Valul de căldură care lovește Asia doboară recorduri și distruge recolte: cartofii se fierb în pământ
În comitatul Yanggu din Coreea de Sud, la aproximativ 130 de kilometri nord-est de Seul, fermierul Lee Sang-hyuk a descoperit că o mare parte din recolta de cartofi nu mai putea fi salvată, arată The Guardian. Cartofii au ajuns să se degradeze în pământ Cu doar o săptămână înainte, culturile arătau normal. După zilele de căldură extremă, cartofii au devenit moi și s-au descompus în sol, fermierul comparând situația cu niște cartofi fierți. Probleme similare au fost raportate și în alte regiuni agricole. În Gwangju, un producător de pepeni a pierdut fructe care, în mod normal, ar fi fost vândute la prețuri ridicate. Un alt fermier a descris cum pepenii s-au transformat în doar trei zile. În cazul unor producători de căpșuni, temperaturile ridicate au distrus răsaduri crescute timp de luni de zile. Coreea de Sud a înregistrat 42,5°C Pe 2 august, orașul Yangsan din sud-estul Coreei de Sud a atins 42,5°C, cea mai ridicată temperatură înregistrată în țară de la începutul observațiilor meteorologice moderne, în 1904. Autoritățile sud-coreene au asociat deja valul de căldură cu cel puțin 31 de decese, în timp ce peste 900.000 de animale de fermă și aproximativ 1,4 milioane de pești crescuți în ferme au murit. Președintele Lee Jae Myung a descris fenomenul drept unul fără precedent pentru țară și a cerut o revizuire fundamentală a sistemului național de gestionare a situațiilor de criză. „Vremea extremă devine noua normalitate”, a transmis acesta. Pentru fermieri, problema este agravată de limitele sistemului de asigurări agricole. Unele pierderi provocate de temperaturile extreme nu sunt acoperite, ceea ce poate transforma distrugerea culturilor într-o problemă financiară majoră pentru gospodăriile afectate. 🇰🇷 South Korea reservoir dried up as heatwave grips the country Cracks cover the bottom of Baeken reservoir in South Gyeongsang Province, South Korea, after the east Asian country recorded its hottest-ever temperatures over the weekend. pic.twitter.com/apJFXElpYp — AFP News Agency (@AFP) August 6, 2026 Japonia a introdus o nouă categorie pentru căldura extremă Și Japonia traversează una dintre cele mai severe perioade de căldură din ultimii ani. Temperaturile au depășit 40°C în mai multe localități, iar țara a înregistrat pentru prima dată o categorie meteorologică denumită kokushobi, sau „zi extrem de fierbinte”, introdusă în 2026 pentru zilele în care temperatura trece de 40°C. În Tokyo, trei lei de la o grădină zoologică au murit, existând suspiciunea de insolație provocată de căldura extremă. O analiză realizată de cercetătorii de la Weather Attribution Centre din Japonia a concluzionat că intensitatea valului de căldură din iulie ar fi fost „practic imposibilă” fără încălzirea globală provocată de activitatea umană. Potrivit calculelor cercetătorilor, fără această încălzire, un val de căldură de asemenea amploare ar apărea, în medie, o dată la aproximativ 10.000 de ani. Hong Kong a doborât propriul record de temperatură În Hong Kong, observatorul meteorologic a înregistrat 36,9°C, cea mai ridicată temperatură oficială de când au început măsurătorile, în 1884. Căldura a fost însoțită de probleme legate de sistemul de avertizare pentru stres termic destinat persoanelor care lucrează în aer liber. Acesta a rămas la cel mai scăzut nivel de alertă chiar și în momentul în care temperatura a atins recordul. Un fost director al Observatorului din Hong Kong a criticat public pragurile utilizate și a întrebat dacă sistemul mai este eficient dacă nici măcar o temperatură record nu declanșează o alertă maximă. Departamentul Muncii din Hong Kong a anunțat ulterior că analizează sistemul împreună