Ce se știe despre trăgătorul care a ucis 2 persoane și a rănit 17 în Minneapolis
Westman era fost elev al Școlii Catolice Annunciation, iar mama sa, Mary Grace Westman, lucrase cinci ani ca asistentă administrativă la aceeași școală până la pensionarea din 2021. Atacatorul s-a apropiat de biserica școlii puțin înainte de ora 8:30 și a tras prin ferestre spre copiii care stăteau în bănci în timpul liturghiei. Înarmat cu o pușcă, o carabină și un pistol – toate cumpărate legal – Westman a folosit toate cele trei arme, a tras zeci de focuri și a încercat să baricadeze ușile unei părți a bisericii. Șeful poliției din Minneapolis, Brian O’Hara, a declarat că atacatorul nu avea antecedente penale și a acționat singur, notează AP. FBI investighează incidentul ca un act de terorism intern și o crimă motivată de ură împotriva catolicilor. Autoritățile au recuperat sute de probe din biserică și din trei locuințe asociate, cercetând și conținutul pe care Westman intenționa să îl publice pe YouTube. Oficialii federali s-au referit la Westman ca fiind transgender. În 2020, un judecător aprobase o petiție semnată de mama sa pentru schimbarea numelui de la Robert la Robin. Unchiul atacatorului, fostul legislator Bob Heleringer, a declarat că îl cunoștea puțin pe Robin și că l-a văzut ultima dată la o nuntă de familie acum câțiva ani. Pe un canal YouTube intitulat „Robin W” au fost postate două videoclipuri înainte ca platforma să îl închidă. Într-un clip, camera arăta o ascunzătoare cu arme și muniție pe care erau scrise fraze precum „ucideți-l pe Donald Trump” și „Unde este Dumnezeul vostru?”. Atacatorul își cerea scuze familiei și spunea că regretă totul. Al doilea videoclip prezenta două jurnale, ambele scrise în alfabet chirilic, unul având peste 150 de pagini. Pe coperta unuia se afla un autocolant cu o pușcă AK deasupra unui steag al mândriei transgender și un autocolant al trupei KMFDM, referință frecvent asociată cu atacul de la Columbine din 1999.
Elevii încep deja readaptarea la programul de școală. Sfaturile specialiștilor pentru a evita șocul de la începutul anului școlar
Cu două săptămâni înainte să înceapă școala elevii încep readaptarea la programul de școală. Ei trebuie să se pregătească temeinic nu numai cu rechizite. Psihologii spun că e important să se reia programul de somn regulat și să se introducă încă de pe acum perioade scurte de studiu zilnic, pentru a evita șocul de la începutul anului. Cu gândul la clasa a II-a, Alexandru savurează ultimele zile de vacanță. Mama lui a avut grijă să nu-i facă prea abruptă trecerea de la vacanță, la programul de școală. Nu la fel de pregătiți sunt însă cei care toată vacanța au dormit până târziu și s-au jucat tot timpul. Pentru ei, revenirea la rutina școlii poate fi o mare provocare. „Ar trebui ca copilul să fie pus într-un program care va fi asemănător cu cel școlar. În sensul că: trebuie să se trezească la o anumită oră, trebuie să se culce la o anumită oră, să mănânce la anumite ore, va trebui să fie pus puțin să–și reamintească din anul precedent sau, pentru cei care intră în clasa pregătitoare, niște activități simple”. Meniul este și el foarte important, pentru a-i crește imunitatea organismului și capacitatea de a se concentra, la începutul anului școlar. Trebuie să punem accent pe alimentele cu acizi grași de tip omega, cum ar fi peștele gras, nucile, semințele și toate tipurile de fructe oleaginoase. Proteinele să fie slabe, din carne de curcan, ou. Atât fructele, cât și legumele trebuie să fie de sezon și cât mai intens colorate”. Pe lângă toate acestea, este nevoie și de pregătirea emoțională: „Facem loc subiectului de școală, facem loc exprimării emoțiilor. Și aici intervine rolul părintelui de a normaliza inclusiv teama pe care unii copii o simt, poate nerăbdarea. Se produce reglarea emoțională, cu ajutorul nostru”. Învățătoarele sunt pregătite să le facă întoarcerea la școală mai ușoară elevilor din clasele mici. Pentru următoarea vacanță, elevii vor trebui să aștepte ultima săptămână din octombrie, potrivit Știrile Observator. Autorul recomandă: Măsurile de austeritate au urcat EDUCAȚIA pe Titanicul care se scufundă. „Sistemul este bolnav, cu o grămadă de viruși”
