Cultura care înlocuiește pepenii și tomatele
Fermierii se adaptează la capriciile vremii și își schimbă culturile în funcție de condițiile meteo. Ploile din acest an i-au determinat pe agricultorii din sudul țării să mizeze tot mai mult pe porumbul zaharat. În Sahara Olteniei, fermierii profită de solul nisipos care se încălzește rapid și accelerează coacerea culturilor și au trecut la soiuri timpurii de porumb zaharat, cultivate în solarii sau pe agril, după o tehnologie preluată de la pepeni. Dacă în anii trecuți plantau în câmp, acum aleg varianta solarii și tunele. Sergiu Firan din Călărași a cultivat două hectare de porumb zaharat în câmp la tunel. A ales cultura aceasta și a renunțat la pepeni pentru că este o investiție mai mică și muncă mai puțină. ” Ne adaptăm vremurilor de acum. La podumbul zaharat este și investiție mai mică și muncă mai puțină. Sper să fie și prețul bun”, spune fermierul. Unii fermieri au renunțat chiar la roșii în solarii și au pus porumb zaharat pentru ca, spun ei, este mai rezistent la dăunători și mai profitabil. Alții au mers pe cultură dublă – au scos cartofii extratimpurii și au plantat imediat porumb zaharat. Autoritatile spun că aceasta cultura este răpândită repede în randul fermierilor. „A ajuns ca această cultură să fie model pentru majoritatea fermierilor”, spune Sorin Sandu- primar Călărași. În județul Dolj, în 2025 au foat cultivate 132 de hectare – datele fiind valabile doar pentru culturile din câmp, nu și pentru cele din solarii, care nu sunt declarate. Autorul recomandă:
Schimbările climatice lovesc și piața vinurilor. Spre ce soiuri se reorientează podgorenii din Bordeaux
Industria vinicolă din Bordeaux s-a adaptat din punct de vedere istoric la obiceiurile consumatorilor. În anii 1970, regiunea s-a orientat spre vinul alb, dar până în anii 2000 era renumită pentru vinurile roșii puternice, maturate în stejar. Acum se orientează către o formă mult mai veche de vin roșu, cu un nume familiar anglofonilor: claret. Cu originile în secolul al XII-lea, când a fost expediat pentru prima dată în Marea Britanie, claret a devenit curând vinul preferat de anglo-saxoni, un sinonim neoficial pentru roșul de Bordeaux, care în ultimele decenii a devenit din ce în ce mai corpolent, publică The Guardian. Bordeaux claret, denumire oficială Denumirea de origine protejată Bordeaux a validat acum oficial bordeaux claret, legându-l de denumirea existentă de Bordeaux. Cu toate acestea, sticlele, disponibile din recolta din 2025, vor diferi de ceea ce mulți din Marea Britanie consideră a fi claret – mai ușoare, mai puțin taninoase și cu un conținut mai scăzut de alcool. Bordeaux a fost puternic afectat de schimbările climatice. Unele impacturi au reprezentat o „provocare pozitivă”, a declarat Stéphanie Sinoquet, directorul general al asociației cultivatorilor din Bordeaux, producătorii apelând la soiuri de struguri netradiționale, rezistente la căldură. Condițiile mai calde au permis strugurilor să atingă o „coacere mai bună și mai consistentă”. Clima crește gradul de alcool în vinuri În consecință, nivelurile de alcool în continuă creștere au fost îngrijorătoare – 15% este acum o concentrație obișnuită. Pentru Jean-Raymond Clarenc, directorul filialei din Bordeaux a Grands Chais de France, noua clasificare este un „răspuns strategic la aceste schimbări de mediu. Optând pentru macerații mai scurte și un profil care valorizează prospețimea în detrimentul puterii, putem produce vinuri echilibrate și elegante chiar și în recoltele mai calde. Este o modalitate de a transforma o provocare climatică într-o oportunitate oenologică.” Obiceiurile de consum de vin se schimbă din mai multe motive. Vremea mai caldă înseamnă că băutorii caută sticle mai ușoare și mai fructate – atât în Franța, cât și în Marea Britanie, consumul de vin roșu este în scădere. Vinurile roșii mai ușoare, mai răcoroase, au devenit obligatorii – Bordeaux claret este conceput pentru a fi consumat la 8-12°C, au declarat experții pentru Guardian. „Stilurile mai proaspete și mai fructate sunt