Debitul Dunării, în scădere. Avertismentul hidrologilor pentru perioada octombrie-decembrie 2026
Hidrologii anunță prognoza debitului Dunării pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2026. Valorile se vor afla sub mediile multianuale. Debitul Dunării la intrarea în țară, în zona Baziaș, va fi sub mediile multianuale în octombrie, noiembrie și decembrie. Pe râurile interioare, debitele sunt estimate la 30%-80% din mediile lunare. În bazinele Râmnicu Sărat, Bârlad și în Dobrogea, valorile ar putea coborî sub 30%. Loading … Dunărea Debitul Dunării în luna octombrie 2026 Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că în octombrie 2026, debitele râurilor din România sunt prognozate la 30%-50% din mediile multianuale. Valori mai ridicate, de 50%-80%, sunt estimate pe râurile din bazinele Vișeu, Someșul Mare, Prahova și în zonele superioare ale Oltului și Bistriței. Debite sub 30% sunt așteptate în bazinele Râmnicu Sărat, Bârlad și în Dobrogea. Debitul Dunării în luna noiembrie 2026 În noiembrie 2026, debitele râurilor sunt prognozate la 30%-50% din mediile multianuale. Valori de 50%-80% sunt estimate în mai multe bazine, inclusiv Vișeu, Someșul Mare, Bega, Timiș, Jiu și Prahova. Debite sub 30% sunt așteptate în bazinele Râmnicu Sărat și Bârlad. Debitul Dunării în luna decembrie 2026 În decembrie 2026, debitele râurilor vor fi, în general, la 50%-80% din mediile multianuale. Valori mai mici, de 30%-50%, sunt estimate în mai multe bazine, iar în bazinul Bârladului pot coborî sub 30%. Hidrologii avertizează că în decembrie pot apărea primele formațiuni de gheață pe râurile din nordul și centrul țării, dar și în bazinele superioare ale Bistriței, Mureșului și Oltului. Secțiunea Baziaș: prognoza debitelor medii şi extreme lunare pe Dunăre la intrarea în ţară A fost întocmită și prognoza debitelor medii şi extreme lunare pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), pentru același interval. În octombrie, debitul maxim al Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, este estimat la 1.600 mc/s, față de media multianuală de 3.900 mc/s. Minimul prognozat este de 1.200 mc/s. În noiembrie, debitul maxim este estimat la 2.000 mc/s, iar cel minim la 1.400 mc/s, în condițiile unei medii multianuale de 4.700 mc/s. În decembrie, debitul maxim al Dunării este estimat la 3.500 mc/s, iar cel minim la 1.900 mc/s, în condițiile unei medii multianuale de 5.100 mc/s. „Aceste prognoze de lungă durată se vor actualiza prin prognozele de scurtă durată care vor fi precedate, în situaţiile în care se prognozează posibilitatea depăşirii cotelor de apărare, de avertizări hidrologice emise pe baza situaţiei hidrologice şi a evoluţiei factorilor meteorologici din momentul respectiv”, transmite Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).
