Etichetă: schimbari climatice

Trump elimină baza legală a regulilor anti-poluare din SUA. Totul pentru bani, spune Obama

Constatarea, emisă în timpul administrației Barack Obama, stabilea că poluarea provenită din șase gaze cu efect de seră, inclusiv dioxid de carbon și metan, reprezintă un pericol pentru sănătatea publică. Pe baza acesteia, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a putut să reglementeze emisiile provenite din transport, producția de energie, industrie și extracția de combustibili fosili, în temeiul Legii aerului curat din 1970. Trump: „o mare escrocherie” Președintele SUA a justificat noua decizie spunând că regulile de mediu au afectat economia și au crescut costurile pentru consumatori. „Această regulă radicală a devenit fundația legală pentru green new scam – una dintre cele mai mari escrocherii din istorie”, a declarat Trump, citat vineri de Financial Times. Controlul emisiilor, la Congres Șeful EPA, Lee Zeldin, a susținut la rândul său că agenția și-a depășit atribuțiile în ultimii ani, spunând că regula a fost „Sfântul Graal al religiei schimbărilor climatice”. „Dacă Congresul vrea ca EPA să reglementeze masiv gazele cu efect de seră provenite de la autovehicule, atunci Congresul poate face clar acest lucru prin lege”, a spus Zeldin. „Astăzi demontăm tacticile și artificiile legale folosite de administrațiile Obama și Biden pentru a impune pe ascuns agenda lor ideologică americanilor”. Industria cărbunelui salută decizia Decizia a fost salutată de industria combustibililor fosili și de reprezentanți ai sectorului cărbunelui, care spun că reglementările din ultimii ani au dus la închiderea prematură a unor centrale și la creșterea dependenței de alte surse de energie. „Aceste reglementări au fost concepute pentru a forța retragerea prematură a centralelor pe cărbune din SUA și pentru a crește dependența națiunii de surse de electricitate care nu sunt la fel de fiabile ca și cărbunele”, a declarat Michelle Bloodworth, director executiv al grupului America’s Power,un grup de lobby al industriei cărbunelui. Măsura, contestată în instanță Organizațiile de mediu și politicienii democrați au reacționat dur, avertizând că eliminarea acestei baze legale va slăbi capacitatea Statelor Unite de a combate schimbările climatice. Fostul secretar de stat John Kerry spune că „eliminarea regulii privind pericolul va declanșa un regres enorm față de progresele realizate în privința calității aerului, reducerii bolilor și limitării încălzirii globale”. Organizațiile pentru climă au anunțat deja că vor contesta măsura în instanță, într-un proces care ar putea dura mulți ani. „Această acțiune cinică și devastatoare sub Trump nu va rămâne fără luptă. Ne vom vedea în instanță – și vom câștiga”, a declarat Manish Bapna, directorul Natural Resources Defense Council. Fostul președinte Barack Obama a criticat dur decizia într-o postare pe platforma X. „Astăzi, administrația Trump a anulat decizia care stătea la baza limitelor pentru emisiile auto și regulilor pentru centralele electrice. Fără ea, vom fi mai puțin în siguranță, mai puțin sănătoși și mai puțin capabili să luptăm împotriva schimbărilor climatice – totul pentru ca industria combustibililor fosili să facă și mai mulți bani”, a scris Obama.

