Bloomberg: SUA evaluează loialitatea aliaților NATO față de politicile lui Trump înainte de reducerea prezenței militare în Europa

Într-un document trimis recent statelor membre NATO și consultat de Bloomberg, Statele Unite adresează o serie de întrebări pentru a evalua în ce măsură aliații susțin politica administrației Trump. Printre acestea se numără dacă țara respectivă a susținut „în mod public” politica externă a SUA și ce „restricții” a impus folosirii bazelor sale de către armata americană. Documentul urmărește și să afle dacă statele NATO cumpără echipamente de la companii americane din industria de apărare. De asemenea, aliații sunt întrebați dacă s-au opus public unor reglementări care „împiedică” acordarea de contracte firmelor din SUA. Una dintre întrebări este: „A demonstrat țara că se aliniază abordării americane «puternică, clară și discretă»?”, formulare care face trimitere la o expresie folosită de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Mai mulți aliați sunt nemulțumiți de demers și îl văd drept o încercare de a-i determina să se alinieze ideologic cu Washingtonul în schimbul protecției oferite de SUA, afirmă surse citate de Bloomberg. SUA își reevaluează prezența militară în Europa O eventuală condiționare a angajamentelor de securitate ale SUA de un asemenea grad de loialitate ar putea schimba profund relația transatlantică construită după Al Doilea Război Mondial. Aceasta s-a bazat timp de decenii pe garanțiile militare americane, chiar și atunci când între Washington și aliații europeni au existat divergențe politice. Administrația Trump a încercat deja să sprijine forțe de dreapta din țări precum Germania și Ungaria și a promis trupe suplimentare după victoria candidatului preferat la alegerile prezidențiale din Polonia. Chestionarul a fost transmis la câteva săptămâni după ce administrația Trump a început o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în Europa, care ar urma să se încheie până în decembrie. Aliații NATO se așteaptă ca procesul să ducă la reduceri importante ale sprijinului american, inclusiv ale numărului de militari staționați în Europa și ale mijloacelor militare pe care SUA le-ar putea trimite în cazul unui atac. Divergențe între Washington și aliații NATO Chestionarul face referire indirectă la mai multe subiecte care au provocat divergențe între Washington și aliații săi din NATO, printre care atacurile americane asupra Iranului, operațiunea de capturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro și intenția unor state europene de a acorda mai multe contracte din domeniul apărării companiilor din Europa. Documentul a fost transmis inițial ambasadelor statelor NATO la Washington, iar în această săptămână a ajuns și la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles. SUA urmează să se întâlnească cu aliații NATO la Bruxelles, spre sfârșitul acestei luni, pentru a discuta evaluarea. Procesul ar putea duce la o nouă reducere a prezenței militare americane în Europa. SUA au anunțat deja retragerea a 5.000 de militari din Germania și redistribuirea altor forțe fără ca acestea să fie înlocuite. Trump a promis însă trimiterea unor trupe suplimentare în Polonia, după alegerea lui Karol Nawrocki în funcția de președinte.
Stagiară arestată în Belgia, suspectată că a spionat în sediul militar al NATO

Ancheta a fost deschisă după o sesizare formulată de serviciile de securitate ale Alianței Nord-Atlantice, relatează The Independent. Anchetă declanșată după o sesizare a serviciilor de securitate ale NATO Parchetul Federal din Belgia a anunțat sâmbătă că a deschis o investigație pentru spionaj după ce a primit informații din partea serviciilor de securitate ale NATO privind activitatea suspectei. Femeia, identificată de autorități drept o cetățeană canadiană de origine chineză, a fost reținută vineri, la o zi după ce anchetatorii au efectuat percheziții atât la domiciliul acesteia, cât și la locul de muncă din incinta comandamentului operațional al Alianței. Suspectată că ar fi acționat în interesul unui stat terț Potrivit procurorilor belgieni, femeia este cercetată pentru presupuse activități de spionaj și pentru apartenență la o organizație criminală. Autoritățile au precizat că aceasta este „suspectată că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul unui stat terț și că este membră a unei organizații criminale”, fără a preciza în acest moment statul pentru care ar fi acționat. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii nu au oferit alte detalii despre informațiile la care suspecta ar fi avut acces în timpul stagiului desfășurat în cadrul NATO. SHAPE, centrul operațiunilor militare ale Alianței Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE) este situat în orașul Mons, din sudul Belgiei, în apropierea frontierei cu Franța. Structura coordonează planificarea și conducerea operațiunilor militare comune ale NATO. Separat de SHAPE, sediul politic al Alianței se află la Bruxelles, unde reprezentanții celor 32 de state membre discută dosare privind apărarea colectivă, bugetele militare, amenințările cibernetice și incidentele provocate de drone. Contextul relațiilor dintre NATO și China Canada și Belgia sunt state membre ale NATO, alianță care, în documentele sale strategice, a calificat China drept o provocare la adresa securității, alături de amenințările reprezentate de Rusia și de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Dosarul este investigat de autoritățile judiciare belgiene, iar până în prezent nu au fost anunțate alte persoane cercetate în acest caz.