Hidroelectrica scumpește energia. Cât va costa un kWh
Hidroelectrica, cel mai mare producător și furnizor de energie din România, majorează prețurile pentru consumatorii casnici. Creșterea va fi cu 13%. Compania invocă efectele secetei și scumpirile din piața de energie. Iată cât va costa un kilowatt-oră. Hidroelectrica a transmis deja clienților noile oferte, cu un tarif de 0,515 lei/kWh, față de 0,45 lei în prezent. La acest preț se adaugă tarifele de rețea și taxele. Noul tarif se aplică atât clienților noi, cât și celor ale căror contracte urmează să fie prelungite, arată G4media. Loading … Hidroelectrica majorează prețul energiei pentru consumatorii casnici, pe fondul secetei și al scumpirilor din piață. Foto: Shutterstock Hidroelectrica majorează prețul energiei pentru consumatorii casnici Cotațiile pentru energia electrică din 2027 indică o creștere de 12%-14% față de nivelul de aproximativ 560-570 de lei/MWh din 2026. Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energie, precizează că prețurile finale pot fi influențate de renegocierile contractelor de la sfârșitul anului. „Dacă vă uitați la cât s-a tranzacționat energia în 2026 față de acel nivel de undeva de 560 de lei, 570 de lei pe MW, în acest moment cotațiile pentru anul 2027 indică o creștere de 12% până la 14%, dar întotdeauna contractele se renegociază spre sfârșitul anului”, spune Sorin Elisei, secretar general, Ministerul Energiei. Seceta a redus puternic producția hidrocentralelor, inclusiv la Porțile de Fier, pe fondul debitului scăzut al Dunării. În sezonul rece scade și producția fotovoltaică, ceea ce poate duce la prețuri mai mari pe piață. Analiștii estimează că și ceilalți furnizori ar putea majora tarifele. ”Hidroelectrica este furnizorul care oferă cel mai mic preț la electricitate. Dacă furnizorul care oferă cel mai bun preț crește prețul, asta înseamnă că și ceilalți vor crește prețul. Este un semnal către piață că urmează scumpirile, deci înseamnă că sunt creșteri și cheltuieli pe care compania care oferea cel mai avantajos preț nu le mai poate ține în frâu”, explică Eugenia Gusilov, expertă în energie. Majorarea ar putea duce la o creștere de până la 7% a facturilor consumatorilor. Hidroelectrica are 188 de hidrocentrale și parcul eolian Crucea Nord și furnizează energie pentru aproximativ 1,2 milioane de clienți. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Ce se întâmplă la Cernavodă dacă Dunărea scade la un metru
Scenariu extrem la Cernavodă. În cursul zilei de 28 august 2026, Guvernul Bolojan a luat în calcul prelungirea stării de alertă impusă de criza energetică până la finalul lunii septembrie, potrivit unor surse. Decizia survine în urma închiderii controlate a Reactorului 1 din Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă pe 27 iulie. Lucrările de pe Dunăre sunt supervizate și au fost luate în calcul noi măsuri, în condițiile în care, în zona centralei, nivelul fluviului ar ajunge la doar 1 metru adâncime. Guvernul pregătește noi măsuri pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor de la Cernavodă. Autoritățile testează deja un dig din piatră care ar putea direcționa apa spre centrală. Este analizat și scenariul în care nivelul Dunării ar coborî până la un metru. Loading … Barje pe Dunăre Ce s-ar întâmpla dacă Dunărea ar ajunge la doar 1 metru adâncime Pe 25 august, cinci barje încărcate au fost amplasate pe o lungime de 200 de metri, în aval de podul de la Cernavodă. Măsura urmărește direcționarea apei către Centrala Nucleară. Dacă testele confirmă eficiența soluției, va fi construit un dig permanent din piatră, de 150 de metri. Totuși, ar fi luate în calcul și alte măsuri menite să ajute la creșterea debitului fluviului. În scenariul extrem, cu Dunărea la doar un metru adâncime, apa pentru centrală ar putea proveni din puțuri și bazine de demineralizare. Sunt luate în calcul și transporturile cu cisterne, iar calendarul și finanțarea măsurilor vor fi prezentate pe 13 septembrie. Centrala de la Cernavodă produce aproximativ 20% din energia electrică a României. A doua unitate a fost oprită complet pe 13 august, din cauza nivelului record de scăzut al Dunării. Soluții pentru creșterea nivelului fluviului Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă a analizat noi soluții pentru menținerea nivelului Dunării la priza de răcire a centralei de la Cernavodă. Măsurile vor fi aplicate etapizat, în următoarele săptămâni, potrivit Guvernului. Dragarea este măsura care poate fi aplicată imediat. Aceasta ar putea permite o redistribuire mai echilibrată a apei la bifurcația Bala. În prezent, aproximativ 85% din debit merge spre brațul Bala și 15% spre Dunărea Veche. Pe de altă parte, autoritățile arată că dragarea nu garantează echilibrarea debitelor. La Cernavodă va fi construit un dig de piatră de aproximativ 150 de metri, în aval de pod. Acesta va direcționa apa către zona adâncă a fluviului, unde se află priza de apă a centralei. Digul va ajuta și la menținerea zonelor dragate. Pe listă se mai află o altă soluție. Și anume, conservarea apei și suplimentarea debitului prin pompare către centrala de la Cernavodă. Măsura ar putea asigura apa necesară răcirii reactoarelor chiar dacă nivelul Dunării continuă să scadă. De altfel, soluția implică instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular. Centrala Nucleară de la Cernavodă dispune și de echipamente de rezervă pentru situații extreme. Pompele, generatoarele și instalațiile de răcire pot asigura răcirea reactoarelor și a combustibilului uzat, chiar dacă debitul Dunării rămâne insuficient. În acest sens, intervine scenariul extrem în care nivelul Dunării ar putea ajunge la o adâncime de 1,05 metri. În cazul acesta, răcirea reactoarelor s-ar putea face în circuit închis. Apa demineralizată ar proveni din puțuri subterane și, dacă ar fi necesar, din rezerve suplimentare aduse cu cisterne, pe cale ferată sau cu autospeciale, arată Agerpres.
