România își consolidează vocea energetică la Bruxelles: investiții, cooperare și tranziție pragmatică în centrul dezbaterilor Gândul Energy Now
În această săptămână a avut loc, la Bruxelles, a patra ediție a evenimentului Gândul Energy Now, din seria Europa Connect, care-și propune să aducă laolaltă actori importanți din industria românească – companii din energie, autorități de la București – cu decidenții de la nivel european. La evenimentul desfășurat la sediul din Bruxelles al Parlamentului European au fost prezenți reprezentanți ai companiilor din energie, parteneri ai proiectului Gândul Energy Now, la invitația europarlamentarului Dan Nica, coordonatorului grupului S&D din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). De altfel, companiile din România au fost reprezentate la cel mai înalt nivel – Alexandru Chiriță (CEO Electrica), George Agafiței (director Departamentul Afaceri Instituționale și Reglementări, PPC), Ondrej Safar (CEO Evryo), Frank Hajdinjak (vicepreședinte Adrem), Giacomo Bili (CEO Alive Capital), Cristian Todea (deputy CEO Nova Power & Gas ). La dezbateri a luat parte și un număr important de europarlamentari din regiunea central și est europeană, dar nu numai, precum și reprezentanți ai unor asociații europene de profil. Printre membrii Parlamentului European din țara noastră s-au regăsit Vasile Dîncu, Andi Cristea, Maria Grapini, dar și Tudor Constantinescu de la DG Ener (Comisia Europeană). Discuțiile s-au concentrat pe nevoia de investiții în sistemul energetic din România, la fel cum nevoia de invesții în Uniunea Europeană este una dintre prioritățile majore. De asemenea, s-a discutat despre reducerea poverii administrative, reducerea birocrației, simplificarea procedurilor prin care proiectele în energie și investiile în energie pot să beneficieze. Nu în ultimul rând s-a discutat și despre o mai bună coordonare la nivel regional, o abordare mai pragmatică a tranziției prin folosirea tuturor surselor de energie. Un alt aspect importat scos în evidență a fost nevoia de a ne folosi de toate sursele de energie, de a fi pragmatici, focusul și prioritatea rămânând pe zona de regenerabile, soluții cu emisii zero sau emisii scăzute. Concluzia generală a evenimentului a fost că este nevoie de o complementaritate eficientă între decarbonizare și securitatea energetică, cu dimensiunea securității energetice și asigurarea de prețuri mai bune la energie pentru a păstra competitivitatea industriei româneti și europene. “Conectarea mai bună a companiilor și decidenților din Romînia cu zonele de decizie eurpeane trebuie să reprezinte o prioritate și în perioda următoare și toate aceste proiecte de facilitare a dialogului și de înțelegere mai bună a oportunităților la nivel european sunt absolut necesare”, a concluzionat la finele evenimentului secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul”
România a negociat la Washington investiții de 3,5 miliarde de euro în energie și gaze
Potrivit declarațiilor ministrului Energiei, vizita oficială în Statele Unite a inclus întâlniri la nivel înalt cu Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank, State Department, DFC și MIGA/IFC. Discuțiile au avut ca obiectiv atragerea de finanțări și parteneriate pentru cele mai importante proiecte din domeniul energetic ale României. Ministrul a precizat că valoarea totală a investițiilor negociate se ridică la aproximativ 3,5 miliarde de euro, sumele fiind destinate producției și transportului de energie electrică și gaze naturale. Modernizarea sectorului nuclear Unul dintre cele mai importante rezultate ale negocierilor îl reprezintă obținerea unei finanțări de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă. Totodată, au fost purtate discuții privind finanțarea Unităților 3 și 4, proiecte care ar putea genera aproximativ 19.000 de locuri de muncă și ar crește ponderea energiei nucleare la circa 33% din producția națională. Rețeaua de transport al gazelor În paralel, România a securizat o finanțare de 495 de milioane de dolari pentru dezvoltarea rețelei de transport al gazelor naturale și pentru interconectarea regională. Aceste investiții sunt considerate esențiale pentru creșterea securității energetice și pentru consolidarea rolului României ca hub regional de energie. Ministrul Energiei a mai anunțat obținerea unei derogări OFAC pentru rafinăria Petrotel, valabilă până la 29 octombrie 2026. Rafinăria asigură aproximativ 21% din producția națională, iar repornirea acesteia ar putea permite României să își acopere integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte semnificativă din combustibilul pentru aviație. Ministrul a subliniat că toate aceste demersuri urmăresc creșterea stabilității energetice, reducerea dependențelor externe și asigurarea unor costuri mai predictibile pentru consumatorii români.
