Proiectul Bala 2, deblocat din cauza secetei
Scăderea alarmantă a nivelului Dunării determină Guvernul să accelereze un proiect strategic pentru asigurarea debitului necesar răcirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Premierul demis Ilie Bolojan a semnat constituirea Comitetului Interministerial Bala 2, care trebuie să analizeze rapid soluțiile tehnice pentru creșterea debitului Dunării Vechi spre Cernavodă. Guvernul și specialiștii lucrează pentru deblocarea proiectului Bala 2 Loading … Reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști au analizat, vineri, la prima întâlnire de lucru a Comitetului Interministerial Bala 2, situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării și modul în care pot fi promovate soluții tehnice necesare asigurării debitului de apă pentru răcirea reactoarelor nucleare de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Decizia privind constituirea Comitetului Interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, a fost semnată astăzi de premierul demis Ilie Bolojan. Comitetul va lucra într-un ritm accelerat astfel încât, până la sfârșitul lunii august, specialiștii să analizeze încă o dată studiul de fezabilitate al proiectul Bala 2, care are în vedere amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala. Realizarea proiectului va avea ca rezultat, implicit, creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă și asigurarea nivelului necesar funcționării unităților 1 și 2 de la Cernavodă, precum și a unităților 3 și 4 atunci când acestea vor funcționa. Proiectul Bala 2, accelerat La nivelul acestui grup de lucru vor fi făcute analize care să arate dacă datele pe care s-a bazat elaborarea proiectului Bala 2 sunt de actualitate, dacă rezultatele implementării sunt cele estimate inițial sau este nevoie de adaptarea și completarea soluțiilor tehnice. În acest sens, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, președintele Comitetului, a solicitat ca până luni, 17 august, instituțiile să transmită Comitetului datele tehnice necesare specialiștilor pentru a analiza proiectul având în vedere situația la zi, proiecția pesimistă de debit, în contextul accentuării efectelor schimbărilor climatice, modificările care au apărut în albia fluviului și alte elemente tehnice rezultate din măsurătorile din teritoriu. De asemenea, analiza va avea în vedere corelarea proiectului cu alte proiecte de investiții care au ca scop creșterea debitului Dunării în în zona Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a mulțumit specialiștilor pentru mobilizarea în jurul deblocării acestui proiect strategic și a subliniat că investiția va fi demarată cât mai repede și va fi finanțată de la bugetul de stat. „În condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, actualizăm indicatorii tehnico-economici și demarăm proiectul cât mai repede posibil prin Administrația Dunărea de Jos Galați și prin Ministerul Transporturilor”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost aprobați de Guvern în anul 2024, proiectul are Aviz pentru mediu, însă nu a avansat în această perioadă. Având în vedere situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării, specialiștii au apreciat că, pe termen scurt, este absolut necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Pentru a susține aceste lucrări, șeful Cancelariei Prim-Ministrului a solicitat inventarierea tuturor echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot realiza lucrări de dragaj pe Dunăre. Colaborarea reprezentanților instituțiilor cu specialiștii la nivelul Comitetului interministerial va continua. Următoarea ședință va avea loc miercuri, 19 august, termen până la care fiecare instituție va furniza noile date legate de nivelul hidrologic, batimetrii, date hidromorfologice actualizate pentru ca experții Comitetului să aibă datele necesare pentru o imagine de ansamblu. Comitetul este coordonat de Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-Ministrului și reunește reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor, Mediului, Administrației Naționale Apele Române, Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos”, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Universitatea Tehnică de Construcții București. La lucrările comitetului pot fi invitați și alți specialiști în domeniu.
Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei
După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor. Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne în funcțiune
Nuclearelectrica menține în funcțiune Unitatea 2 de la Cernavodă, la capacitate nominală. Totuși, riscul opririi unității rămâne. Compania precizează că sunt respectate toate normele și procedurile de securitate nucleară. Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis Bursei de Valori București că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală. Măsurile luate de autorități au dus la creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă. Loading … Unitatea 2 de la Cernavodă funcționează la capacitate nominală „SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală, cu respectarea tuturor normelor și marjelor de securitate nucleară, în baza procedurilor interne aplicabile în situații de secetă severă. Măsurile implementate de autoritățile române cu scopul creșterii nivelului Dunării la Cernavodă au determinat creșterea acestuia. Specialiștii CNE Cernavoda monitorizează în permanență parametrii de operare, marjele de siguranță și fiabilitatea echipamentelor. De asemenea, adițional monitorizării stării centralei, CNE Cernavodă analizează prognozele INHGA pentru perioada următoare. Deși, urmare a acțiunilor autorităților există o creștere de nivel, în condițiile menținerii unor prognoze negative privind scăderea nivelului în perioada următoare, încă rămâne valabilă posibilitatea opririi Unității 2. Unitatea 1 rămâne în continuare în stare oprită sigură. Nuclearelectrica va informa cu privire la orice evoluție a CNE Cernavodă”, se arată în anunțul postat pe BVB. Unitatea 1 rămâne oprită Marți, Radu Miruță anunța că nivelul apei la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri. Evoluția vine după detonarea controlată a unei stânci de pe brațul Bala, menită să mărească debitul Dunării. Specialiștii de la Cernavodă monitorizează permanent funcționarea centralei și evoluția debitului Dunării. Totodată, sunt analizate prognozele hidrologice, care indică un debit de aproximativ 1.400 mc/s în următoarele zile. Deși nivelul Dunării a crescut, riscul opririi Unității 2 rămâne, pe fondul prognozelor nefavorabile. Unitatea 1 este în continuare oprită, iar Nuclearelectrica anunță că va informa public despre orice schimbare. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost dislocată printr-o nouă explozie controlată. Potrivit lui Radu Miruță, intervenția ar putea crește debitul Dunării spre Cernavodă. Peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au participat la operațiune.
Scufundarea barjelor pentru Cernavodă, amânată din nou
Operațiunile de scufundare a unor barje pentru a crește debitul Dunării spre Centrala Cernavodă, care urma să se desfășoare joi, au fost amânate pentru vineri, din motive de siguranță, anunță specialiștii de la Apele Române. „Operaţiunile de scufundare s-au amânat pentru mâine din condiţii de siguranţă”, au transmis joi seară, reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR). Loading … Toate echipele şi barjele sunt pregătite, iar operaţiunile de scufundare se vor face una câte una, prin inundare controlată în condiţii de maximă siguranţă, durata unei scufundări fiind de 3-4 ore, a transmis sursa citată. De ce au fost amânate operațiunile de scufundare Autoritățile urmau să scufunde, joi după-amiază, două dintre barjele folosite pentru a crește debitul Dunării, urmând ca vineri să fie scufundate celelalte două barje. Directorul adjung al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a explicat că există „incertitudini” cu privire la operațiune, dar autoritățile se bazează pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare care vor scufunda navele încărcate cu rocă. „Și aici există oarece incertitudini, pentru că manevrarea a două barje simultan nu este foarte ușoară. Ne bazăm însă pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare. Am exclus varianta umplerii cu draga, umplerea se va face doar cu pompare, va dura mai mult, după amplasarea acestora prima barjă va fi destul de aproape de suprafață, s-ar putea chiar să se vadă partea metalică a acesteia și următoarele vor fi aproape complet scufundate, nu se vor mai vedea”, a explicat Rîndașu. Acesta spunea că, în funcție de modalitatea de amplasare, se va stabili dacă barjele vor fi ancorate pe mal. Alte două barje, în afara celor patru pregătite pentru scufundarea în apele fluviului, sunt „la dispoziție” pentru a fi folosite pentru ca cele patru barje să fie stabilizate și protejate „cât mai bine”. Aceste două barje nu vor fi scufundate, a precizat oficialul ANAR. Debitul Dunării a atins un nou minim istoric La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric înregistrat în anul 1985 și mult sub media multianuală a lunii august, de aproximativ 3.900 m³/s. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) în data de 28 iulie 2026. Decizia a fost luată preventiv, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, fără impact asupra populației, personalului centralei sau mediului.