Șeful Cancelariei lui Bolojan: Calendarul raportului de la Cernavodă
Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului demis, Ilie Bolojan, anunță, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că a supravegheat personal, timp de două zile, procedurile demarate pentru remedierea situației care a oprit funcționarea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Jurca afirmă că România se confruntă cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istorie și că toate instituțiile responsabile au luat noi măsuri pentru creșterea nivelului apei în zona centralei. Loading … „Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, alături de echipele tehnice și de reprezentanții instituțiilor din Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă, pe care îl coordonez din partea Cancelariei Prim-Ministrului, pentru a vedea la fața locului stadiul lucrărilor și a stabili, împreună, următorii pași. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaș, debitul de azi este de aproximativ 1.300 m³/s, față de o medie de 3.900 m³/s pentru luna august”, scrie Mihai Jurca în postarea publicată pe Facebook. Sursa foto: Facebook Mihai Jurca Patru măsuri care au fost testate de autorități în zona Cernavodă / „Am reunit toate instituțiile responsabile” Șeful Cancelariei lui Bolojan enumeră patru măsuri pe care autoritățile le-au luat în ultimele două săptămâni și pe care le-a verificat în timpul vizitelor oficiale. „Ce am testat deja pe teren, în ultimele săptămâni: Dragaj în zonele critice de pe Dunărea veche — canale de 30 m lățime și minimum 2 m adâncime — pentru a echilibra debitul care azi merge 85% spre brațul Bala și doar 15% spre Dunărea veche Un test cu 200 m de barje ancorate lângă podul de la Cernavodă, care simulează efectul unui viitor epiu permanent. E o soluție complet reversibilă, ajustată constant pe baza măsurătorilor din teren Un epiu permanent din piatră, de circa 150 m, care va direcționa apa spre zona adâncă a fluviului — exact spre priza de apă a centralei și canalul navigabil Un dig mobil gonflabil pe canalul de aducțiune spre bazinul centralei, completat cu pompe pe barjă, pentru a asigura debitul necesar chiar dacă nivelul Dunării va mai scădea Am reunit toate instituțiile cu responsabilități în zonă: Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apele Române, INHGA, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, Nuclearelectrica și mediul universitar, cu sprijinul MAI, DSU și al specialiștilor MApN”, transmite Mihai Jurca. Sursa foto: Mediafax „Siguranța centralei este garantată în orice scenariu” / „Vom prezenta un raport final, cu soluții tehnice” / „Gestionăm situația cu maximă seriozitate” „Ca să fie cât se poate de clar: siguranța centralei este garantată în orice scenariu. CNE Cernavodă are echipamente de rezervă — pompe, generatoare de mare putere, instalații de răcire — iar, chiar și în situația cea mai severă din perspectiva lipsei apei, răcirea reactoarelor și a combustibilului uzat poate fi asigurată în circuit închis prin cumulul de echipamente, planuri și soluții de rezervă pe care le-am discutat în Comitet și agreat cu experții Cernavodă. Comitetul funcționează 30 de zile. Vom prezenta un raport final, cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026. Guvernul va continua informarea periodică despre nivelurile înregistrate și stadiul lucrărilor. Gestionăm această situație cu maximă seriozitate, instituție cu instituție, zi de zi”, conchide Jurca textul publicat pe Facebook.