BAC 2025 | Subiectele și rezultatele la Bacalaureat. În 2025, află PRIMUL aici ce note ai luat
Elevii claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă au terminat cursurile liceale vineri, 6 iunie, urmând ca de marți, 10 iunie, să susțină examenele de Bacalaureat. Update 16 iunie 2025 (14:30). A fost susținută ultima probă la Bacalaureat a sesiunii iunie 2025, la Limba și Literatura Maternă. La data de 20 iunie 2025, se vor afișa rezultatele la probele scrise. Apoi, în aceeași zi, în intervalul 14:00 – 18:00, dar și pe 23 și 24 iunie 2025, se vor putea depune contestațiile. Rezultatele finale vor fi disponibile la data de 30 iunie 2025. În curând, vor fi disponibile subiectele și baremele de corectare pentru proba de astăzi. Update 15 iunie 2025 (11:20). În mai puțin de 24 de ore, o parte dintre candidați se vor reîntoarce în centrele de examinare, pentru a susține ultima probă scrisă la Bacalaureat, sesiunea iunie 2025. Ziua de luni, 16 iunie 2025, va veni cu noi emoții pentru candidații care trebuie să susțină proba scrisă la Limba și Literatura Maternă (proba E.b). Programele pentru BAC sunt disponibile în lb. maghiară, germană, sârbă, slovacă, croată, italiană, ucraineană, turcă, conform edu.ro. Update 13 iunie (15:48). Pe platforma dedicată Bacalaureatului au fost postate subiectele și baremele de corectare pentru materiile de la a treia probă scrisă. Luni, 16 iunie 2025, are loc proba scrisă la Limba și Literatura Maternă. Apoi, la data de 20 iunie 2025 vor apărea rezultatele inițiale la această sesiune de Bacalaureat. La data de 30 iunie 2025, se vor afișa rezultatele finale la BAC 2025, sesiunea iunie. Update 13 iunie (12:00). Proba a ajuns la final, la ora 12:00. Elevii predau foile de lucru și părăsesc centrele de examen. Update 13 iunie (11:40). Vezi AICI rezolvarea subiectelor de psihologie, economie, logică, filosofie și sociologie de la Bacalaureat 2025. Update 13 iunie (11:30). Vezi AICI cum se rezolvă subiectele la geografie și care este baremul de corectare. Update 13 iunie (11:20). Vezi AICI cum se rezolvă subiectele de informatică de astăzi. Update 13 iunie (11:10). Vezi AICI rezolvarea subiectelor de la chimie, biologie și anatomie de la Bacalaureat 2025. Update 13 iunie (11:00). Vezi AICI rezolvarea și baremul de corectare pentru proba la FIZICĂ. Update 13 iunie (10:30). Candidaților li se permite să părăsească sălile de examen, începând cu ora 10:30, după ce predau foile. A trecut jumătate din timpul alocat probei scrise. Update 13 iunie (09:00). A început a treia probă scrisă. Update 13 iunie (08:30). Candidaților li se permite accesul în sălile de examen, pentru a susține a treia probă scrisă la Bacalaureat 2025. Update 13 iunie (08:25). Vezi AICI ce subiecte au picat la Geografie, la Bacalaureat 2025. Update 13 iunie (08:20). Vezi AICI care sunt subiectele probei scrise la Informatică! Update 13 iunie (08:10). Accesează linkul de AICI pentru a vedea subiectele de la chimie, biologie și anatomie, de la Bacalaureat. Update 13 iunie (08:00). Vezi AICI subiectele care au picat la Fizică. Update 13 iunie (07:30). Vineri, 13 iunie 2025, candidații se pregătesc să susțină proba la alegere a profilului / specializării. Update 11 iunie (12:00). Proba obligatorie a profilului a ajuns la final, la ora 12:00. Elevii predau foile de lucru și părăsesc centrele de examen. Update 11 iunie (11:05). Vezi AICI rezolvarea subiectelor la matematică de azi, de la Bacalaureat 2025. Update 11 iunie (11:00). Vezi AICI cum se rezolvă subiectele de la istorie și care este baremul de corectare. Update 11 iunie (08:00). Vezi AICI subiectele la istorie, dar și întrebarea care a dat bătăi de cap elevilor! Update 11 iunie (08:00). Vezi AICI ce subiecte au picat la matematică, a doua probă obligatorie de la Bacalaureat. Update 10 iunie (14:44). La prima probă scrisă, la Bacalaureat, a fost înregistrat un record negativ în privința prezenței la centrele de examen din țară. La examenul de BAC 2025, în sesiunea din vară, a fost înregistrat cel mai mic număr de candidați înscriși: 94.400 de elevi din promoția curentă. Vezi AICI informațiile. Update 10 iunie (12:00). Prima probă scrisă la Bacalaureat a ajuns la final. Elevii vor susține pe 11 iunie 2025 proba obligatorie a profilului. Update 