Schimbările climatice din Era Medievală care au condus la invazia Vikingă

Secolele IX și X sunt cunoscute sub denumirea de Era Vikingă, din cauza frecvenței atacurilor flotelor daneze, suedeze și norvegiene asupra coastelor nordului Europei. Aceste invazii încep în anul 793, odată cu primul atac viking consemnat în Europa, îndreptat împotriva insulei și mănăstirii Lindisfarne din Anglia, și nu vor înceta până în secolul al XI-lea, notează Historia.National Geografic. Motivele care explică expansiunea vikingilor țin de cauze sociale și politice determinate de apariția unei schimbări climatice care a modificat, timp de secole, condițiile de viață din Scandinavia. Optimul Climatic Medieval i-a obligat pe normanzi să își părăsească pământurile în căutarea unor noi bogății și a provocat marea schimbare care a dus la apariția Ereii Vikinge. Puține pământuri fertile și un climat ostil Primii protagoniști ai invaziilor vikinge proveneau din Danemarca, regatul viking cel mai apropiat de coastele Europei. Înainte de Optimul Climatic Medieval, terenurile fertile ale Danemarcei erau limitate la câmpiile din interior, departe de mlaștinile și zonele umede de pe coastă, unde danezii puteau cultiva cereale rezistente la frig, precum secara, ovăzul și orzul. În Norvegia, situația era și mai dificilă. Puținul pământ fertil se concentra la baza văilor și fiordurilor, iar competiția pentru terenurile productive provoca numeroase conflicte între iarli și clanurile vikinge. În plus, iernile lungi duceau la recolte mici și adesea insuficiente pentru a hrăni populația. Optimul Climatic Medieval La sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea, Soarele a început să manifeste o activitate intensă, fapt cunoscut astăzi datorită studiilor de paleoclimatologie. Această știință analizează botanica, documentele istorice și datele meteorologice pentru a înțelege impactul schimbărilor climatice asupra societăților din trecut. Activitatea solară ridicată a dus la o creștere constantă a temperaturilor, care a afectat în special Atlanticul de Nord. Acest lucru este cunoscut datorită studiilor asupra inelelor copacilor, gheții glaciare și depunerilor lacustre. Productivitatea terenurilor din Danemarca și Norvegia a crescut semnificativ, ceea ce a dus la o creștere demografică neobișnuită. Venirea Optimului Climatic Medieval a avut numeroase consecințe pentru vikingi. Terenurile lor, odinioară puțin fertile, au început să ofere recolte mai bogate și de mai bună calitate, au fost introduse noi specii de legume, iar vânătoarea a devenit posibilă și în lunile de iarnă. Populația din Norvegia și Danemarca a început să crească într-un ritm fără precedent, iar curând a devenit evident că pământul nu putea susține o asemenea densitate demografică. Marea, singura cale de ieșire a vikingilor Creșterea constantă a temperaturilor de-a lungul secolului al IX-lea a provocat o competiție acerbă pentru pământ, din cauza cererii generate de populația în creștere. Războaiele dintre iarli, regi și căpetenii vikinge au devenit un fenomen endemic, alimentat de consecințele Optimului Climatic. În cele din urmă, regii, mari proprietari de terenuri, au reușit să se impună în fața micii nobilimi și să pună bazele primelor regate scandinave. Abundența terenurilor fertile și, mai ales, existența orașelor și mănăstirilor slab apărate din Anglia și de pe coastele Imperiului Carolingian nu le erau necunoscute vikingilor. Comercianți înainte de a fi pirați, normanzii știau că Europa le putea oferi oportunități mai bune decât pământul lor natal suprapopulat, iar astfel au început invaziile pe mare. Primele incursiuni vikinge consemnate în Anglia, Franța, Spania și Portugalia au fost expediții de jaf, menite să obțină pradă. Regii nu participau la aceste campanii și, adesea, ele erau conduse de iarli aparținând micii nobilimi vikinge, precum Björn „Coasta de Fier” sau legendarul Ragnar Lothbrok. Această nobilime inferioară avea nevoie să câștige faimă și bogăție departe de propriile teritorii, din cauza competiției acute pentru pământ provocate de Optimul Climatic Medieval. Totuși, pe măsură ce temperaturile continuau să crească, vikingii au început să fie interesați de mai mult decât aurul și bijuteriile mănăstirilor. Venise momentul să colonizeze gheața. Sosirea în Groenlanda și America de Nord Optimul Climatic Medieval a provocat o încălzire a Atlanticului de Nord, care a prelungit verile și a redus întinderea gheții arctice în lunile de iarnă. Vikingii norvegieni au colonizat insulele Feroe înainte de a ajunge în Islanda, la mijlocul secolului al IX-lea, iar cronicile vremii descriu abundența fermelor și chiar existența pomilor fructiferi, datorită creșterii temperaturilor. Clima blândă i-a încurajat pe vikingi să se extindă și mai mult spre nord. La sfârșitul secolului al X-lea, norvegianul Erik „Cel Roșu” a reușit colonizarea Groenlandei, o „țară verde” pentru primii care au îndrăznit să îi dea acest nume. Totuși, acest lucru făcea parte dintr-un plan al lui Erik de a atrage mai mulți coloniști în noile sale teritorii. Insulele din nord-estul Americii de Nord au cunoscut, la rândul lor, prezența vikingă, datorită retragerii gheții provocate de Optimul Climatic Medieval. Căpetenia islandeză Leif Eriksson a întemeiat așezări în Newfoundland în jurul anului 1000 și a numit noul pământ Vinland, „țara viilor”, datorită condițiilor favorabile cultivării strugurilor. Un lucru imposibil în prezent și care ajută la înțelegerea importanței Optimului Climatic Medieval pentru evenimentele din Era Vikingă.