cu serviciul meteorologic. Căldura extremă se extinde în Asia Fenomenul nu este limitat la cele trei regiuni. În provincia chineză Xinjiang, o stație meteorologică a înregistrat 50°C în luna iulie, în timp ce valuri de căldură au afectat și nord-estul Chinei. În Coreea de Nord au fost raportate mai multe nopți tropicale în Phenian, cu temperaturi care nu au coborât sub 25°C. O posibilă explicație pentru amploarea fenomenului este combinația dintre circulația atmosferică și încălzirea climatică. Climatologul June-Yi Lee de la Pusan National University indică un sistem de presiune ridicată care s-a consolidat deasupra Platoului Tibetan și Pacificului de vest, suprapus peste fenomenul El Niño din acest an. Organizația Meteorologică Mondială a avertizat, de asemenea, că Asia se încălzește într-un ritm accelerat. Potrivit celui mai recent raport privind clima din regiune, ritmul încălzirii dintre 1991 și 2025 a fost aproximativ de două ori mai mare decât în cele trei decenii precedente. Coreea de Sud, val de căldură. Sursa foto: X Motive serioase de îngrijorare – planeta continuă să se încălzească Pentru agricultură, consecințele devin tot mai vizibile. Culturile care supraviețuiau până acum unor perioade scurte de temperaturi ridicate sunt afectate de episoade mai lungi și mai intense, iar fermierii sunt nevoiți să se adapteze într-un ritm rapid. Cercetătorii avertizează că valurile de căldură vor deveni mai frecvente și mai intense pe măsură ce planeta continuă să se încălzească. În paralel cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt necesare măsuri de adaptare pentru agricultură și pentru protejarea populației în fața temperaturilor extreme.
De ce se încălzește Europa în ritm record. Patru factori
Europa se încălzește cu viteză record. Continentul se confruntă cu efecte severe ale încălzirii climatice în 2026, iar zona europeană se încălzește mai rapid decât alte regiuni ale lumii. Specialiștii avertizează că fenomenul are consecințe grave asupra populației. Încălzirea globală afectează întreaga lume, însă Europa se încălzește de două ori mai rapid decât celelalte continente. Valurile de căldură au provocat deja zeci de mii de decese asociate temperaturilor extreme în această vară. Loading … Europa se încălzește cu viteză record. Sursă foto: Shutterstock Continentele se încălzesc mai repede decât oceanele, care absorb mai multă căldură. Europa este însă deosebit de vulnerabilă din patru motive. Printre acestea se numără schimbarea tiparelor meteo, apropierea de Arctica, reducerea zăpezii și scăderea poluării atmosferice. Europa este acum cu 2,5°C mai caldă față de perioada preindustrială. Creșterea este aproape dublă față de media globală, de 1,4°C. Din anii ’90, temperaturile europene au crescut cu 0,56°C pe deceniu. În comparație, în America de Nord, temperaturile au crescut cu 0,42°C, iar în America de Sud, creșterea este cu 0,27°C, arată The Guardian. Valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa Modificările circulației atmosferice au favorizat valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa. În iunie 2026 a fost înregistrat cel mai sever val de căldură de până acum. Aerul fierbinte a rămas blocat sub o „cupolă de căldură” staționară. Schimbările ar putea fi legate de modificarea curentului jet. Acest vânt puternic de mare altitudine influențează vremea din Europa și, la rândul său, este afectat de încălzirea globală. Arctica se încălzește cel mai rapid dintre regiunile planetei. Topirea gheții accelerează fenomenul. Suprafața albă reflectă lumina solară, iar reducerea ei permite absorbția unei cantități mai mari de căldură. Topirea gheții lasă la vedere oceanul mai întunecat, care absoarbe mai multă căldură. Astfel, procesul de topire se