Proiectul Bala 2, deblocat din cauza secetei
Scăderea alarmantă a nivelului Dunării determină Guvernul să accelereze un proiect strategic pentru asigurarea debitului necesar răcirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Premierul demis Ilie Bolojan a semnat constituirea Comitetului Interministerial Bala 2, care trebuie să analizeze rapid soluțiile tehnice pentru creșterea debitului Dunării Vechi spre Cernavodă. Guvernul și specialiștii lucrează pentru deblocarea proiectului Bala 2 Loading … Reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști au analizat, vineri, la prima întâlnire de lucru a Comitetului Interministerial Bala 2, situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării și modul în care pot fi promovate soluții tehnice necesare asigurării debitului de apă pentru răcirea reactoarelor nucleare de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Decizia privind constituirea Comitetului Interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, a fost semnată astăzi de premierul demis Ilie Bolojan. Comitetul va lucra într-un ritm accelerat astfel încât, până la sfârșitul lunii august, specialiștii să analizeze încă o dată studiul de fezabilitate al proiectul Bala 2, care are în vedere amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala. Realizarea proiectului va avea ca rezultat, implicit, creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă și asigurarea nivelului necesar funcționării unităților 1 și 2 de la Cernavodă, precum și a unităților 3 și 4 atunci când acestea vor funcționa. Proiectul Bala 2, accelerat La nivelul acestui grup de lucru vor fi făcute analize care să arate dacă datele pe care s-a bazat elaborarea proiectului Bala 2 sunt de actualitate, dacă rezultatele implementării sunt cele estimate inițial sau este nevoie de adaptarea și completarea soluțiilor tehnice. În acest sens, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, președintele Comitetului, a solicitat ca până luni, 17 august, instituțiile să transmită Comitetului datele tehnice necesare specialiștilor pentru a analiza proiectul având în vedere situația la zi, proiecția pesimistă de debit, în contextul accentuării efectelor schimbărilor climatice, modificările care au apărut în albia fluviului și alte elemente tehnice rezultate din măsurătorile din teritoriu. De asemenea, analiza va avea în vedere corelarea proiectului cu alte proiecte de investiții care au ca scop creșterea debitului Dunării în în zona Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a mulțumit specialiștilor pentru mobilizarea în jurul deblocării acestui proiect strategic și a subliniat că investiția va fi demarată cât mai repede și va fi finanțată de la bugetul de stat. „În condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, actualizăm indicatorii tehnico-economici și demarăm proiectul cât mai repede posibil prin Administrația Dunărea de Jos Galați și prin Ministerul Transporturilor”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost aprobați de Guvern în anul 2024, proiectul are Aviz pentru mediu, însă nu a avansat în această perioadă. Având în vedere situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării, specialiștii au apreciat că, pe termen scurt, este absolut necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Pentru a susține aceste lucrări, șeful Cancelariei Prim-Ministrului a solicitat inventarierea tuturor echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot realiza lucrări de dragaj pe Dunăre. Colaborarea reprezentanților instituțiilor cu specialiștii la nivelul Comitetului interministerial va continua. Următoarea ședință va avea loc miercuri, 19 august, termen până la care fiecare instituție va furniza noile date legate de nivelul hidrologic, batimetrii, date hidromorfologice actualizate pentru ca experții Comitetului să aibă datele necesare pentru o imagine de ansamblu. Comitetul este coordonat de Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-Ministrului și reunește reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor, Mediului, Administrației Naționale Apele Române, Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos”, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Universitatea Tehnică de Construcții București. La lucrările comitetului pot fi invitați și alți specialiști în domeniu.
Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei
După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor. Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne în funcțiune
Nuclearelectrica menține în funcțiune Unitatea 2 de la Cernavodă, la capacitate nominală. Totuși, riscul opririi unității rămâne. Compania precizează că sunt respectate toate normele și procedurile de securitate nucleară. Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis Bursei de Valori București că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală. Măsurile luate de autorități au dus la creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă. Loading … Unitatea 2 de la Cernavodă funcționează la capacitate nominală „SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală, cu respectarea tuturor normelor și marjelor de securitate nucleară, în baza procedurilor interne aplicabile în situații de secetă severă. Măsurile implementate de autoritățile române cu scopul creșterii nivelului Dunării la Cernavodă au determinat creșterea acestuia. Specialiștii CNE Cernavoda monitorizează în permanență parametrii de operare, marjele de siguranță și fiabilitatea echipamentelor. De asemenea, adițional monitorizării stării centralei, CNE Cernavodă analizează prognozele INHGA pentru perioada următoare. Deși, urmare a acțiunilor autorităților există o creștere de nivel, în condițiile menținerii unor prognoze negative privind scăderea nivelului în perioada următoare, încă rămâne valabilă posibilitatea opririi Unității 2. Unitatea 1 rămâne în continuare în stare oprită sigură. Nuclearelectrica va informa cu privire la orice evoluție a CNE Cernavodă”, se arată în anunțul postat pe BVB. Unitatea 1 rămâne oprită Marți, Radu Miruță anunța că nivelul apei la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri. Evoluția vine după detonarea controlată a unei stânci de pe brațul Bala, menită să mărească debitul Dunării. Specialiștii de la Cernavodă monitorizează permanent funcționarea centralei și evoluția debitului Dunării. Totodată, sunt analizate prognozele hidrologice, care indică un debit de aproximativ 1.400 mc/s în următoarele zile. Deși nivelul Dunării a crescut, riscul opririi Unității 2 rămâne, pe fondul prognozelor nefavorabile. Unitatea 1 este în continuare oprită, iar Nuclearelectrica anunță că va informa public despre orice schimbare. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost dislocată printr-o nouă explozie controlată. Potrivit lui Radu Miruță, intervenția ar putea crește debitul Dunării spre Cernavodă. Peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au participat la operațiune.
Scufundarea barjelor pentru Cernavodă, amânată din nou
Operațiunile de scufundare a unor barje pentru a crește debitul Dunării spre Centrala Cernavodă, care urma să se desfășoare joi, au fost amânate pentru vineri, din motive de siguranță, anunță specialiștii de la Apele Române. „Operaţiunile de scufundare s-au amânat pentru mâine din condiţii de siguranţă”, au transmis joi seară, reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR). Loading … Toate echipele şi barjele sunt pregătite, iar operaţiunile de scufundare se vor face una câte una, prin inundare controlată în condiţii de maximă siguranţă, durata unei scufundări fiind de 3-4 ore, a transmis sursa citată. De ce au fost amânate operațiunile de scufundare Autoritățile urmau să scufunde, joi după-amiază, două dintre barjele folosite pentru a crește debitul Dunării, urmând ca vineri să fie scufundate celelalte două barje. Directorul adjung al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a explicat că există „incertitudini” cu privire la operațiune, dar autoritățile se bazează pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare care vor scufunda navele încărcate cu rocă. „Și aici există oarece incertitudini, pentru că manevrarea a două barje simultan nu este foarte ușoară. Ne bazăm însă pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare. Am exclus varianta umplerii cu draga, umplerea se va face doar cu pompare, va dura mai mult, după amplasarea acestora prima barjă va fi destul de aproape de suprafață, s-ar putea chiar să se vadă partea metalică a acesteia și următoarele vor fi aproape complet scufundate, nu se vor mai vedea”, a explicat Rîndașu. Acesta spunea că, în funcție de modalitatea de amplasare, se va stabili dacă barjele vor fi ancorate pe mal. Alte două barje, în afara celor patru pregătite pentru scufundarea în apele fluviului, sunt „la dispoziție” pentru a fi folosite pentru ca cele patru barje să fie stabilizate și protejate „cât mai bine”. Aceste două barje nu vor fi scufundate, a precizat oficialul ANAR. Debitul Dunării a atins un nou minim istoric La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric înregistrat în anul 1985 și mult sub media multianuală a lunii august, de aproximativ 3.900 m³/s. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) în data de 28 iulie 2026. Decizia a fost luată preventiv, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, fără impact asupra populației, personalului centralei sau mediului.