Continentele Pământului pierd apă dulce într-un ritm alarmant. Avertismentul Băncii Mondiale

Conform concluziilor, în fiecare secundă, continentele pierd un volum de apă dulce echivalent cu patru bazine olimpice, un fenomen care amenință securitatea alimentară, ecosistemele și stabilitatea economică globală, scrie Science Alert. Datele din spatele raportului Raportul Băncii Mondiale analizează modificările gravitaționale ale Pământului cauzate de deplasarea apei, completate cu date economice și de utilizare a terenurilor din ultimele două decenii. Cercetătorii au constatat că pierderea anuală medie de apă dulce de pe continente reprezintă aproximativ 3% din „venitul” net global din precipitații. În regiunile aride și semi-aride, pierderile ajung însă la 10%, afectând sever zone precum Asia de Sud. Zonele în care agricultura este principalul sector economic, precum Africa Subsahariană și Asia de Sud, sunt printre cele mai expuse. Conform raportului, șocurile de secetă reduc anual între 600.000 și 900.000 de locuri de muncă doar în Africa Subsahariană, afectând în special fermierii fără pământ și alte grupuri vulnerabile. Efectele se propagă și la nivel global, deoarece multe țări depind de importurile alimentare din regiunile aflate în proces de aridizare. Continentele Pământului pierd apă dulce, cu efecte dramatice asupra ecosistemelor Uscarea continentală crește frecvența și severitatea incendiilor de vegetație, mai ales în zonele cu biodiversitate ridicată. Cel puțin 17 dintre cele 36 de regiuni globale de biodiversitate, inclusiv Madagascar, părți din Asia de Sud-Est și Brazilia, prezintă o scădere constantă a disponibilității apei dulci și un risc crescut de incendii. Principala cauză a acestui fenomen este extracția excesivă a apelor subterane, un sector slab reglementat la nivel global. Pe fondul schimbărilor climatice, pe măsură ce solurile se usucă și ghețarii se retrag, presiunea asupra apelor subterane este în continuă creștere. Soluții propuse pentru agricultură Raportul arată că agricultura este responsabilă pentru 98% din amprenta globală a apei. Îmbunătățirea eficienței utilizării apei pentru 35 de culturi-cheie, precum grâul și orezul, ar putea economisi suficientă apă pentru a acoperi nevoile anuale a 118 milioane de persoane. Soluțiile includ tehnologii de irigație inteligente, utilizarea inteligenței artificiale, relocarea culturilor și politici mai stricte privind extracția apelor subterane.