accelerează și apropierea Europei de Arctica contribuie la creșterea mai rapidă a temperaturilor, explică sursa. În trecut, suprafețe extinse din Europa erau acoperite de zăpadă pe timpul iernii. Zăpada reflecta lumina solară și ajuta la menținerea temperaturilor mai scăzute, însă încălzirea climatică reduce stratul de nea de pe continent. În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă a scăzut cu 31% față de media 1991-2020. Suprafața pierdută a fost de aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați. A fost al treilea cel mai scăzut nivel înregistrat din 1983. Cum poate fi accentuată încălzirea pe termen scurt și care sunt consecințele? Aerul mai curat poate accentua încălzirea pe termen scurt. Reducerea poluării elimină particulele care reflectau o parte din lumina solară. Astfel, mai multă căldură ajunge la suprafața Pământului și, în același timp, efectul încălzirii provocate de dioxidul de carbon devine mai evident. Particulele poluante reflectă o parte din radiația solară și contribuie și la formarea norilor. Reducerea poluării lasă mai multă căldură să ajungă la sol, iar fenomenul ar putea favoriza și apariția unor tipare de blocaj atmosferic. De altfel, există și o serie de consecințe. Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese, iar incendiile și secetele devin mai intense. Și furtunile, ploile torențiale și inundațiile sunt amplificate de temperaturile ridicate. Efectele afectează viețile și veniturile oamenilor din Europa, iar situația se va agrava până la atingerea emisiilor „zero”. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, avertizează că efectele crizei climatice au ajuns la nivel de „urgență națională”. El cere renunțarea mai rapidă la combustibilii fosili și susține extinderea energiei regenerabile și protejarea populației. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Bacteria mâncătoare de carne ajunge în apele de coastă. 5 oameni au murit în SUA
Vibrio vulnificus este o bacterie mortală care se dezvoltă în apa de mare și în apa sărată. Doar în Louisiana au fost înregistrate nouă cazuri de infecție în acest an. Toate persoanele afectate au ajuns la spital, iar cinci dintre ele au murit, scrie Metro. Apele din apropierea Golfului Mexic amestecă apă sălcie din estuare cu apă sărată. Această combinație creează condiții favorabile pentru dezvoltarea bacteriei. Basil Kennedy, în vârstă de 77 de ani, s-a zgâriat la picior și a intrat apoi în mare. Ulterior s-a îmbolnăvit grav. Bărbatul a murit la trei zile după incident. Simptome și mod de transmitere Autoritățile au recomandat asistență medicală imediată pentru orice rană expusă la apă sărată care devine roșie, umflată sau dureroasă. O infecție din cinci cu Vibrio vulnificus este mortală, iar simptomele pot apărea în câteva ore. Infecția nu apare doar prin răni deschise. CDC precizează că multe persoane se îmbolnăvesc după ce consumă crustacee crude, precum stridiile sau midiile. Simptomele includ diaree apoasă, crampe stomacale, greață, vărsături, febră și frisoane. La nivelul unei răni, semnele includ durere, roșeață, căldură locală și umflare. Risc în creștere și în Europa Temperaturile mai ridicate, generate de schimbările climatice, au dus la înmulțirea bacteriei. Prezența ei a fost semnalată în întreaga Europă, în această vară. Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a avertizat asupra riscului crescut, mai ales în perioadele de caniculă. Marea Mediterană se încălzește cu aproximativ 20% mai repede decât media globală. Apa mai caldă și mai puțin sărată favorizează înmulțirea bacteriei. Nivelul ridicat de sare din Mediterana a ținut, până acum, bacteria sub control. Cercetătorii avertizează însă că situația se poate schimba, pe măsură ce marea se încălzește.