De ce scade Dunărea: Explicația geografului Ionuț Minea
De ce scade Dunărea? Deși în ultima perioadă mai multe regiuni din România s-au confruntat cu ploi abundente și inundații, iar în județul Iași acumulările de apă sunt, în mare parte, pline, debitul Dunării se menține la un nivel foarte scăzut. De ce nu crește debitul Dunării după ploile recente Situația este explicată prin deficitul hidrologic acumulat în bazinul superior al fluviului, astfel că Dunărea ajunge în România cu un volum redus de apă, scrie Ziarul de Iași. În același timp, aportul râurilor din țară nu este suficient pentru a compensa pierderile înregistrate de-a lungul întregului curs al fluviului. Cum explică geograful Ionuț Minea deficitul hidrologic din bazinul superior Conf. dr. Ionuț Minea, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și director al Stațiunii de Cercetări Fizico-Geografice și de Monitorizare a Calității Mediului din Mădârjac, județul Iași, explică faptul că precipitațiile înregistrate în România nu sunt suficiente pentru a influența în mod semnificativ debitul Dunării. „Poate că a plouat mult, dar exagerăm când spunem «atât de mult». Din câte știu eu, în zona Iașului, de exemplu, nu a mai plouat de cel puțin două săptămâni. Totuși, este exact ce ați citit și în ziare și ce au spus și alți specialiști. Poate să plouă la noi foarte mult în perioada următoare, debitul Dunării nu va crește semnificativ, doar cu câteva procente, maximum 10-15%”, a declarat acesta pentru „Ziarul de Iași”.
Alertă energetică în august. Risc crescut de pene de curent
În cursul zilei de vineri, Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că a fost declarată stare de alertă energetică la nivel național, pe durata lunii august. Iată ce măsuri poate lua Guvernul și cât de mare este riscul unor pene de curent, în această situație. Guvernul a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, din cauza secetei și a scăderii debitului Dunării, care afectează producția de energie. Măsura nu presupune automat restricții sau pene de curent, dar oferă autorităților posibilitatea de a interveni rapid pentru stabilizarea sistemului energetic. Debitul Dunării a ajuns la un nivel critic în zona Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, scrie Mediafax. Loading … România, în stare de alertă energetică în august Ce reprezintă starea de alertă? Starea de alertă este o măsură administrativă temporară, aplicată în situații de urgență care necesită intervenție coordonată. Ea poate fi instituită pentru maximum 30 de zile și prelungită dacă riscurile persistă. Starea de alertă nu este echivalentă cu starea de urgență și nu aduce automat restricții sau raționalizarea energiei. Măsura are rolul de a facilita coordonarea rapidă a instituțiilor implicate în gestionarea crizei energetice. Care sunt măsurile Guvernului? Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări temporare pe Dunăre, în zona Bala-Dunărea Veche. Scopul este menținerea unui debit suficient în zona Cernavodă, pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare. Intervenția pe Dunăre este una temporară și urmărește protejarea funcționării centralei de la Cernavodă, fără a afecta navigația sau mediul. În paralel, autoritățile cer producătorilor de energie să funcționeze la capacitate maximă. ANRE și Transelectrica vor accelera autorizarea noilor capacități energetice. Guvernul estimează un plus de până la 200 MW pe termen scurt, iar de la 1 august ar urma să intre în sistem aproape 300 MW din parcuri fotovoltaice. Cele mai dificile ore pentru sistemul energetic sunt între 20:00 și 23:00, când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică dispare. România acoperă deja o parte din necesar prin importuri, însă disponibilitatea energiei din regiune nu este garantată. Pot fi pene de curent? Premierul a cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul de energie în timpul orelor de seară. Autoritățile analizează și decalarea unor activități industriale, dar nu au decis, deocamdată, impunerea unor restricții obligatorii. Ar exista riscul unor pene de curent? Totuși, există posibilitatea să apară pene de curent, în acest caz? Starea de alertă indică un risc ridicat, dar nu înseamnă că penele de curent sunt inevitabile. Transelectrica susține că sistemul energetic rămâne stabil, însă marja de siguranță este mai redusă. Limitarea consumului ar putea fi luată în calcul doar ca măsură de ultimă instanță, cu prioritate pentru populație și infrastructura critică. În altă ordine de idei, România va solicita ajutor energetic Ucrainei. Ilie Bolojan a discutat cu autoritățile din Ucraina despre posibile livrări temporare de electricitate în orele de vârf. Detaliile tehnice urmează să fie stabilite de Transelectrica și Nuclearelectrica. Starea de alertă nu schimbă prețurile din contractele actuale ale consumatorilor casnici. Totuși, reducerea producției interne poate duce la scumpiri pe piața angro, cu efecte resimțite mai întâi de companii și, pe termen mai lung, în ofertele furnizorilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