Europa a frânat lupta împotriva schimbărilor climatice. Un an pierdut, în timp ce marile companii petroliere își cresc profiturile

Este greu de imaginat un pas înapoi mai hotărât decât cel făcut de guvernele lumii, în special de cele europene, în 2025. Tocmai acestea acceleraseră cel mai mult, pe bună dreptate. Anul acesta nu există cadouri sub brad pentru Terra și, în consecință, nici pentru oameni, scrie La Stampa. Este suficient să respingem de la început obiecția potrivit căreia planeta nici măcar nu observă ce fac oamenii. Este adevărat, dar dacă nu sunt păstrate echilibrele și ecosistemele lumii, primii care vor suferi vom fi noi. În plus, activitățile productive ale oamenilor modifică atmosfera în mod real. Pentru prima dată în istoria vieții, o singură specie amenință toate celelalte și afectează geosferele. Să pornim de la agricultură. Comisia Europeană propune extinderea pe termen nelimitat a autorizațiilor pentru introducerea pe piață a pesticidelor, biocidelor și aditivilor care cresc randamentul, dar îmbolnăvesc oamenii și mediul. Sectorul cel mai subvenționat dintre toate nu reușește să se reconvertească și aruncă vina pe Green Deal, uitând nu doar că acesta nu a început cu adevărat niciodată, ci și că acum este blocat. Se trece cu vederea și faptul că, dacă afacerile lor merg prost, cauza este un jumătate de secol de politici greșite și mii de erori de perspectivă. În acest domeniu, putem învăța mereu de la Statele Unite, unde afinele sunt colorate cu hidrocarburi, orezul este stropit cu arsenic, merele cu difenilamină, iar puii sunt scufundați în clor înainte de a fi vânduți. Nu există limită în această cursă spre degradare. Legea împotriva defrișărilor, întârziat intenționat? Apoi sunt pădurile. De ce vrem să le protejăm atât de greu și de târziu. Potrivit WWF, regulamentul european împotriva defrișărilor a fost întârziat intenționat, iar consecința va fi tăierea a cel puțin 50 de milioane de copaci în plus, cu eliberarea a încă 17 milioane de tone de gaze cu efect de seră în atmosferă. Nu este puțin, deși în Asia de Sud-Est, în Borneo și în anumite zone din America de Sud se încearcă rezultate și mai grave. Este adevărat că în Italia s-au făcut reîmpăduriri în ultimele decenii, dar adesea este vorba despre păduri fără valoare ecologică majoră, care nu vor putea compensa niciodată pierderea pădurilor alpine primare și a fagilor seculari din Apenini. Dacă ne uităm și la alte specii cu care împărțim planeta, situația nu este mai bună. Un exemplu este lupul, simbol al incapacității noastre de a conviețui cu natura. Europa a redus nivelul de protecție al acestei specii, iar în august, în Italia, a fost împușcat legal primul lup după mai bine de 50 de ani de protecție. Această decizie răspunde unor resentimente vechi, alimentate de ignoranță, care văd în lup sursa tuturor relelor, uitând că este o specie esențială pentru menținerea echilibrelor ecosistemice, echilibre de care depindem, în final, tot noi. S-ar putea crede că astfel sunt protejați mai bine crescătorii de animale. Realitatea este că mai puțin de 0,1% din animalele de fermă din Europa sunt atacate de lupi și nu există cazuri documentate de atacuri asupra oamenilor, deoarece oamenii nu fac parte din prada sa, iar lupul fuge imediat când ne vede. Influența SUA în Europa În privința climei, situația este mai bună decât în Statele Unite, unde angajamentele internaționale sunt abandonate, iar forajele continuă fără limită, dar asta nu înseamnă că lucrurile merg bine. Amânări, întârzieri, obiective tot mai puțin ambițioase. Totul pentru a mulțumi marile corporații din industria petrolului și gazelor, negaționiștii de ocazie și noile formule suveraniste aflate la putere. Din punct de vedere climatic, ascensiunea populismului de tip trumpist, inclusiv în Europa, este extrem de dăunătoare. Se urmărește acumularea rapidă de profit, fără a ține cont că barca în care ne aflăm este aceeași pentru toți. Dovada concretă a acestui pas înapoi este modificarea planului european de eliminare a motoarelor cu ardere internă până în 2035. Ținta de reducere a emisiilor de CO2 a fost coborâtă de la 100% la 90% și s-a deschis calea către soluții absurde, precum biometanul pentru transportul rutier. În aceeași logică intră și posibila eliminare a programului Life, singurul instrument european autonom dedicat biodiversității și climei. Cu excepția creșterii spectaculoase a energiilor regenerabile în China și a intervențiilor Braziliei pentru protejarea pădurilor, nu se mai vede nicio urmă de Green Deal la nivel global. Și trebuie amintit că China bate recorduri și la centralele pe cărbune, iar Brazilia la creșterea animalelor. Este oficial, lumea nu mai crede în revoluția verde. Corporațiile din industria petrolului și a gazelor ar putea schimba soarta omenirii Pretextul este că sustenabilitatea de mediu nu ar fi compatibilă cu cea economică și socială, o afirmație greu de înțeles. Totul depinde de cine plătește. Și cum niciun ecologist lucid nu vrea ca nota de plată să fie achitată de pensionarul cu o mașină veche, responsabilii sunt bine cunoscuți. Sunt chiar marile corporații din industria petrolului și gazelor, care ar putea schimba soarta omenirii reducându-și profiturile cu mai puțin de 5% și reinvestind aceste sume în energii regenerabile. Reconversia ecologică este o necesitate care nu poate fi evitată și nici negociată. De cealaltă parte a balanței se află victime, pagube economice deloc neglijabile și un viitor dificil pentru cei care ne-au împrumutat planeta. Faptul că a mai fost pierdut un an între constatarea crizei și aplicarea soluțiilor îi mulțumește doar pe cei care continuă să câștige de pe urma acestei crize sau pe cei care se tem că regulile ar limita piața liberă. Între timp, însă, cei care sufocă suntem chiar noi.