Reacția Comisiei Europene după ce Camera Deputaților a adoptat Legea decarbonizării: Urmărim evoluția
Comisia Europeană a anunțat că urmărește cu „atenție” evoluția Legii decarbonizării ce a fost adoptată de către Camera Deputaților din Parlamentul României. Legea include și amendamentul susținut de PSD pentru închiderea centralelor de cărbune numai după ce sunt puse în funcțiune capacități de producție de energie alternativă. Loading … Executivul european nu a comentat procesul legislativ aflat încă în desfășurare, dup[ ce proiectul a fost aprobat în Camera Deputaților cu 180 de voturi „pentru”, 9 voturi „împotrivă” și 27 de abțineri. 80 de deputați n-au votat. „Urmărim cu atenție evoluția. Am luat act de amendamentele despre decarbonizare. Conform practicii obișnuite a Comisiei Europene, nu putem face comentarii cu privire la un proces legislativ în curs înainte ca legislația să fie adoptată în mod oficial”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. PSD: NU închiderii centralelor pe cărbune dacă nu sunt înlocuite cu noi centrale funcționale PSD susține că scoaterea din funcțiune a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se poate realiza numai după ce noi capacități energetice care să producă energie la nivel similar sunt puse în funcțiune.Legea urmează să fie dusă la promulgare în contextul crizei energetice din România. „Scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se realizează numai după instalarea, racordarea şi punerea în funcţiune comercială a uneia sau mai multor capacităţi ori surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, care, individual sau cumulat, pot prelua, în condiţii de siguranţă şi continuitate, funcţiile electrice şi, după caz, termice ale capacităţilor retrase„, prevede amendamentul. Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene, susține că că amendamentele propuse nu reprezintă soluții și asigură că nu există niciun risc privind închiderea centralelor pe cărbuni. „Avem, într-adevăr, o situație de criză energetică și, în mod evident, lucrurile care îi afectează pe români trebuie să fie prima noastră preocupare. Înțelegem conflictul politic din această perioadă și înțelegem prerogativele Parlamentului de a adopta măsuri judicioase care să aducă beneficii românilor. Amendamentele care au fost propuse însă nu rezolvă absolut nimic. Nu rezolvă nicio problemă care să fi fost iminentă în ceea ce privește închiderea vreunei centrale pe cărbune. Repet: nu există niciun risc iminent ca vreo centrală pe cărbune să fie închisă”, a declarat ministrul demis. Comisia Europeană și-a propus ca până în 2050 să atingă obiectivul „zero net emisii de carbon” pentru a preveni intensificarea schimbărilor climatice, ceea ce presupune închiderea centralelor care produc electricitate pe bază de combustibili fosili și încetarea producției de mașini alimentate cu benzină și gaz, iar în schimb s-ar construi la scară largă capacități de producție de energie verde și automobile electrice. Sursa Foto: Arhiva Foto Gândul
Cel puțin 14 persoane au murit lovite de fulger într-o singură zi în India, în plin sezon al musonului
Cele mai multe victime sunt muncitori agricoli surprinși în câmp în timpul ploilor abundente, transmit autoritățile locale, citate de publicația The Independent. Cele mai multe victime, în statul Jharkhand Conform informărilor transmise de poliția indiană, zece dintre decese au fost înregistrate în districtul Giridih, din statul Jharkhand, o regiune cu aproximativ 40 de milioane de locuitori, cunoscută pentru exploatările miniere de cărbune. Pe lângă persoanele decedate, cel puțin șapte oameni au fost răniți în urma loviturilor de fulger. Serviciul meteorologic indian a avertizat că precipitațiile abundente și furtunile vor continua în următoarele zile în această parte a țării. Muncitorii din agricultură, printre cei mai expuși Majoritatea victimelor sunt muncitori agricoli aflați la lucru în momentul producerii furtunilor. Sezonul musonic, care se desfășoară între lunile iunie și septembrie și aduce aproximativ trei sferturi din cantitatea anuală de precipitații a Indiei, coincide și cu perioada cea mai intensă a activităților agricole. În multe zone rurale, oamenii lucrează în spații deschise, fără posibilitatea de a se adăposti rapid în cazul fenomenelor meteo extreme. Fulgerele provoacă mai multe victime decât alte dezastre naturale Statisticile oficiale arată că descărcările electrice reprezintă cel mai letal fenomen meteorologic din India. Potrivit Biroului Național pentru Evidența Infracțiunilor (National Crime Records Bureau), în anul 2024, fulgerele au provocat 2.825 de decese, reprezentând peste o treime din totalul victimelor asociate dezastrelor naturale și depășind numărul celor provocate de caniculă, frig sau inundații. Datele instituției indică faptul că, din 1967 până în prezent, peste 100.000 de persoane și-au pierdut viața în urma loviturilor de fulger, iar mai mult de jumătate dintre aceste decese au fost înregistrate după 2005. Cercetătorii pun creșterea fenomenului pe seama schimbărilor climatice Specialiștii susțin că temperaturile globale mai ridicate favorizează formarea unor furtuni mai puternice. Aerul mai cald reține o cantitate mai mare de vapori de apă, ceea ce contribuie la dezvoltarea norilor de mare altitudine în care se formează descărcările electrice. Un studiu realizat de Universitatea Fakir Mohan din statul Odisha indică o creștere constantă a activității electrice atmosferice în India și o evoluție tot mai imprevizibilă a fenomenului. Cercetarea arată că media anuală a deceselor provocate de fulgere la nivelul fiecărui stat indian a crescut de la 38 în perioada 1967-2002 la 61 în intervalul 2003-2020. Un sezon musonic deosebit de sever Decesele din Jharkhand se adaugă unui sezon musonic marcat de numeroase tragedii. În ultimele săptămâni, inundațiile din statul Assam au provocat aproape 90 de morți, iar viiturile și alunecările de teren din nordul Himalayei au făcut peste 50 de victime. În statul Kerala, alte 15 persoane au murit în urma alunecărilor de teren și a inundațiilor produse în această săptămână. Autoritățile indiene încearcă de mai mulți ani să reducă numărul victimelor prin sisteme de avertizare transmise prin SMS și aplicații mobile. Cu toate acestea, în multe comunități rurale acoperirea este limitată, iar persoanele aflate pe câmp nu au întotdeauna posibilitatea de a ajunge rapid într-un adăpost sigur.
Europa se pregătește pentru veri de 55C. Eurostar își reproiectează noile trenuri din cauza schimbărilor climatice
Decizia vine după valurile de căldură extreme care au afectat Europa în această vară și au provocat perturbări importante în transportul feroviar, mai scrie Euronews. Trenuri proiectate pentru clima următoarelor decenii Noile trenuri cu etaj, construite de grupul francez Alstom, urmau să fie capabile să funcționeze la temperaturi de până la 45°C. Între timp, Eurostar a decis să modernizeze sistemele de climatizare pentru a face față unor temperaturi de până la 55°C. „Am decis să echipăm noua flotă de până la 50 de trenuri Celestia cu sisteme de aer condiționat capabile să funcționeze la temperaturi de până la 55 de grade. Trenurile vor intra în serviciu în 2031 și vor circula până în anii 2060, așa că este esențial să fim pregătiți pentru viitor”, a transmis un purtător de cuvânt al companiei. Tren Eurostar. Sursa foto: X/Eurostar Canicula a afectat deja serviciile Eurostar Operatorul a luat această decizie după ce valurile de căldură au provocat probleme în rețeaua sa. Pe 25 iunie, patru curse dintre Londra și Paris au fost anulate din cauza temperaturilor extreme. Franța s-a numărat printre cele mai afectate țări. Localitatea Pissos, din sud-vestul țării, a înregistrat în luna iunie 44,3°C, cea mai ridicată temperatură consemnată vreodată în Franța. Capacitate mai mare și rute noi Trenurile Celestia vor avea aproximativ 200 de metri lungime și vor putea transporta până la 540 de pasageri, cu aproximativ 20% mai mult decât garniturile actuale. Ele vor fi primele trenuri cu etaj care vor circula prin Tunelul Canalului Mânecii și pe rețeaua britanică de mare viteză. În afara rutelor actuale, Eurostar intenționează să introducă legături directe și către Geneva și Frankfurt. Compania a comandat deja 30 de trenuri și are opțiunea de a achiziționa încă 20, în condițiile în care își propune să transporte anual aproximativ 30 de milioane de pasageri. Schimbările climatice obligă infrastructura să se adapteze Decizia Eurostar reflectă modul în care infrastructura europeană începe să fie reproiectată pentru a face față unor fenomene meteorologice considerate până de curând excepționale. Compania estimează că noile trenuri vor rămâne în exploatare până în anii 2060, motiv pentru care investițiile sunt realizate având în vedere un climat semnificativ mai cald decât cel de astăzi.
Alarmă climatică în Ungaria: țara se încălzește mai repede decât aproape întreaga Europă
Ritmul de încălzire din centrul Ungariei îl depășește semnificativ atât pe cel mondial, cât și pe cel european a explicat climatologul Diána Ürge-Vorsatz, profesoară la Universitatea Central-Europeană (CEU) și membră a Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU. Potrivit cercetătoarei, citate de Daily News Hungary, Europa se încălzește deja de aproximativ două ori mai rapid decât media globală. În anumite regiuni din Ungaria, însă, ritmul de creștere a temperaturilor este și mai accentuat. Comparativ cu Irlanda sau nordul Angliei, temperaturile din Ungaria cresc de cinci până la șapte ori mai repede, echivalentul unei creșteri de aproximativ 0,75-1 grad Celsius pe deceniu. „Este o cursă nebună spre dezastru”, spun climatologii, subliniind că efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai evidente. Agricultura și resursele de apă, tot mai afectate Specialiștii avertizează că încălzirea accelerată va pune o presiune uriașă asupra agriculturii, resurselor de apă și economiei Ungariei. Rezervele de apă, deja vulnerabile, riscă să fie afectate și mai grav din cauza secetelor prelungite și a valurilor de căldură tot mai frecvente. „Trebuie să înțelegem urgent că aceasta este o problemă care ne afectează profund corpul, portofelul și sănătatea”, a declarat cercetătoarea, care consideră combaterea schimbărilor climatice una dintre cele mai importante priorități ale Ungariei. Ea a menționat că măsurile adoptate la timp pot aduce beneficii economice și sociale mai mari decât costurile pe care le presupun. Temperaturi de aproape 40 de grade Ungaria se pregătește pentru un nou episod de caniculă extremă. Un puternic „dom de căldură”, format deasupra Europei de Vest, se deplasează spre est și aduce temperaturi foarte ridicate în mare parte a continentului. Meteorologii estimează că temperaturile ar putea ajunge în următoarele zile la aproape 40 de grade Celsius. Din acest motiv, autoritățile sanitare au emis o alertă de caniculă de gradul trei, echivalentă celui mai ridicat nivel de avertizare, valabilă pentru întreg teritoriul Ungariei. Apa, distribuită gratuit în gări Valul de căldură afectează deja activitatea de zi cu zi. Operatorul feroviar de stat MÁV a anunțat că va distribui gratuit apă potabilă în principalele gări în orele cele mai călduroase și le recomandă călătorilor să își planifice deplasările cu atenție, să evite expunerea prelungită la soare și să aibă suficiente lichide la ei. Potrivit cercetătorilor, noul episod de caniculă confirmă că schimbările climatice nu mai reprezintă un risc pentru viitor, ci modelează deja prezentul, influențând direct sănătatea populației, nivelul de trai și situația financiară a oamenilor.
Un oraș din Statele Unite apelează la inteligența artificială pentru a evita coliziunile dintre nave și balene
Un sistem numit WhaleSpotter, lansat săptămâna aceasta, este folosit pentru scanarea non-stop a Golfului San Francisco. Scopul său este de a detecta balenele pe o distanță de până la 2 mile marine. Navigatorii sunt alertați să încetinească sau să își schimbe ruta atunci când balenele se află în apropiere, potrivit AP. Până acum, balenele puteau trece neobservate de marinari, dar sistemul de detectare bazat pe inteligență artificială, , este concepută pentru a le urmări zi și noapte. „Vor putea face ajustări cu mult înainte de a se apropia de destinație”, a declarat Thomas Hall, directorul de operațiuni al San Francisco Bay Ferry. Navigatorii vor putea să evite zonele frecventate de balene Hall a menționat că sistemul „va permite să urmărim datele în timp și să vedem unde campează balenele”. Astfel navigatorii pot ajusta rutele în timpul sezonului de vânătoare a balenelor, pentru a evita complet acele zone. Anul trecut, 21 de balene cenușii au fost găsite moarte în zona extinsă a golfului. Acesta e cel mai mare număr din ultimii 25 de ani, potrivit Centrului pentru Mamifere Marine. Cel puțin 40% dintre acestea fiind ucise de coliziuni cu nave, iar cel puțin alte 10 au murit în zona golfului până acum în acest an, mai arată sursa. Însă, oamenii de știință spun că numărul real al balenelor ucise poate fi mult mai mare. Inteligența artificială semnalează automat potențialele observări de balene, care sunt apoi verificate de observatori instruiți ai mamiferelor marine. Apoi, alertele sunt trimise prin radio operatorilor de feriboturi, controlorilor de trafic maritim și afișate public pe site-ul Whale Safe. Inteligența artificială, deja implementată Sistemele WhaleSpotter sunt deja utilizate pe nave și instalații fixe, cum ar fi faruri și turnuri de coastă, în Statele Unite, Canada și Australia. Însă, cercetătorii spun că rețeaua din Golful San Francisco este prima care integrează direct detecțiile terestre și montate pe nave cu alertele oficiale ale navigatorilor, permițând transmiterea observărilor de balenele în timp aproape real către navele care navighează în golf. Cercetătorii spun că cel mai mare avantaj al sistemului este monitorizarea constantă. Spre deosebire de observatorii umani, camerele termice pot funcționa pe tot parcursul nopții și în multe condiții de ceață. Balenele ajung tot mai aproape de țărm Un val sever de căldură marină ce persistă în largul coastei Californiei micșorează zona de apă rece, bogată în nutrienți, unde prosperă krillul, hamsiile și sardinele. Pe măsură ce apele din larg se încălzesc, balenele cu cocoașă urmăresc din ce în ce mai mult această pradă mai aproape de țărm, unde se desfășoară pescuitul de crabi Dungeness din California. În primăvara aceasta, autoritățile de reglementare au închis din nou anumite zone din aria de pescuit din centrul Californiei pentru echipamentele convenționale. Această măsură a devenit din ce în ce mai frecventă în ultimii ani, pe măsură ce apele care se încălzesc cresc suprapunerea sezoanelor de pescuit al balenelor cu sezoanele de pescuit al crabilor. Schimbările climatice modifică migrația balenelor Pe măsură ce schimbările climatice remodelează condițiile oceanice și tiparele de migrație a balenelor, oamenii de știință se așteaptă ca suprapunerea dintre balene, nave și echipamente de pescuit să persiste. „Va trebui să continuăm să fim adaptabili și să ne bazăm pe știință, în ceea ce privește managementul nostru pentru a reduce riscul la adresa faunei sălbatice și a menține pescarii pe apă”, a declarat Caitlynn Birch, managerul de campanie Oceana Pacific și specialist în științe marine.
Mâncăm mai mult, dar ne hrănim mai puțin: fenomenul silențios care afectează miliarde de oameni
Un studiu publicat în revista Global Change Biology a analizat nivelurile de nutrienți din 43 de culturi, inclusiv orez, soia și grâu. Concluzia: proteinele, fierul și zincul au scăzut cu 3,2% în toate plantele analizate, începând cu sfârșitul anilor 1980. Cauza identificată este creșterea concentrației de CO2 din atmosferă. „Alimentația pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea a bunicilor noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”, a declarat Kristie Ebi, profesoară. De ce se întâmplă asta Plantele folosesc CO2 pentru a produce zaharuri și energie. Valoarea lor nutritivă pentru oameni provine însă din mineralele absorbite prin sol. Un nivel mai ridicat de CO2 ajută culturile să crească mai mari și mai repede. Însă, absorbția de minerale rămâne constantă – concentrația lor scade astfel prin diluție. Există și un al doilea mecanism. Când CO2-ul este abundent, plantele nu mai trebuie să-și deschidă porii microscopici – stomata – pentru a lăsa aerul să intre. Stomata deschise permit și absorbția apei prin rădăcini. Apa conține mineralele esențiale pe care le preluăm din alimente. Cu stomata mai rar deschise, și această sursă de minerale scade. „Planta devine mai eficientă, dar acest lucru are un preț, din perspectiva umană”, a explicat Lewis Ziska, biolog vegetal la Universitatea Columbia, care studiază fenomenul de peste două decenii. Consecințele pentru sănătatea globală Scăderea de 3,2% poate părea neglijabilă. Însă alimentația a miliarde de oameni se află deja la limita malnutriției. Autorul principal al studiului, Sterre ter Haar, avertizează că acele câteva puncte procentuale pot împinge milioane de oameni într-o criză de sănătate. Estimările existente sunt îngrijorătoare. Un sfert din populația lumii suferă deja de anemie. Un studiu din 2018 a calculat că 175 de milioane de oameni în plus ar putea avea probleme cauzate de deficiența de zinc. Aproximativ 1,4 miliarde de femei și copii ar putea pierde patru procente din fierul din alimentație. Ar agrava astfel o afecțiune care poate provoca complicații în sarcină, probleme de dezvoltare și deces.
Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.