Copiii, pregătiți pentru un posibil atac cu drone: un oraș aflat la granița cu Rusia ia măsuri fără precedent

Printre măsurile adoptate se numără montarea unor folii speciale pe ferestre, amenajarea de adăposturi și organizarea unor exerciții pentru elevi, potrivit Reuters. Măsuri de protecție după incidentele din această primăvară Autoritățile locale din Tartu au decis să consolideze măsurile de siguranță în toate cele 30 de școli și 38 de grădinițe din oraș, după ce, în ultimele luni, mai multe drone ucrainene destinate unor ținte din Rusia au ajuns accidental pe teritoriul Estoniei. Potrivit autorităților ucrainene, incidentele au fost provocate de sistemele rusești de bruiaj electronic, care au deviat traiectoria aparatelor de zbor fără pilot. În luna iunie, mai multe unități de învățământ din Tartu au primit ordin să își adăpostească elevii după ce o astfel de dronă se apropia de oraș. Director de școală: „Nu eram pregătiți” Karin Lukk, directoarea școlii gimnaziale Kivilinna, a declarat că profesorii și personalul nu știau cum să reacționeze într-o asemenea situație. Potrivit acesteia, unitatea nu dispunea atunci nici de spații special amenajate, nici de proceduri clare pentru evacuarea copiilor, astfel că, pe durata vacanței de vară, școala pregătește săli care pot deveni adăposturi în caz de alertă, inclusiv sala de sport și piscina. Folii speciale pe geamuri și adăposturi pentru elevi Una dintre principalele măsuri este aplicarea unor folii de protecție pe geamurile încăperilor desemnate drept adăposturi. Autoritățile explică faptul că experiența războiului din Ucraina a arătat că numeroase răni sunt provocate de cioburile rezultate în urma undelor de șoc generate de explozii, nu doar de exploziile propriu-zise. În paralel, elevii vor participa la exerciții prin care vor învăța cum să reacționeze în cazul unei alerte privind drone sau alte amenințări aeriene. Pentru ca perioadele petrecute în adăposturi să fie mai ușor de suportat, școlile intenționează să le doteze cu jocuri, cărți și alte materiale recreative. Măsurile ar putea fi extinse și în alte orașe Viceprimarul orașului Tartu, Martin Bek, a declarat că măsurile de protecție nu se limitează la unitățile de învățământ. Autoritățile distribuie și generatoare către blocurile de locuințe pentru a reduce impactul unor eventuale pene de curent în sezonul rece. Potrivit oficialului, și alte orașe din Estonia analizează posibilitatea de a adopta măsuri similare, inspirate din experiența Ucrainei. Un semnal și pentru statele de pe flancul estic al NATO Estonia este membră NATO și a Uniunii Europene și se află în prima linie a flancului estic al Alianței, la granița cu Rusia. Măsurile adoptate la Tartu reflectă schimbările produse în planul securității regionale ca urmare a războiului din Ucraina și arată modul în care inclusiv instituțiile de învățământ își adaptează planurile pentru a face față unor amenințări care, până de curând, păreau improbabile.