10 iunie (11:00). Rezolvarea subiectelor de la limba și literatura română și baremul de corectare al primei probe de la Bacalaureat pot fi accesate AICI. Update 10 iunie (08:00). Au apărut subiectele la limba și literatura română de la Bacalaureat 2025. Le puteți vedea AICI. Astfel, conform calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, prima probă scrisă a examenului național de Bacalaureat – cea la Limba și literatura română – se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului. Apoi, pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării, iar elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă. În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12:00), iar elevii care depun contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14:00 – 18:00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie. Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie. BAC 2025. Calendarul probelor scrise și evaluarea competențelor pentru elevi Află aici toate informațiile despre calendearul probelor scrise și evaluarea competențelor pentru elevi în cadrul Bacalaureatului 2025. În intervalul 27 – 29 ianuarie a avut loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A; între 29 și 31 ianuarie au fost evaluate competențele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care a fost susținută de elevii din partea minorităților naționale. Totodată, în intervalul 3 – 5 februarie, au fost evaluate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, iar între 5 și 7 februarie au fost susținute competențele digitale – proba D. „Conform datelor înregistrate și transmise de comisiile județene/comisia Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB), sunt așteptați să participe circa 108.000 candidați (peste 94.400 de candidați din promoția curentă și peste 13.800 de candidați din seriile anterioare). Aceștia vor susține toate
Ministrul Educației, Daniel David: „Eu vă sugerez să nu mai înnebunim copii”
Ministrul Educaţiei, Daniel David, respinge ideea reintroducerii tezelor după modelul vechi, dar şi revenirea la sistemul în care anul şcolar era împărţit în semestre, nu în module. ”V-aş ruga să ne focalizăm pe ce putem face bine în sistemul pe care îl avem, fără să ne apucăm să schimbăm din nou sistemul în arhitectura lui”, este mesajul ministrului către cei care susţin revenirea la vechiul sistem. David a adus şi argumente pentru care nu doreşte revenirea la teze şi la semestre. Eu vă sugerez să nu mai tot schimbăm şi să înnebunim copiii, nu există niciun argument psiho-pedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem de la module la semestre. În ceea ce priveşte tezele, ministrul a afirmat că profesorii au posibilitatea de a face evaluări sumative, importante fiind aceste evaluări în sine, nu denumirea lor sau ponderea în media finală. ”Nu opreşte nimeni pe nimeni să facă evaluări sumative pe disciplinele pe care le are, că se cheamă teză sau nu se cheamă teză, chiar contează? Chiar contează ponderea pe care o are în medie? Până la urmă contează evaluarea sumativă”, a subliniat ministrul, citat de news.ro. Daniel David a arătat că practica tezelor este una ”neuniformă” în condiţiile în care standardele de evaluare nu sunt clar definite. ”Până când clarificăm aceste standarde de notare, eu vă sugerez să nu mai tot schimbăm şi să înnebunim copiii, nu există niciun argument psiho-pedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem de la module la semestre, e drept că nu am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module, dar odată ce am trecut şi lucrurile funcţionează, nu mai tot facem schimbări bulversând copiii. Aşa că v-aş ruga să ne focalizăm pe ce putem face bine în sistemul pe care îl avem, fără să ne apucăm să schimbăm din nou sistemul în arhitectura lui”, a afirmat ministrul Educaţiei. Citiți și: Daniel David vrea să schimbe modul în care sunt EVALUAȚI profesorii. Cine ar putea analiza activitatea cadrelor didactice: „Să fie complexă” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Revolta din amfiteatru: studenta care și-a dat seama că profesorul predă cu ChatGPT și a cerut banii înapoi
