiem de puncte de inflexiune – nu numai în ecosisteme, ci și în sistemele sociale și economice care stau la baza societăților noastre”.
Schimbările climatice şi poluarea schimbă complet peisajul din Bucureşti: arbori de Ginko Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon
Schimbările climatice şi poluarea schimbă peisajul din Bucureşti. Arbori de Ginkgo Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon. Sunt soluţiile arhitecţilor pentru Capitala care rămâne cu prea puţine spaţii verzi. Acum, oraşul este plin de zone uscate, acolo unde cândva erau plante care nu s-au mai putut adapta noilor temperaturi. Tot mai multe specii de plante şi arbori nu se mai pot adapta la condiţiile de mediu din Bucureşti. Principalul motiv este că temperaturile sunt din ce în ce mai ridicate de la un an la altul aşa că anumite specii de plante nu mai pot rezista secetei din oraş. Nici sistemele de irigaţii ale primăriilor nu ajută prea mult. Singura soluţie este înlocuirea arborilor cu care suntem obişnuiţi cu noi soiuri mai rezistente la căldura extremă. „Coniferele au început să sufere, mai ales în ultimii ani, în Bucureşti. Au început să se usuce şi să prezinte declin biologic sever. Gardul viu este un alt exemplu care nu se mai pretează în acest moment amenajărilor din Municipiul Bucureşti. Recomand Ginkgo Biloba, se practică utilizarea acestuia în aliniamente, captează dioxid de carbon”, a explicat pentru Observator TV Anca Strugariu, peisagist. Canicula şi seceta au dus şi la apariţia unor boli care distrug mai repede plantele şi arborii. Iar, în lipsa spaţiilor verzi, zilele caniculare sunt cu mult mai greu de suportat. „80% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de drumuri, construcţii, infrastructură rutieră. 20% este infim pentru a putea să facem în fiecare zi o trecere de la zi la noapte de la o temperatură de 45 de grade la o temperatură de 15 grade noaptea. Seara, acest 80% din Bucureşti nu face decât să ne ofere grade în plus. Nu e din cauza vremii de afară, e din cauza betonului pe care îl avem în oraş”, spune și Andrei Coşuleanu, fondator „Act for Tomorrow”. În Sectorul 1 al Capitalei se încearcă deja înlocuirea copacilor, dar și sistemele de irigaţii vor fi îmbunătăţite. „Avem sisteme de irigaţii, trebuie să le facem o mentenanţă mai drastică astfel încât ele să fie funcţionale în parametri normali… 100%. Avem în plan să creăm puţuri pentru a avea apa noastră, fără să mai plătim la Apa Nova”, spune Cătălina Manea, şef serviciu spaţii verzi Sector 1. Conform unui studiu recent, cartierele dormitor precum Pantelimon, Colentina, Militari au cele mai puţine spaţii verzi din Capitală.