Ministrul Afacerilor Externe, la Hudson Institute: România este un partener indispensabil în dezvoltarea economică bazată pe industriile viitorului
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a participat vineri la un eveniment public organizat de Hudson Institute, la Washington. Dezbaterea, intitulată „Davos to the Arctic: Forging Transatlantic Unity – A Romanian View”, a fost transmisă în direct în Statele Unite de rețeaua C-SPAN. Aceasta este a doua intervenție a ministrului român pe platforma Hudson Institute, după evenimentul din 9 octombrie 2025 („A View from Bucharest”), confirmând consolidarea dialogului strategic dintre România și instituțiile de analiză americane. România în dialogul strategic transatlantic Hudson Institute este unul dintre cele mai influente think-tank-uri americane, cu un rol important în formularea politicilor externe și de securitate la Washington. Discuția a avut loc în contextul participării Oanei Țoiu la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, găzduită de Marco Rubio și J.D. Vance. Marea Neagră și securitatea regională În deschiderea evenimentului, Vicepreședintele executiv al Hudson Institute, Joel Scanlon, a subliniat importanța strategică a regiunii Mării Negre. Acesta a amintit transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu Air Base în cea mai mare instalație militară NATO din Europa. „Prietenii noștri români ne reamintesc constant și pe bună dreptate de importanța regiunii Mării Negre. Lucrările continuă pentru transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu în cea mai mare astfel de instalație din NATO” a spus Joel Scanlon. Discuția a fost moderată de Peter Rough, Senior Fellow și director al Centrului pentru Europa și Eurasia din cadrul Hudson Institute. Economie, energie și industrii ale viitorului Ministrul Oana Țoiu a evidențiat faptul că economia României a crescut de zece ori într-o singură generație, iar acest progres se intersectează cu nevoia de reziliență a spațiului transatlantic. Ea a subliniat istoria de peste 120 de ani a relațiilor economice româno-americane și potențialul actual de cooperare în tehnologii avansate și minerale critice. În calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, România își asumă o responsabilitate strategică în securitatea energetică regională. „Relația noastră cu Statele Unite are o istorie de peste 120 de ani, începută cu primii investitori americani în sectorul energetic românesc. Astăzi, suntem pregătiți să ducem acest parteneriat la următorul nivel prin colaborarea în domenii de înaltă tehnologie și minerale critice, esențiale pentru viitorul ambelor națiuni. În calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, România își asumă o responsabilitate strategică. Misiunea noastră este să ne creștem producția în următorii ani pentru a scădea prețurile acasă și a contribui la protejarea regiunii împotriva utilizării prețurilor la energie ca armă de șantaj politic și pentru a asigura o alternativă viabilă și sigură la resursele rusești”, a spus ministrul Oana Țoiu în intervenția sa la Hudson Institute. Evenimentul poate fi urmărit aici.
Viktor Orban subminează eforturile UE de independență energetică
Politica Budapestei, prezentată oficial drept „diversificare”, servește în realitate interesele Kremlinului și subminează eforturile comunității europene. Dependență majoră și contracte noi În prezent, aproximativ 85% din necesarul de gaz al Ungariei provine din Rusia, iar contractele cu Gazprom rămân în vigoare, chiar după ce majoritatea țărilor UE au rupt legăturile energetice cu Moscova în 2022. Budapesta a semnat noi acorduri pentru un miliard de metri cubi suplimentar pe an și a extins capacitatea de stocare. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat livrări de 8-8,5 miliarde de metri cubi de gaz pentru 2025, cu volume similare preconizate și pentru 2026. Cooperarea cu Asia Centrală Budapesta promovează acorduri cu Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan, prezentate ca surse alternative de gaz. În realitate, rutele trec prin Rusia, iar controlul asupra resurselor rămâne în mâinile Kremlinului. Astfel, gazul „kazah” sau „uzbek” nu oferă independență energetică Europei și consolidează pârghiile Rusiei în regiune. Această strategie îi oferă lui Orban imagine de actor geopolitic și influență în negocierile europene, inclusiv în obținerea fondurilor UE. Totuși, manevrele energetice subminează regimul de sancțiuni împotriva Rusiei și întăresc dependența de coridoarele controlate de Moscova. Cooperarea cu regimurile autoritare din Asia Centrală devine astfel un instrument de legitimare a dependenței, nu o diversificare reală. Prin menținerea legăturilor cu Rusia și extinderea parteneriatelor cu autocrațiile din Asia Centrală, Ungaria subminează eforturile UE de securitate energetică și riscă să inspire politici similare în alte state membre, adâncind fragilitatea unității continentale.