Armata germană construiește fortificații la granița estică a Poloniei

Forțele armate germane (Bundeswehr) participă la fortificarea frontierei estice a Poloniei cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad, a anunțat miercuri armata germană. Militarii germani lucrează alături de armata poloneză la săparea de șanțuri antitanc, instalarea de obstacole pentru tancuri și construirea unor poziții de luptă. Fortificațiile au rolul de a încetini înaintarea unor forțe inamice în cazul unui conflict militar. Potrivit armatei germane, citată de Berliner Zeitung, lucrările fac parte dintr-un program al Ministerului polonez al Apărării, care urmărește ca până la sfârșitul anului să fie consolidați aproximativ 250 de kilometri din frontiera cu Belarus și cu regiunea rusă Kaliningrad. Proiectul „Scutul Estic” Fortificațiile sunt incluse în proiectul „Eastern Shield” (Scutul Estic), lansat de Polonia în 2024 pentru consolidarea flancului estic al NATO și al Uniunii Europene. Programul prevede construirea unui sistem de obstacole defensive, fortificații și infrastructură militară de-a lungul frontierei estice, pe o distanță de aproximativ 800 de kilometri. Pe lângă șanțurile antitanc și barierele fizice, proiectul include sisteme de supraveghere, senzori, camere cu termoviziune și mijloace de detectare a dronelor, menite să întărească apărarea graniței. Participarea Germaniei Participarea armatei germane are loc la solicitarea autorităților poloneze și este asigurată de unități de genişti. Primii militari au ajuns în Polonia la sfârșitul lunii iunie, iar efectivele principale au fost desfășurate la începutul lunii iulie. Misiunea este planificată să dureze până în octombrie 2026 și se concentrează în special asupra sectorului nordic al frontierei, inclusiv în zona Coridorului Suwałki – o fâșie de aproximativ 100 de kilometri care leagă Polonia de statele baltice și separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. NATO consideră această zonă unul dintre cele mai sensibile puncte ale flancului său estic. „Securitatea Europei este apărată împreună”, a afirmat generalul-locotenent Alexander Sollfrank, comandantul Comandamentului Operațional al armatei germane, explicând participarea militarilor germani la acest proiect. Regiunea Mării Baltice, în centrul noului acord de apărare Germania și Polonia au semnat recent un nou acord de cooperare în domeniul apărării, care prevede extinderea exercițiilor militare comune, dezvoltarea capacităților de apărare și consolidarea cooperării pe flancul estic al NATO. Documentul pune accent și pe securitatea regiunii Mării Baltice și pe răspunsul la amenințările hibride.
Negrescu critică autoritățile de la București înaintea rezoluției PE privind dronele: Par să fi uitat ce s-a întâmplat. Aceste incidente pot genera victime

„Suntem la începutul unei săptămâni importante, pentru că tocmai au început negocierile privind rezoluția pe care Parlamentul European urmează să o adopte cu privire la incidentele cauzate de drone în România, dar și în alte state din flancul estic”, a declarat Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a spus că a intervenit la începutul sesiunii plenare pentru a cere o poziție fermă a Parlamentului European și măsuri concrete la nivelul Uniunii Europene. „Este important ca toate grupurile politice europene să fie aliniate și să avem o poziție fermă. Pe de o parte, să condamnăm aceste incidente și aceste interferențe cauzate în mod special de Federația Rusă. Pe de altă parte, să investim mai mult în zona de protecție, inclusiv prin transferarea unor capabilități militare pe zona flancului estic”, a spus Negrescu. Fonduri europene pentru reparații și infrastructură critică Victor Negrescu a cerut flexibilizarea mecanismelor europene, astfel încât fondurile UE să poată fi folosite inclusiv pentru reparații și pentru protejarea infrastructurii critice. „Cred că este important să flexibilizăm mecanismele europene, să putem finanța din bani europeni eventuale reparații, dar și infrastructura critică. Este o solicitare pe care au avut-o autoritățile locale din toată Europa și e important să oferim această oportunitate statelor membre”, a afirmat europarlamentarul. Negrescu a făcut referire la incidentul de la Galați, unde două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. „Nu trebuie tratat acest moment cu lejeritate. Trebuie ca lumea să conștientizeze că aceste drone pot oricând genera victime. Trebuie să avem o soluție comună pentru a proteja suveranitatea noastră, dar în mod special pentru a proteja cetățenii europeni”, a declarat Victor Negrescu. Critici pentru autoritățile de la București Europarlamentarul a criticat autoritățile de la București, despre care spune că nu mai comunică suficient pe tema măsurilor luate după incidentele cu drone. „Trag un semnal de alarmă către decidenții de la București, care par să fi uitat ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc despre acest subiect, nu mai vorbesc despre măsurile luate sau acțiunile pe care le întreprind în așa fel încât zona de est a României să fie protejată”, a spus Negrescu.
A.REST 1989 Arhiva video a Securității. Probe și artefacte, expuse pentru prima dată în România

Potrivit anunțului dat de MNIR și Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), expoziția reconstituie universul cercetărilor penale ale Securității din 1989, anchetele și unitatea de arest, făcând publice, pentru prima oară, înregistrări operative audio-video din timpul interogatoriilor și din celule. Vor fi expuse și mijloace de probă din cadrul dosarelor penale de la acea vreme, dar și alte artefacte din arestul securității, pentru prima dată în România. Unul dintre acestea este tiparnița cu care grupul din jurul lui Petre Mihai Băcanu a tipărit ziarul clandestin „România”, confiscată de Securitate în noaptea de 24 ianuarie 1989, recuperată și adusă special în țară în 14 aprilie 2026, după mai bine de 27 de ani, cu ocazia acestei expoziții. Cu prilejul vernisajului va fi lansat și site-ul www.arestulsecuritatii.ro, care este gândit ca o platformă de studiu, care adună istorii, cazuri, documente, înregistrări audio-video operative și interviuri luate fostelor victime ale Securității. A.REST 1989 restituie publicului spațiul celulelor și al anchetelor, identitatea victimelor și practicile Direcției Cercetări Penale a Securității. Astfel, curioșii vor avea posibilitatea să cunoască mai mult despre influența Securității – poliția politică a PCR – exercitată prin intermediul mijloacelor directe, intruzive, folosite de ofițeri pentru supravegherea atentă a victimelor și controlul deplin al acțiunii penale. În lumea „justiției” Securității, reținuții sau arestații erau simpli prizonieri, captivi în labirintul operativ al construcției culpabilității. Pentru statul totalitar, vinovăția era un dat. Securitatea își izola victimele în secret, fără înștiințarea familiilor sau apropiaților, fără ca locul reținerii să fie cunoscut public. Mult timp, instituția secretului a protejat opresorii și imaginea edulcorată a autocrației, potrivit sursei citate. „Proiectul nostru nu înseamnă doar recuperarea unei istorii niciodată văzute sau auzite, ci și un avertisment, pentru o istorie care a fost mult timp negată, falsificată sau minimalizată de foștii ofițeri implicați, dar și relativizată, uitată sau distorsionată în strategiile de dezinformare și manipulare publică legate de comunismul târziu”, transmit organizatorii. Expoziția este deschisă până pe data de 20 septembrie 2026 și poate fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00 (ultimul acces la 17:15). Expoziția este o colaborare între CNSAS și MNIR, în parteneriat cu MAI, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, alături de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Mihai Fifor, avertisment asupra riscurilor de securitate la Marea Neagră: Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Sau ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”

Deputatul PSD Mihai Fifor a făcut marți o serie de precizări despre problemele de securitate ale României la Marea Neagră, în special în contextul incidentului recent din Portul Constanța și al riscurilor pentru infrastructura energetică strategică. „În urmă cu șase luni trăgeam un semnal de alarmă referitor la vulnerabilitățile uriașe de la Marea Neagră. Șase luni! Mă refeream atunci la securitatea infrastructurii critice, la exploatările energetice offshore și la riscurile tot mai evidente la adresa unor obiective strategice esențiale pentru România.”, a scris el pe pagina de Facebook. Fifor susține că incidentul recent din Portul Constanța reprezintă o confirmare a acestor riscuri. „Săptămâna trecută, realitatea ne-a lovit din nou în moalele capului și s-a dovedit chiar mai gravă decât anticipam. O dronă a reușit să pătrundă chiar în Portul Constanța și să explodeze în apropierea terminalului petrolier. Nu în larg. Nu în apropierea portului. În port.”, a scris acesta. „Conștientizăm oare cât de norocoși am fost și de această dată? Că nu a fost rănit nimeni? Că nu a murit nimeni? Se întreabă însă cineva cât ne va mai ține norocul?” Deputatul PSD mai afirmă că Portul Constanța este „vulnerabil la astfel de amenințări”. „Săptămăna trecută am avut dovada clară că Portul Constanța este vulnerabil la astfel de amenințări, lucru de nepermis după mai bine de patru ani de război la Marea Neagră. Este de neconceput ca cea mai importantă infrastructură portuară a României și una dintre cele mai importante ale Flancului Estic să fie lipsită de un nivel minim de protecție împotriva unor asemenea riscuri.” „Au trecut deja câteva zile. Incidentul e deja la și altele, acoperit de zgomotul politic cotidian atât de specific României. Mai contează astăzi a cui era responsabilitatea? Mai contează cine a greșit? Ca de fiecare dată, răspunderea este pasată de la o instituție la alta, între ministere, agenții și structuri cu atribuții în domeniu, până când nimeni nu mai răspunde pentru nimic. Și s-a făcut liniște. Începe Campionatul Mondial de fotbal…românii sunt fericiți.” Acesta a precizat însă că problema rămâne una serioasă, mai ales în contextul proiectelor energetice din Marea Neagră. „Rămâne însă un fapt care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți: o dronă a ajuns în Portul Constanța și a explodat în incinta celui mai important obiectiv portuar al României. Acesta este adevărul pe care nicio explicație birocratică și nicio pasare a responsabilității nu îl poate șterge. Și este doar o chestiune de timp până când un nou incident se poate petrece.” Totodată, deputatul a criticat și lipsa de reacție politică în tot acest context și a spus că atenția autorităților este concentrată pe formarea noului guvern. „Și, cu toate acestea, nimeni nu pare să se agite prea tare. Cu sacul plin, Bolojan e deja la ușa Palatului Victoria. Pentru noul guvern, dacă trece, urmează perioada de dibuit ușile și butoanele. Parlamentul intră în vacanță în două săptămâni.” „România nu își poate permite să investească miliarde într-un proiect energetic fără să investească, în paralel, în securitatea lui. Este obligația noului Guvern al României, oricum se va numi el, și a instituției prezidențiale să trateze cu celeritate această problemă în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și să gândească un plan clar de protecție a infrastructurii critice din Marea Neagră.”, a mai declarat Fifor. „Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Acum? Sau, ca de obicei, ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”, a completat deputatul.