percepute ca fiind mai relaxate și mai incluzive”, a spus Sinoquet, adăugând că sunt mai versatile și mai ușor de băut în afara meselor. Vinurile tari nu dispar În timp ce claretul mai ușor (și clairet-ul și mai ușor, un rosé închis) nu au dispărut niciodată complet, producătorii de Bordeaux s-au orientat către vinuri roșii puternice care au câștigat recunoaștere internațională și au atras colecționarii bogați, iar prețurile lor au crescut vertiginos. „Vinurile roșii clasice de Bordeaux vor continua să ofere stiluri structurate, demne de învechire”, a spus Sinoquet. Mulți au invocat creșterea spirală a prețurilor din Bordeaux drept motiv pentru dificultățile sale. „Un boom de 50 de ani s-a încheiat, podgoriile sunt abandonate, chiar am defrișat noi înșine câteva parcele”, a spus Tony Laithwaite, fondatorul retailerului de vinuri Laithwaites. El a menționat scăderea cererii pe piețe cheie, inclusiv China, scăderea vânzărilor în Franța și o orientare către vinul alb. „Imaginea elegantă și scumpă a orașului Bordeaux pur și simplu nu se mai potrivește, în aceste vremuri de circumstanțe dificile pentru toată lumea.” Vinuri mai jucăușe, mai distractive Pentru Jonathan Kleeman, somelier și consultant în vinuri, milenialii sunt mai puțin predispuși să colecționeze vinuri scumpe decât generațiile anterioare, preferând vinurile gata de băut. „Noua categorie va fi interesantă”, a spus Kleeman. „De fapt, amintește de vremurile vechi. Bordeaux nu era vinurile mari care sunt astăzi. De fapt, aduce înapoi un termen vechi englezesc.” Ar putea să-i deruteze pe consumatori? „Nu chiar, aceste vinuri sunt destinate generațiilor mai tinere care nu folosesc cu adevărat cuvântul «claret»”, a spus el. Kleeman a citat alte vinuri vechi, din nou la modă, de la pétillant naturel sau „pet-nat”, o formă tradițională de vin spumant, până la utilizarea amforelor, vase ceramice de depozitare populare printre producătorii de vin natural. „Ar putea fi o mișcare foarte bună, iar celor «în cunoștință» le-ar putea plăcea ironia de a-l numi «claret».” Astăzi, Burgundia este considerată pe scară largă cea mai scumpă regiune viticolă din lume. Va fi claret mai asemănător cu vinurile sale roșii de pinot noir? „Nu cred”, a spus somelierul Tom Claxton. „Cred că asemănările vor fi un corp mai ușor, dar m-aș aștepta ca acestea să fie vinuri mai jucăușe sau mai «distractive».”
Lege nouă pentru creditele de consum. Dispare executare silită a contractelor cesionate, restricții pentru creditori și recuperatori
Proiect întârziat de la Guvern, legislația creditelor de consum va fi actualizată. Inițiativa transpune, în mod extins, Directiva Uniunii Europene 2023/2225 referitoare la creditele de consum, care înlocuiește fosta Directivă 2008/48, deja implementată în România prin OUG 50/2010. Termenul-limită de transpunere la nivel național este 20 noiembrie 2025, dar, pentru că proiectul trebuie să parcurgă procedura parlamentară, este foarte probabil ca acest termen să fie depășit. Noua reglementare va fi aplicată exclusiv creditelor de consum de până la 100.000 de euro, iar împrumuturile ipotecare rămân reglementate de cadrul deja existent. Proiectul acoperă și ofertele de tipul „cumpără acum, plătește mai târziu” promovate în online de retaileri, însă păstrează din excepții: liniile de credit fără dobândă, acordate pe perioade scurte de până la 50 de zile, continuă să fie excluse. În ansamblu, accentul pică pe informarea corectă a consumatorilor și pe prevenirea supraîndatoririi. Schimbări la publicitatea creditelor și informarea precontractuală FOTO – Caracter ilustrativ Un element vizibil pentru public va fi avertismentul standard care trebuie introdus în reclame: „Atenție! Banii împrumutați costă bani”. Scopul este ca beneficiarii să înțeleagă care este costul real al finanțării, nu doar dobânda nominală. Creditorii nu vor mai putea promova mesaje care sugerează direct ori voalat că împrumutul „îmbunătățește” situația financiară că datoriile existente „contează puțin” în analiză sau că un credit ar fi un substitut pentru economisire