Victorie în instanţă pentru Neptun Deep. Magistraţii au respins acțiunea introdusă de Asociaţia Bankwatch. Sebastian Burduja: „Voi duce acest proiect la capăt”
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunţat că victoria în instanţă ”pentru Neptun Deep şi independenţa energetică a României”, după ce magistraţii Curţii de Apel Cluj au respins o acţiune introdusă de Asociaţia Bankwatch. Sebastian Burduja a adăugat că decizia instanţei permite gazoductului Tuzla ”să meargă înainte.” ”Încă o victorie în instanţă pentru Neptun Deep şi independenţa energetică a României. Am câştigat, din nou. Pentru securitatea energetică a României, pentru energie românească mai multă, mai sigură şi mai ieftină. În mandatul meu, am reuşit să câştigăm toate litigiile majore împotriva marilor proiecte energetice. Aşa se explică disperarea unora şi altora, pentru că le deranjăm interesele proprii – şi, mai ales, ale «părţilor interesate» de la vedere şi din umbră”, a afirmat Sebastian Burduja, vineri, într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului Energiei, Curtea de Apel Cluj a respins pe fond acţiunea introdusă de Asociaţia Bankwatch România împotriva Ministerului Energiei, Transgaz şi Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. ”Sentinţa confirmă că acţiunea introdusă de asociaţie este prescrisă, deşi asociaţia a formulat mai multe plângeri prealabile către Minister, la intervale diferite de timp, cu acelaşi obiect (copy-paste), în speranţa de a rămâne în termen şi a putea bloca oricând proiectul energetic prin introducerea acţiunii. Excepţia de nelegalitate invocată de Banckwatch a fost şi ea declarată inadmisibilă. Este încă o dovadă că litigiile de mediu promovate abuziv de câteva organizaţii împotriva proiectelor esenţiale pentru securitatea energetică a României nu au temei legal şi pică una după alta în instanţă. Voi arăta adevărul, în instanţă şi în spaţiul public, ori de câte ori este nevoie”, a detaliat el. Burduja a adăugat că decizia instanţei permite gazoductului Tuzla ”să meargă înainte, fiind una dintre cele mai importante investiţii în infrastructura energetică din ultimele decenii, parte a proiectului Neptun Deep.” Proiectul este finalizat în proporţie de peste 98%, iar recepţia oficială va avea loc în următoarele 60 de zile. ”România are dreptul şi obligaţia de a-şi folosi resursele. Voi duce acest proiect la capăt – pentru independenţa energetică a României şi pentru securitatea Europei, pentru a scăpa definitiv din ghearele marelui URS(S) şi ale interpuşilor săi”, a conchis Sebastian Burduja. Cele două companii investesc, până la patru miliarde de euro pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep Reamintim că Tribunalul București a respins pe fond și acțiunea Greenpeace de a bloca proiectul Neptun Deep. În plus, ONG-ul trebuie să plătească 80.000 de lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom. La data de 1 august 2022, Romgaz a devenit acționarul unic al Romgaz Black Sea Limited (înființat ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited), ca urmare a finalizării tranzacției de achiziție și transferul tuturor acțiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deține 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apa adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: „Bătălia” pe Neptun Deep, tranșată în instanță. Tribunalul București a RESPINS acțiunea Greenpeace / ONG-ul, obligat să plătească daune Sebastian Burduja: Neptun Deep forează. România, cel mai mare producător de gaze din UE Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele