Prognoza INHGA: Debitul Dunării, la minim istoric
Joi, Dunărea atingea un nou minim istoric, cu un debit de 1.400 mc/s. Potrivit ANAR – Administrației Naționale Apele Române. Purtătoarea de cuvând a instituției a explicat ce se va întâmpla cu nivelul fluviului pânâ la data de 12 august 2026. Tot astăzi, operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre a fost amânată din nou. Motivul este legat de condițiile de siguranță. Potrivit ANAR, debitul minim al Dunării se va menține cel puțin până pe 12 august. La Cernavodă, nivelul fluviului va scădea cu aproximativ 10 centimetri în următoarea săptămână. Însă evoluția actuală oferă câteva zile suplimentare pentru funcționarea în siguranță a centralei de la Cernavodă. Loading … „Dunărea înregistrează astăzi un nou minim istoric, de 1.400 mc/s, iar acest debit minim se va menține staționar până cel puțin pe 12 august. Aceasta este o veste relativ bună, în sensul în care vorbim despre o staționalitate a debitelor pe o durată de o săptămână. În ceea ce privește nivelul Dunării la Cernavodă, acesta este astăzi de -218 cm și va ajunge în data de 12 august la – 228 cm. Aceasta înseamnă o scădere cu 10 cm. Putem constata faptul că, raportându-ne la prognoza de luni, scăderea în 7 zile este de 10 cm. De asemenea, dacă în data de luni aveam -218 de centimetri, iar astăzi avem tot aceeași valoare la Cernavodă, putem constata faptul că am câștigat trei-patru zile în plus pentru menținerea unor debite minime în vederea funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă”, a explicat Ana-Maria Agiu într-un mesaj video, arată Agerpres. Dunărea a scăzut cu încă 2 centimetri în 24 de ore Administrația Națională Apele Române anunță că nivelul Dunării a scăzut cu încă 2 centimetri în ultimele 24 de ore. Totodată, încărcarea ultimei barje a fost finalizată, iar autoritățile analizează scufundarea controlată a acesteia, în funcție de condițiile de siguranță. Instituția avertizează că mai multe regiuni ale țării se confruntă cu un deficit hidrologic accentuat. În bazinul Crișanei sunt deja râuri care au început să sece și înregistrează debite sub nivelul necesar. „Din monitorizarea pe care am realizat-o și care conține informații până la sfârșitul lunii iulie, avem 80 de localități din 12 județe care au în acest moment restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat”, a spus purtătoarea de cuvânt. Exemple de județe cu restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat: Neamț – 26 de localități; Bihor – 15 localități; Bacău – 10 localități; Galați – 8 localități; Vaslui – 8 localități; Maramureș – 7 localități. ANAR anunță că 61 de localități din județele Botoșani, Gorj și Iași se confruntă cu restricții de apă din cauza alimentării din puțuri și fântâni. În același timp, gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de 71%. Botoșani – 55 de localități; Gorj – 3 localități; Iași – 3 localități. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată controlat pentru a crește debitul apei spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice, potrivit MApN.
Dunărea seacă: Alertă de criză energetică la Cernavodă
Experții trag un semnal de alarmă privind nivelul foarte scăzut al Dunării. Aceștia avertizează că nivelul scăzut al Dunării depășește efectele unei secete obișnuite. Fenomenul afectează navigația, ecosistemele și alimentarea cu apă, iar situații similare sunt raportate în mai multe regiuni din Europa. Efectele ar putea fi mai grave decât cele de până acum. În condițiile în care nivelul Dunării continuă să înregistreze scăderi, experții avertizează că efectele ar putea deveni tot mai grave. Unele dintre acestea ar putea fi chiar ireversibile. Expertul în geomediu Albert Scrieciu avertizează că scăderea nivelului Dunării poate reduce oxigenul din apă și poate afecta biodiversitatea. De asemenea, există riscul secării unor lacuri și zone umede, dar și al agravării problemelor pentru navigație și alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă. Loading … Dunărea a atins un nou minim istoric „Algele, odată moarte și intrate în fenomenul de descompunere, vor duce la scăderea cantitatii de oxigen din apă. Vom avea de-a face cu ape stagnante, ape care nu se mai oxigenează. Asta va avea un efect asupra biodiversității. Putem ajunge și la scăderea nivelului apei în acviferele freatice, putem ajunge la deconectarea anumitor canale și lacuri și zone umede, chiar și din Delta Dunării. Și atunci putem să avem de-a face cu anumite lacuri sau zone umede care pot seca definitiv. Problemele pentru navigatie se pot amplifica, problemele cu asigrarea necesarului de apă pentru centrala nucleară de la Cernavodă”, spune dr. Albert Scrieciu, expert în geomediu. „Avem nevoie de o perioadă destul de lungă de precipitații în întreg bazinul Dunării” Scăderea nivelului Dunării este cauzată nu doar de caniculă, ci și de lipsa precipitațiilor din ultimele luni. Seceta afectează toate țările traversate de fluviu, iar o ploaie torențială nu ar rezolva situația. „Situația e destul de alarmantă. Avem de-a face cu un deficit hidrometeorologic care se manifestă încă de la sfârșitul anului trecut. Toți acești parametri ne-au adus în situația de astăzi, unde avem situații de urgență, încercăm să remediem anumite probleme. O cantitate chiar și destul de importantă de precipitații căzută într-un timp foarte scurt pe teritoriul României nu va avea un efect semnificativ în ceea ce înseamnă creșterea debitului și a nivelului pe Dunăre. Avem nevoie de o perioadă destul de lungă de precipitații în întreg bazinul Dunării”, a mai precizat dr. Albert Scrieciu, pentru Euronews. Marile fluvii europene se confruntă cu efectele secetei. Nivelurile scăzute ale Rinului și Padului afectează transportul și alimentarea cu apă, iar în mai multe state europene au fost impuse restricții pe fondul temperaturilor extreme.