Într-o perioadă în care inteligența artificială este tot mai prezentă în mediul educațional, o studentă a tras un semnal de alarmă care a devenit viral: a cerut rambursarea taxelor de școlarizare după ce a descoperit că profesorul ei folosea ChatGPT pentru a crea materialele de curs. Nu ar fi fost o problemă în sine, dacă respectivele cursuri nu ar fi fost pline de greșeli gramaticale, conținut incoerent și imagini care păreau generate aleatoriu. Cazul a fost relatat de Fortune.com, iar reacțiile n-au întârziat să apară: de la susținători ai studentei care cer mai multă responsabilitate din partea cadrelor universitare, până la voci care apără utilizarea AI-ului ca instrument educațional. Însă întrebarea reală rămâne: unde se trage linia între inovație și neglijență în educație? Potrivit relatărilor, studenta a început să bănuiască ceva în neregulă în momentul în care prezentările profesorului erau pline de greșeli evidente. Unele texte conțineau formulări ciudate, tipice generărilor automate, altele aveau greșeli de punctuație și exprimări „robotice”. Mai mult, imaginile din prezentări păreau luate de pe internet fără nicio logică sau relevanță pentru conținutul lecției. „Era clar că nu fusese muncă umană acolo. Nimic nu avea sens, iar slide-urile păreau făcute la repezeală de un AI care nu înțelege contextul,” a spus studenta, potrivit sursei citate. Momentul decisiv a fost atunci când, din curiozitate, a introdus o parte din material în ChatGPT – și a primit un răspuns aproape identic cu cel prezentat în curs. De aici până la o plângere oficială n-a mai fost decât un pas. Întrebarea logică: dacă plătești o taxă de mii de lei pe an pentru educație de calitate, cât de justificat este ca un cadru universitar să predea texte generate de un AI, fără a le edita sau valida? Dincolo de revolta personală a studentei, cazul deschide o dezbatere mai largă despre etica și limitele utilizării inteligenței artificiale în procesul educațional. Profesorii și ChatGPT: între unealtă utilă și scurtătură leneșă Utilizarea ChatGPT în educație nu este, în sine, o problemă. Mulți profesori folosesc inteligența artificială pentru a-și ușura munca: pentru brainstorming, generarea de idei, revizuirea textelor sau chiar traduceri. Însă atunci când AI-ul devine singura sursă a conținutului didactic, fără nicio intervenție umană, vorbim de o problemă gravă de responsabilitate profesională. Un cadru universitar nu este un simplu „transmițător” de informații – este un formator de opinii, un ghid, un filtru critic. Dacă renunță la acest rol în favoarea unei mașini care doar produce text la comandă, atunci scade nu doar calitatea actului educațional, ci și încrederea studenților în instituția de învățământ. În plus, greșelile de redactare și lipsa de coerență a materialelor pot duce la neînțelegeri sau, mai grav, la dezinformare. Studenții nu vin la cursuri doar pentru a citi ce pot găsi online. Vin pentru structură, claritate și interacțiune umană. Ce urmează: o regândire a rolului AI în universități? Cazul studentei revoltate nu este un incident izolat. Tot mai multe voci din mediul academic semnalează o nevoie urgentă de reglementare a utilizării AI în educație. Nu pentru a o interzice, ci pentru a o încadra într-un cadru clar de bune practici. Un profesor ar putea, de exemplu, să folosească ChatGPT pentru a-și crea un draft de prezentare, dar este responsabilitatea lui să revizuiască, să completeze și să adapteze materialul la nivelul clasei și la specificul disciplinei. În lipsa acestui pas, cursul riscă să devină un colaj de fraze goale, fără esență. Pe termen lung, universitățile ar putea introduce politici clare privind transparența: profesorii care folosesc AI ar trebui să o declare în mod explicit și să explice cum a fost integrată în procesul de predare. La fel cum se cere studenților să nu plagieze, și profesorii trebuie să își asume responsabilitatea conținutului pe care îl oferă. Iar pentru tine, ca student, acest caz poate fi o lecție despre cât de important este să nu accepți orbește tot ce ți se oferă. Dacă ai dubii legate de calitatea unui curs, documentează-te, pune întrebări și nu ezita să ceri explicații. Până la urmă, educația e un contract între două părți. Și ai tot dreptul să ceri ca partea profesorului să fie făcută corect, chiar și într-o epocă dominată de AI.