Încălzirea globală crește turbulențele în aviație. O companie aeriană folosește AI pentru a le prezice

Experții avertizează că încălzirea globală afectează curenții de aer și crește riscul de turbulențe severe pe rutele internaționale. Conform unui studiu realizat de meteorologii Universității Reading din Marea Britanie, cerul de deasupra Atlanticului de Nord, una dintre cele mai aglomerate rute aeriene, este cu până la 55% mai turbulent decât acum patru decenii. Fenomenul, denumit „turbulență în aer curat”, este exacerbat de aerul mai cald generat de emisiile de dioxid de carbon, ceea ce face ca zborurile să fie mai incomode și, în cazuri rare, periculoase. Turbulențele rămân principala cauză a rănilor non-fatale în rândul pasagerilor și echipajului, iar accidentele severe sunt rare, dar nu inexistente. În 2024, un pasager a decedat în urma unei turbulențe pe un zbor Singapore Airlines de la Londra, iar mai mulți pasageri au fost răniți pe un zbor Qatar Airways spre Dublin. Între 2009 și 2021, FAA a raportat 146 de persoane grav rănite în incidente de turbulență. Pentru a face față acestor riscuri crescânde, Emirates a introdus un sistem bazat pe inteligență artificială, care analizează date în timp real despre turbulențe, folosind machine learning, informații colectate de la piloți și date crowdsourced. Sistemul oferă vizualizări live în cockpit, permițând piloților să evite zonele cu turbulențe severe. „Deși nu putem garanta zboruri fără turbulențe, tehnologia a redus semnificativ întâlnirile neașteptate cu vreme severă în ultimul an”, a declarat Captain Hassan Alhammadi, vicepreședinte divizional Emirates pentru operațiuni de zbor. Pe măsură ce schimbările climatice intensifică turbulențele, companiile aeriene vor trebui să investească tot mai mult în soluții tehnologice pentru a proteja pasagerii, a reduce riscurile și a diminua costurile asociate cu deteriorarea aeronavelor și incidentele cauzate de turbulențe.