Oana Ţoiu şi şeful Comitetului Militar NATO, discuții la Bucureşti despre securitatea Mării Negre şi ameninţările cu drone

Ministra Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a avut joi o întrevedere la Bucureşti cu preşedintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone, aflat în vizită oficială în România. Discuţiile dintre aceștia au vizat securitatea Flancului Estic, situaţia din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană şi reacţia NATO la incidentele cu drone în spaţiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi a spus că ţara rămâne „un aliat de încredere” pentru organizație. Welcomed Adm. Giuseppe Cavo Dragone, Chair of the @NATO Military Committee, to Bucharest today. Romania is a steady contributor to Allied security on the Eastern Flank, investing in defense, modernizing our armed forces, and strengthening our air and counter-drone capabilities.… pic.twitter.com/3KsvOb8SDV — Toiu Oana (@oana_toiu) May 7, 2026 Amiralul Giuseppe Cavo Dragone a vorbit și despre contribuţia României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forţelor armate şi implicarea țării pe Flancul Estic. Totodată, acesta a reconfirmat că Alianţa acordă o atenţie foarte specială securităţii regiunii Mării Negre şi că sprijinul pentru România va continua în viitor. În cadrul discuţiilor, Oana Ţoiu a vorbit, conform spuselor sale, și despre importanța strategică, energetică şi economică a Mării Negre atât pentru România, cât şi pentru Europa. Ministra de Externe a făcut precizări și despre colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria şi Turcia pentru protejarea acestei zone. De asemenea, şefa diplomaţiei române a afirmat că este necesară o cooperare mai strânsă între statele aliate pentru combaterea ameninţărilor hibride şi a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Cei doi oficiali au discutat şi despre seminarul NATO care va fi organizat în luna octombrie la Bucureşti de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianţa Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul.
HWMonitor și CPU-Z, infectate cu malware după ce site-ul CPUID a fost compromis

HWMonitor și CPU-Z, două aplicații populare de monitorizare hardware pentru Windows, au distribuit malware utilizatorilor care le-au descărcat sau actualizat prin intermediul site-ului oficial cpuid.com. Ce s-a întâmplat concret cu HWMonitor și CPU-Z Potrivit unui articol publicat de Cybernews, site-ul CPUID a fost compromis pentru câteva ore și unii dintre cei care au descărcat aplicațiile în intervalul respectiv au fost infectați cu malware. Din ce spune chiar CPUID, problema a ținut cam 6 ore, undeva între 9 și 10 aprilie 2026. O componentă secundară a site-ului, un fel de API, a fost compromisă. Asta a dus la afișarea unor linkuri malițioase, chiar pe site-ul oficial. Practic, intrai pe pagina bună, dar uneori descărcai altceva decât ceea ce căutai. Mai mult, fișierele originale cu semnătura corectă nu au fost afectate. Deci nu vorbim de un troian injectat direct în aplicațiile oficiale, ci de o „redirecționare” către fișiere infectate. Primii care au mirosit problema au fost utilizatorii, nu compania, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori. Un utilizator de pe Reddit, citat de Cybernews, a spus că a primit un update la HWMonitor (1.63), a dat click, a ajuns pe site-ul oficial, a descărcat un fișier cu nume suspect și Windows Defender a reacționat imediat. Când fișierul a fost verificat pe VirusTotal, a fost marcat ca troian de 32 de soluții de securitate. Între timp, mai mulți oameni din tech au confirmat problema, printre care și creatorul de conținut Chris Titus, care a rezumat pericolul așa: „Millions about to be PWNED!”, adică „milioane (de computere) sunt pe cale să fie compromise”. Ce făcea malware-ul Analiștii de la vx-underground au confirmat compromiterea și au analizat aplicațiile