De ce scade Dunărea: Explicația geografului Ionuț Minea
De ce scade Dunărea? Deși în ultima perioadă mai multe regiuni din România s-au confruntat cu ploi abundente și inundații, iar în județul Iași acumulările de apă sunt, în mare parte, pline, debitul Dunării se menține la un nivel foarte scăzut. De ce nu crește debitul Dunării după ploile recente Situația este explicată prin deficitul hidrologic acumulat în bazinul superior al fluviului, astfel că Dunărea ajunge în România cu un volum redus de apă, scrie Ziarul de Iași. În același timp, aportul râurilor din țară nu este suficient pentru a compensa pierderile înregistrate de-a lungul întregului curs al fluviului. Cum explică geograful Ionuț Minea deficitul hidrologic din bazinul superior Conf. dr. Ionuț Minea, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și director al Stațiunii de Cercetări Fizico-Geografice și de Monitorizare a Calității Mediului din Mădârjac, județul Iași, explică faptul că precipitațiile înregistrate în România nu sunt suficiente pentru a influența în mod semnificativ debitul Dunării. „Poate că a plouat mult, dar exagerăm când spunem «atât de mult». Din câte știu eu, în zona Iașului, de exemplu, nu a mai plouat de cel puțin două săptămâni. Totuși, este exact ce ați citit și în ziare și ce au spus și alți specialiști. Poate să plouă la noi foarte mult în perioada următoare, debitul Dunării nu va crește semnificativ, doar cu câteva procente, maximum 10-15%”, a declarat acesta pentru „Ziarul de Iași”.
Alertă energetică în august. Risc crescut de pene de curent
În cursul zilei de vineri, Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că a fost declarată stare de alertă energetică la nivel național, pe durata lunii august. Iată ce măsuri poate lua Guvernul și cât de mare este riscul unor pene de curent, în această situație. Guvernul a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, din cauza secetei și a scăderii debitului Dunării, care afectează producția de energie. Măsura nu presupune automat restricții sau pene de curent, dar oferă autorităților posibilitatea de a interveni rapid pentru stabilizarea sistemului energetic. Debitul Dunării a ajuns la un nivel critic în zona Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, scrie Mediafax. Loading … România, în stare de alertă energetică în august Ce reprezintă starea de alertă? Starea de alertă este o măsură administrativă temporară, aplicată în situații de urgență care necesită intervenție coordonată. Ea poate fi instituită pentru maximum 30 de zile și prelungită dacă riscurile persistă. Starea de alertă nu este echivalentă cu starea de urgență și nu aduce automat restricții sau raționalizarea energiei. Măsura are rolul de a facilita coordonarea rapidă a instituțiilor implicate în gestionarea crizei energetice. Care sunt măsurile Guvernului? Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări temporare pe Dunăre, în zona Bala-Dunărea Veche. Scopul este menținerea unui debit suficient în zona Cernavodă, pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare. Intervenția pe Dunăre este una temporară și urmărește protejarea funcționării centralei de la Cernavodă, fără a afecta navigația sau mediul. În paralel, autoritățile cer producătorilor de energie să funcționeze la capacitate maximă. ANRE și Transelectrica vor accelera autorizarea noilor capacități energetice. Guvernul estimează un plus de până la 200 MW pe termen scurt, iar de la 1 august ar urma să intre în sistem aproape 300 MW din parcuri fotovoltaice. Cele mai dificile ore pentru sistemul energetic sunt între 20:00 și 23:00, când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică dispare. România acoperă deja o parte din necesar prin importuri, însă disponibilitatea energiei din regiune nu este garantată. Pot fi pene de curent? Premierul a cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul de energie în timpul orelor de seară. Autoritățile analizează și decalarea unor activități industriale, dar nu au decis, deocamdată, impunerea unor restricții obligatorii. Ar exista riscul unor pene de curent? Totuși, există posibilitatea să apară pene de curent, în acest caz? Starea de alertă indică un risc ridicat, dar nu înseamnă că penele de curent sunt inevitabile. Transelectrica susține că sistemul energetic rămâne stabil, însă marja de siguranță este mai redusă. Limitarea consumului ar putea fi luată în calcul doar ca măsură de ultimă instanță, cu prioritate pentru populație și infrastructura critică. În altă ordine de idei, România va solicita ajutor energetic Ucrainei. Ilie Bolojan a discutat cu autoritățile din Ucraina despre posibile livrări temporare de electricitate în orele de vârf. Detaliile tehnice urmează să fie stabilite de Transelectrica și Nuclearelectrica. Starea de alertă nu schimbă prețurile din contractele actuale ale consumatorilor casnici. Totuși, reducerea producției interne poate duce la scumpiri pe piața angro, cu efecte resimțite mai întâi de companii și, pe termen mai lung, în ofertele furnizorilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