Schimbările climatice și poluarea amenință resursele Europei, avertizează Uniunea Europeană

Agenția Europeană de Mediu a declarat că biodiversitatea din Europa este în declin din cauza producției și consumului nesustenabile, în special în sistemul alimentar, potrivit Reuters. Din cauza supraexploatării resurselor naturale, a poluării și a speciilor străine invazive, peste 80% din habitatele protejate se află într-o stare precară, a afirmat agenția, în timp ce resursele de apă sunt, de asemenea, supuse unei presiuni severe. „Degradarea mediului nostru natural pune în pericol modul de viață european”, a afirmat agenția în raportul său intitulat „Mediul în Europa în 2025”. „Europa depinde în mod critic de resursele naturale pentru securitatea economică, iar schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare directă la adresa acestora”. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume și se confruntă cu secete tot mai grave și alte fenomene meteorologice extreme. Însă guvernele se confruntă cu alte priorități, printre care competitivitatea industrială, iar negocierile privind obiectivele climatice ale UE au alimentat diviziunile dintre țările mai bogate și cele mai sărace. Țările UE au confirmat că blocul nu va respecta termenul limită global pentru stabilirea de noi obiective de reducere a emisiilor, din cauza divergențelor dintre guvernele UE cu privire la aceste planuri. „Fereastra de oportunitate pentru acțiuni semnificative se restrânge, iar consecințele întârzierii devin din ce în ce mai tangibile”, a declarat directorul executiv Leena Yla-Mononen. „Ne apropiem de puncte de inflexiune – nu numai în ecosisteme, ci și în sistemele sociale și economice care stau la baza societăților noastre”.

Schimbările climatice şi poluarea schimbă complet peisajul din Bucureşti: arbori de Ginko Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon

Schimbările climatice şi poluarea schimbă peisajul din Bucureşti. Arbori de Ginkgo Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon. Sunt soluţiile arhitecţilor pentru Capitala care rămâne cu prea puţine spaţii verzi. Acum, oraşul este plin de zone uscate, acolo unde cândva erau plante care nu s-au mai putut adapta noilor temperaturi. Tot mai multe specii de plante şi arbori nu se mai pot adapta la condiţiile de mediu din Bucureşti. Principalul motiv este că temperaturile sunt din ce în ce mai ridicate de la un an la altul aşa că anumite specii de plante nu mai pot rezista secetei din oraş. Nici sistemele de irigaţii ale primăriilor nu ajută prea mult. Singura soluţie este înlocuirea arborilor cu care suntem obişnuiţi cu noi soiuri mai rezistente la căldura extremă. „Coniferele au început să sufere, mai ales în ultimii ani, în Bucureşti. Au început să se usuce şi să prezinte declin biologic sever. Gardul viu este un alt exemplu care nu se mai pretează în acest moment amenajărilor din Municipiul Bucureşti. Recomand Ginkgo Biloba, se practică utilizarea acestuia în aliniamente, captează dioxid de carbon”, a explicat pentru Observator TV Anca Strugariu, peisagist. Canicula şi seceta au dus şi la apariţia unor boli care distrug mai repede plantele şi arborii. Iar, în lipsa spaţiilor verzi, zilele caniculare sunt cu mult mai greu de suportat. „80% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de drumuri, construcţii, infrastructură rutieră. 20% este infim pentru a putea să facem în fiecare zi o trecere de la zi la noapte de la o temperatură de 45 de grade la o temperatură de 15 grade noaptea. Seara, acest 80% din Bucureşti nu face decât să ne ofere grade în plus. Nu e din cauza vremii de afară, e din cauza betonului pe care îl avem în oraş”, spune și Andrei Coşuleanu, fondator „Act for Tomorrow”. În Sectorul 1 al Capitalei se încearcă deja înlocuirea copacilor, dar și sistemele de irigaţii vor fi îmbunătăţite. „Avem sisteme de irigaţii, trebuie să le facem o mentenanţă mai drastică astfel încât ele să fie funcţionale în parametri normali… 100%. Avem în plan să creăm puţuri pentru a avea apa noastră, fără să mai plătim la Apa Nova”, spune Cătălina Manea, şef serviciu spaţii verzi Sector 1. Conform unui studiu recent, cartierele dormitor precum Pantelimon, Colentina, Militari au cele mai puţine spaţii verzi din Capitală.