infectate. Malware-ul funcționează în mai multe etape, rulează aproape exclusiv în memorie, folosește PowerShell pentru a descărca fișiere suplimentare de pe serverele atacatorilor și lasă o adresă inclusă în cod prin care primește comenzi. Pentru a trece neobservat, fișierul infectat a fost denumit CRYPTBASE.dll, ca o bibliotecă legitimă de Windows folosită chiar de HWMonitor. Scopul atacului a fost furtul de date din browsere. Aceeași infrastructură a fost folosită anterior și într-o campanie care a atacat FileZilla, o soluție de FTP, la începutul lunii martie 2026, atac documentat de MalwareBytes. Concluzia analiștilor vx-underground, deloc lipsită de umor sună cam așa: „În ansamblu, îi dau acestui malware un B-. E destul de bun.” Ce trebuie să faci dacă ai descărcat HWMonitor și CPU-Z în intervalul respectiv La ora publicării acest articol, site-ul cpuid.com este funcțional și problema a fost remediată. Totuși, dacă ai descărcat sau actualizat HWMonitor și CPU-Z în intervalul 9-10 aprilie, experții în securitate recomandă să pornești de la premisa că sistemul a fost compromis. Asta înseamnă să-ți schimbi imediat parolele, în special pe cele stocate în browsere, să verifici dacă e vreo activitate pe conturile importante, să activezi autentificarea în doi pași acolo unde nu există deja și să cureți dispozitivul cu o soluție antivirus / anti-malware. Dacă folosești un crypto wallet, situația ar putea fi și mai urgentă. Și pe viitor, verifică hash-ul fișierelor înainte să le rulezi, mai ales pentru programele care rulează cu privilegii „mari” și au acces la tot ce mișcă în sistem. Hash-ul e o amprentă unică a fișierului, iar dacă fișierul a fost modificat sau înlocuit cu unul malițios, amprenta nu mai corespunde cu cea publicată de producător.
Oana Țoiu, după discuția cu Marco Rubio: Cooperarea noastră pentru descurajare și apărare este mai relevantă ca niciodată

„Am avut aseară o discuție telefonică cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, despre provocările actuale de securitate și viitorul relației noastre bilaterale. Cooperarea noastră pentru descurajare și apărare este mai relevantă ca niciodată, fiind susținută de un Parteneriat Strategic de încredere și de lungă durată. Am pus în convorbirea noastră un accent deosebit pe securitate, dezvoltare economică și pe prioritățile comune care vor ghida întâlnirile noastre la nivel înalt din acest an”, susține Oana Țoiu. Ea spune că fost explorate modalități de a aprofunda cooperarea în domenii strategice: apărare, energie, tehnologie și minerale critice, dar și consolidarea legăturilor interumane. Ministra de Externe afirmă că relația din România și SUA este un pilon de stabilitate nu doar bilateral, ci pentru întreaga regiune. „Am reafirmat contribuția activă a României la coordonarea Aliată pe Flancul Estic și dorința noastră de a crește componenta economică a parteneriatului strategic”, a adăugat Țoiu. Ministra spune că a salutat și un nou pas concret în relațiile româno-americane: „Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul de Stat au finalizat acordul formal pentru programul MECEA și lansarea Romania-United States Exchange Program. Primele delegații ale Congresului SUA vor sosi în România chiar până la sfârșitul acestui an. Am susținut importanța acestui program de schimburi educaționale și culturale pentru că diplomația înseamnă prezență și cunoaștere directă. Ne dorim ca membrii Congresului SUA și specialiștii americani să descopere universitățile noastre, dinamismul antreprenorilor în tehnologie din România, inițiativele societății civile și expertiza noastră în securitate și energie”, a mai spus Țoiu. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avut joi o convorbire telefonică cu ministrul român de Externe, Oana Țoiu, în care a mulțumit României pentru sprijinul oferit în operațiunile americane privind securitatea din Orientul Mijlociu.