Școala viitorului începe azi: cum schimbă aplicațiile AI felul în care înveți
Într-o epocă în care tehnologia pătrunde în fiecare colț al vieții noastre, nici educația nu mai poate rămâne în afara revoluției digitale. Inteligența artificială a devenit noul aliat al profesorilor, al elevilor și chiar al părinților. Cu aplicații inteligente create pentru fiecare materie – de la geografie la matematică și literatură – școala începe să arate tot mai mult ca un laborator digital în care fiecare lecție devine o experiență interactivă. Dacă în trecut predarea era dominată de tabla clasică și de vocea profesorului, acum e loc și pentru animații 3D, scene istorice generate de AI și explicații pas cu pas ale unor algoritmi capabili să înțeleagă greșelile tale și să îți ofere soluții personalizate. Te întrebi cum funcționează toate aceste instrumente și ce aplicații ar trebui să încerci chiar de azi? Aplicații AI pentru toate materiile: între învățare activă și joacă inteligentă Una dintre cele mai spectaculoase aplicații folosite deja în multe școli este TimeLapse, dedicată disciplinelor umaniste precum geografia, istoria sau artele, scriu StirileProTV. Aplicația le cere elevilor să plaseze personaje și evenimente într-un context geografic și istoric, creând astfel o poveste coerentă. Imaginează-ți că vezi, printr-o simulare interactivă, cum Michelangelo pictează Capela Sixtină sau cum Ioana d’Arc conduce armata franceză la Orleans – toate într-o prezentare cinematografică generată de AI. Acest mod de lucru nu doar că îi captivează pe elevi, dar îi și obligă să înțeleagă relațiile dintre date și să își activeze gândirea critică. Nu mai e vorba despre memorare mecanică, ci despre construcția activă a cunoștințelor. Este o punte între lecția clasică și interactivitatea din jocurile video, dar cu miză educațională clară. Pentru materiile exacte, elevii folosesc aplicații precum Knowmunity, care le oferă lecții la matematică și limba română explicate pas cu pas. Iar în limbile străine, profesori ca Iulia Mihai, care predă limba italiană, preferă platforme de tip Kahoot, unde răspunsurile sunt gândite astfel încât să pună elevul în situații de decizie și nu doar să bifeze opțiunea corectă. Rezultatul? Un proces de învățare mai activ, mai atent și mult mai captivant. Un fenomen interesant este că elevii și-au ales deja „favoriți” din rândul aplicațiilor. Multe dintre teme și proiecte sunt realizate cu ajutorul clasicului ChatGPT, folosit nu pentru a copia răspunsuri, ci pentru a primi explicații, sugestii și clarificări. Este un fel de meditație digitală on-demand, care nu costă nimic și este disponibilă non-stop. Totuși, aplicațiile moderne evită tentația de a livra elevului „mură-n gură” rezultatul final. Multe dintre ele sunt create cu filtre etice care forțează copilul să participe activ la rezolvare, nu să o copieze. Acesta este și unul dintre motivele pentru care versiunea gratuită a acestor aplicații este mai mult decât suficientă pentru școală: oferă suport, dar nu sabotează procesul de învățare. Profesorii încep să recupereze rapid diferența față de elevi în ceea ce privește folosirea acestor instrumente. Daniel David, ministrul educației, subliniază importanța integrării rapide a acestor sisteme în școlile din România: „Dacă pierdem startul, vom rămâne din nou în urmă”. Așadar, e clar că școala clasică nu moare, ci se adaptează la noile vremuri, combinând metodele tradiționale cu eficiența digitală. De ce e important să îți antrenezi mintea, nu doar să iei nota 10 Dincolo de utilitate și spectaculozitate, aceste aplicații AI au și un rol formativ profund. Creatorii lor au mizat pe o idee simplă, dar esențială: creierul e un mușchi. Dacă nu îl antrenezi constant, memoria se atrofiază, iar viteza de procesare scade. De aceea, aplicațiile AI construite pentru educație nu îți dau doar răspunsul corect, ci te provoacă să îl descoperi tu însuți. Într-o lume unde internetul oferă totul la un clic distanță, devine esențial ca școala să îți ofere un cadru controlat, etic și provocator pentru învățare. AI-ul nu este aici pentru a înlocui profesorii sau orele de clasă, ci pentru a le potența. Iar dacă ești elev, înseamnă că trăiești într-o perioadă unică, în care poți învăța mai ușor, mai rapid și mai adaptat stilului tău personal.
Ștefan Gheorghiță, fost mare luptător și coordonatorul secției de lupte de la Rapid, a găsit calea pentru a-i aduce pe copii la sport
Ștefan Gheorghiță, medaliat cu bronz la lupte libere, la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008, conduce de mai bine de doi ani secția de lupte a clubului Rapid în calitate de antrenor coordonator. Iar rezultatele nu au încetat să apară pentru fostul campion în acest sport care, cândva, aducea medalii pentru sportul românesc. Ștefan Gheorghiță vine cu o idee revoluționară pentru a duce pe cei mici la sport „În prezent avem 40 de sportivi legitimați la lupte și peste 30 la lupte greco-romane. Chiar în aceste zile avem un reprezentant al clubului nostru la Campionatele Europene de seniori de la Bratislava. Avem medaliați la Campionatele Europene de U 23, ceea ce ne dă mari speranțe pentru viitor. Singura mare problemă cu care ne confruntăm, nu doar noi dar și multe alte alte discipline individuale este legată de faptul că tot mai puțini copii vin către sport. Este și motivul pentru care am găsit o soluție. Merg eu la ei, pentru a-i selecționa și antrena”, a precizat Ștefan Gheorghiță pentru ProSport. Tărtășești o zonă dedicată luptelor Așa se face că la 35 de kilometri distanță de București, mai precis la Tărtășești, medaliatul olimpic de la Beijing merge de câteva ori pe săptămână pentru a-i pregăti pe viitorii „Hercule” ai României. „Sala de antrenament este una foarte bună. Avem copii care vin la antrenamente atât din Tărtășești cât și din localitățile limitrofe. Sunt copii talentați, mare parte dintre ei intenționez să-i legitimăm la clubul Rapid. Faptul că eu merg la ei este, cred eu, modalitatea cea mai bună de a crește bazinul de selecție pentru lupte”, a mai declarat Ștefan Gheorghiță. Sala Rapid, o bijuterie pentru lupte Gheorghiță a ținut să precizeze că sala de antrenament de la Rapid București va fi una dintre cele mai moderne săli din România. „Încă se mai lucrează la ea. Peste puțin timp va fi gata. Sunt convins că nu va mai trece multă vreme până când vom vorbi de performanțe notabile ale luptătorilor rapidiști. Lucrurile nu se pot face peste noapte. E nevoie de răbdare și multă muncă”, a încheiat Gheorghiță. În 2008, a participat la Jocurile Olimpice de la Beijing, în competiția din limitele categoriei 74 kg, unde s-a clasat pe locul 5. În 2016, medaliatul cu argint Soslan Tigiev din Uzbekistan a fost descalificat, pe motiv de doping, iar Gheorghiță Ștefan a urcat în clasament pe locul 3. În 2016, a primit distincția „Cheia Orașului” Lugoj, în ziua căsătoriei sale cu Corina Căprioriu, medaliată cu argint la judo la Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012. A început să practice luptele la vârstă de 12 ani, alegând stilul liber. A fost legitimat la Clubul Sportiv Rapid București, în 2008 a avut dublă legitimare la Rapid și CSA Steaua București, iar din 2012, pentru concursurile naționale pe echipe, a avut dublă legitimare Rapid și la Clubul Sportiv Municipal Lugoj. Peste 25 de ani de experiență în presa sportivă. A debutat ca jurnalist în 1997, în primul an de facultate, fiind redactor la ziarul ZIUA care avea, la acea vreme, un supliment de 4 pagini dedicat sportului. Apoi s-a transferat la Sportul Românesc, Evenimentul Zilei, ProSport (reporter special … citește mai mult