ori un mod de a ridica nivelul de trai. De asemenea, nu vor mai fi permise reclame care condiționează o ofertă promoțională de contractarea unui credit sau care promit perioade de grație mai mari de trei luni. Pentru a preveni supraîndatorarea, proiectul insistă pe o evaluare riguroasă a capacității de rambursare, bazată pe informații din baze de date dedicate și pe documente relevante. Se reconfirmă și se întărește, de asemenea, dreptul la rambursare anticipată: poate fi exercitat în orice moment, fără prag minim, iar debitorul poate alege între reducerea ratei lunare, scurtarea duratei contractului sau o combinație a celor două. Schimbarea cu impact major în practică privește creanțele cesionate către firmele de recuperare. Proiectul stabilește că aceste contracte cedate nu mai reprezintă titluri executorii. Recomandările autorului:
TURISMUL VIITORULUI. Cum să ne alegem perioada vacanțelor în condițiile schimbărilor climatice
Climatologii avertizează că felul în care ne alegem perioada de vacanță în funcție de sezon se va schimba dramatic. Lunile preferate de vară, iulie sau august pot fi o alegere de coșmar, incendii, inundații, fenomene meteo extreme în Europa sau aiurea. De asemenea, încălzirea globală face riscantă rezervarea vacanțelor de iarnă, lunile cu nămeți se mută după 1 ianuarie, cel puțin în cazul României. Încălzirea globală nu este una uniformă nici în spațiu, nici în timp. Peste tot se modifică clima, dar evident că factorii locali nuanțează foarte mult răspunsul la schimbarea climatică globală și vorbim de multiple modificări climatice ce pot să impacteze turismul. În zonele tropicale vom avea modificări în sezoanele uscate și cele cu ploi și există peste tot o intensificare a precipitațiilor, însemnând precipitații mult mai intense, adică cantități mult mai mari în timp scurt, dar în același timp și sechetele sunt și ele exacerbate de schimbare a climei și se modifică și durata acestor anotimpuri. Dacă vorbim de zona tropicală, anotimpurile uscate și cu ploaie, dacă vorbim de zona temperată, cele patru anotimpuri și în acest fel, temperaturile care cresc foarte mult, dar și precipitațiile fac din unele locații altfel foarte căutate, un loc mai puțin sigur, explică climatologul Roxana Bujariu. Nu mai există zone sigure Și atunci evident că se găsesc alte oportunități în alte locuri unde modificările climatice au adus alte condiții și aspecte care țin de siguranță, exact ce spuneți dumneavoastră, adică nu va mai fi sigur în anumite zone, în anumite perioade, de exemplu, ați menționat de muson sau sezonul cald, sezonul umed. Sigur, în zonele tropicale s-ar putea să nu mai fie sigur să mergem acolo, afirmă climatologul. Da, și de exemplu, musonul se modifică mult și ca variabilitate, declanșarea în timp a sezonului ploios legat de muson e foarte diferită, intensitatea crește foarte mult și din păcate avem exemplu foarte clar acum ploile musonice care au adus iar inundații, de exemplu în Pakistan, dar aduc inundații Hilindia, în estul Asiei. În schimb, în perioada musonului avem o deplasare spre sud a ploilor și vedeți că toate aceste modificări vin împreună cu impacturi asupra lunecărilor de teren, asupra chiar răspândirii unor boli, pentru că de exemplu, în sezonul umed, în partea tropicală febra, denga sau malaria devin mult mai favorizate. Pe de altă parte, temperaturile ridicate în sezonul uscat sau la temperatula, latitudinile medii în vară pot să aducă valuri de căldură iarăși cu probleme de sănătate publică, dar și să favorizeze incendiile de vegetație. Iarăși, aceste incendii, care vedeți că practic aduc probleme foarte mari în zone recunoscute turistic precum bazinul Mării Mediterane, deja, exemplifică Roxana Bujariu. Grecia, de evitat vara Știm că din iunie, sfârșitul lui iunie până în septembrie, în Grecia există acest risc aproape peste tot. Nu cred că este insulă sau sigur loc de pe continent unde să nu vedem riscuri. Oriunde ne ducem, ar trebui să fim atenți la serviciile meteo locale care vin cu atenționări și avertizări, avertizează climatologul.