Din 2030, UE le-ar putea interzice companiilor de leasing să mai cumpere mașini cu motoare cu combustie

Uniunea Europeană (UE) a stabilit ca până în 2035 să fie interzisă în totalitate vânzarea de autoturisme pe bază de benzină și motorină.  Acum, Comisia Europeană intenționează să accelereze la tranziția către mașinile electrice și energiile verzi, introducând noi reglementări: să le interzică companiilor private să mai cumpere mașini termice. Planul UE pentru „Fit for 55” Bruxellesul speră că va da un impuls tranziției ecologice pentru a atinge obiectivele climatice „zero carbon” până în 2050. Până în 2030, UE speră să reducă emisiile de carbon cu 55%, în conformitate cu planul „Fit for 55”. Vestea a venit ca o bombă pentru industria auto, deja aflată într-o criză devastatoare din cauza creșterii costurilor traiului și a electrificării, mai ales că fabricarea unei mașini electrice este cu 40% mai poluantă decât la cea termică. Ce companii vor fi vizate, mai exact? Din 2030, firmele cu flotă auto și companiile de leasing nu vor mai putea cumpăra mașinile termice, potrivit Bild, publicația germană citată de Newsweek. Companiile private nu vor mai putea nici măcar să închirieze automobile. Astfel, companiile de leasing ar putea inunda piața second-hand de flote de mașini electrice. Sau așa speră Uniunea Europeană. Însă, statisticile din ultima vreme ne arată că mulți șoferi nu-și permit financiar să cumpere automobile electrice. Iar cei care au, cumpără mai ieftin mașini electrice de la companii chineze, nu și de la mărcile europene. Competiția dintre piața europeană a mașinilor electrice și cea chineză a devenit acerbă. În prezent, 60% din mașinile noi vândute în Europa sunt realizate de flotele companiilor de leasing. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Adio, mașini pe benzină și motorină?! Ce arată noile reglementări ale UE pentru închirierea vehiculelor MOTIVUL pentru care în România se vând cele mai puține mașini electrice din UE Comisia Europeană alocă fonduri de peste 800 de milioane de euro pentru fabricarea BATERIILOR integrate în mașinile electrice Europa, pas înapoi în „războiul” cu China pe piața bateriilor pentru mașinile electrice. Un producător suedez a inițiat procedura de FALIMENT

Tehnologia, cu bune, dar și cu foarte rele. Cum afectează progresul planeta și face schimbările climatice inevitabile

În deșertul Atacama, una dintre cele mai aride regiuni de pe planetă, comunitățile indigene observă cum peisajul se schimbă dramatic. Raquel Celina Rodriguez, crescătoare de animale din generație în generație, povestește cum pajiștile verzi au dispărut, iar izvoarele subterane au secat. „Înainte nu vedeai animalele prin iarbă. Acum totul e uscat”, spune ea, potrivit BBC, indicând câteva lame rătăcite printre crăpăturile pământului. Mineritul de litiu, o catastrofă pentru natură, dar și pentru oameni Principalul vinovat, spun localnicii, este mineritul de litiu, metal esențial pentru bateriile mașinilor electrice și ale dispozitivelor inteligente. Chile deține cele mai mari rezerve de litiu din lume, iar exploatarea lor a crescut masiv în ultimii ani. Dacă în 2021 consumul global era de 95.000 de tone, în 2024 a depășit 205.000 de tone, iar Agenția Internațională a Energiei estimează că până în 2040 cererea ar putea urca la peste 900.000 de tone. Companiile extrag litiul prin pomparea saramurii din subteran în bazine de evaporare, un proces care necesită cantități uriașe de apă într-o zonă deja afectată de secetă. Faviola Gonzalez, biolog din comunitatea locală, monitorizează rezervația națională Los Flamencos și avertizează că lagunele devin tot mai mici, iar reproducerea flamingilor a scăzut drastic. „Întreaga rețea trofică e afectată, de la microorganisme la păsări”, explică ea, potrivit sursei citate anterior. Localnicii plătesc prețul tranziției verzi Guvernul chilian susține că Strategia Națională pentru Litiu este o soluție pentru lupta globală împotriva schimbărilor climatice și o sursă importantă de venituri pentru stat. O nouă alianță între compania de stat Codelco și gigantul local SQM va crește producția până în 2060. Oficialii promit tehnologii mai „prietenoase cu mediul”, cum ar fi extragerea directă din saramură fără bazine de evaporare și reinjectarea apei în sol. Însă comunitățile rămân sceptice. „Salar de Atacama a devenit un experiment”, spune Faviola, temându-se că reinjectarea apei ar putea altera echilibrul ecologic deja fragil. Sergio Cubillos, liderul comunității Peine, atrage atenția că deciziile se iau la Santiago, departe de realitățile din teren. „Președintele vorbește despre combaterea schimbărilor climatice, dar trebuie să includă și popoarele indigene care trăiesc aici de milenii”, afirmă el. În timp ce companiile promit locuri de muncă și bani, mulți localnici consideră că pierderile sunt mai mari decât beneficiile. „Prefer să am apă și natură, nu bani”, spune Sara Plaza, care își amintește cum nivelul apei a început să scadă încă din 2005.

Meta investește sute de miliarde în centre de date uriașe pentru AI, dar consumă apa planetei. Cum ajunge Mark Zuckerberg să coalizeze cu schimbările climatice

Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, a anunțat că are planuri ambițioase de a construi mai mule centre de date gigantice, menite să susțină dezvoltarea inteligenței artificiale. CEO-ul a declarat că investiția va ajunge la „sute de miliarde de dolari”, cu scopul final de a atinge nivelul de superinteligență, un concept asociat cu inteligența artificială generală (AGI), capabilă să egaleze abilitățile umane în mai multe domenii, scrie Engadget. Primul centru, denumit Prometheus, va fi inaugurat anul viitor în Ohio, iar următorul, Hyperion, aproape de dimensiunea Manhattanului, ar putea ajunge la o capacitate de până la 5GW în câțiva ani. Aceste campusuri vor fi printre cele mai mari din lume, depășind cu mult centrele actuale, care generează doar câteva sute de megawați. Meta și-a consolidat echipa Superintelligence Labs, recrutând specialiști de la OpenAI, DeepMind și alte companii de top în domeniu, sub coordonarea lui Alexandr Wang, cofondatorul Scale AI. Impact major asupra resurselor de apă, iar Meta poartă toată vina Însă aceste mega-proiecte nu vin fără consecințe. Centrele de date sunt mari consumatoare nu doar de energie, ci și de apă, necesară pentru răcirea echipamentelor. Un material publicat pe The New York Times arată cum un centru Meta din estul orașului Atlanta a afectat grav fântânile locale și a dus la creșterea prețurilor la apă, cu riscul ca până în 2030 să apară penurii și raționalizări. În regiune, tariful apei ar urma să crească cu 33% în următorii doi ani. În mod obișnuit, un centru de date consumă circa 500.000 de galoane de apă pe zi, dar complexele AI planificate de Meta ar putea avea nevoie de milioane de galoane zilnic. În Newton County, autoritățile au primit cereri de permise pentru până la șase milioane de galoane pe zi – mai mult decât consumul zilnic al întregului județ. „Ceea ce nu înțeleg centrele de date este că epuizează resursa comunității”, a avertizat Mike Hopkins, directorul Autorității de Apă și Canalizare Newton County. Criză iminentă în mai multe state americane Fenomenul nu este izolat. În Texas, Arizona, Louisiana și Colorado, concentrarea centrelor de date pune presiune pe rezervele locale de apă. În Phoenix, spre exemplu, dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să oprească proiectele de construcții din cauza secetei agravate de consumul acestor complexe. În timp ce Meta se pregătește să deschidă centre uriașe pentru a susține viitorul AI, comunitățile locale se confruntă cu riscul de a rămâne fără una dintre cele mai vitale resurse. Experții atrag atenția că, fără reglementări stricte, ambițiile tehnologice ar putea alimenta crize sociale și ecologice.