Mureșan: Prioritățile României trebuie să se regăsească în viitorul buget al Uniunii Europene
El susține că prioritățile promovate de Parlamentul European coincid și cu interesele României. Mureșan a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că a apărat în plenul Parlamentului European poziția instituției privind viitorul buget multianual al Uniunii. Agricultură, școli, spitale și drumuri Europarlamentarul a enumerat agricultura și politica de coeziune printre domeniile care trebuie să beneficieze de investiții europene. „Am spus că trebuie să investim în: sprijinirea fermierilor și dezvoltarea agriculturii; dezvoltarea regiunilor și în politica de coeziune: adică școli, spitale, drumuri, dar și în: întărirea securității; întărirea economiei; inovare, digitalizare”, a transmis Siegfried Mureșan. Politica de coeziune reprezintă una dintre principalele componente ale finanțărilor europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, iar pentru România fondurile europene alocate acestui domeniu constituie o sursă importantă de finanțare a investițiilor publice. Mureșan susține că domeniile promovate de Parlamentul European corespund atât obiectivelor urmărite de România, cât și priorităților generale ale Uniunii. „Vedem că acestea sunt prioritățile României privind bugetul Uniunii Europene, dar sunt și prioritățile Uniunii în ansamblu”, a afirmat europarlamentarul. Mureșan: Poziția Parlamentului va fi apărată în negocieri Potrivit acestuia, Parlamentul European intenționează să își mențină poziția în negocierile privind viitorul cadru bugetar. „De aceea, considerăm că poziția Parlamentului răspunde nevoilor oamenilor și o vom apăra în negocierile finale din aceste săptămâni”, a transmis Siegfried Mureșan. Europarlamentarul a făcut totodată apel la Consiliu să ajungă la o poziție comună, astfel încât negocierile să poată avansa. „Așteptăm ca și Consiliul să adopte o poziție comună pentru ca negocierile să înceapă, iar bugetul să fie adoptat la timp și banii să ajungă la beneficiari”, a precizat Mureșan.
Kelemen Hunor, despre Călin Georgescu: Un produs al fostei Securități”
Kelemen Hunor reia însă o acuzație mai veche: Georgescu ar fi un produs al fostei Securități. Președintele UDMR a declarat miercuri, la RFI, că a urmărit puțin cazul și știe doar ce a citit în presă. El vrea să creadă că procurorii știu ce e în dosar. Consideră și că judecătorii Curții de Apel au decis în cunoștință de cauză. Curtea de Apel București a admis marți contestația DIICOT și a dispus arestarea preventivă a lui Georgescu. Acesta este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune și beneficiază de prezumția de nevinovăție. „O luptă” cu ce a rămas din Securitate Kelemen Hunor a amintit că susține de mult timp că Georgescu este „un produs al fostei Securități”. Pentru asta a fost mult criticat. El vede aici o luptă între ce a mai rămas din Securitate, inclusiv mentalitatea, și sistemul politic actual. El a recunoscut că Georgescu are foarte mulți susținători. Totuși, nu îl consideră un om liber, care să poată face ceva bun pentru România. Întrebat dacă are dubii, liderul UDMR a negat. A explicat că foarte rar și-a permis să comenteze deciziile procurorilor și judecătorilor. Nu crede că situația va degenera Kelemen Hunor nu se așteaptă ca sprijinul pentru Georgescu să explodeze în spațiul public. Problema mai serioasă ar fi una veche, legată de educație și de felul în care oamenii judecă informațiile. El consideră că instituțiile trebuie să comunice elementele importante din dosar care pot fi făcute publice. Societatea trebuie să afle ce s-a organizat și despre ce bani și ce faptă este vorba. Atunci marea majoritate va înțelege, a spus liderul UDMR. „Nu sectanții”, a precizat el, pentru că acolo credința nu se schimbă cu argumente raționale.
Câți români au reușit să fugă în Germania în comunism? CNSAS publică documente de arhivă
„Toamna anului 1989 ascundea o realitate pe care regimul Ceaușescu încerca cu disperare să o cenzureze: România socialistă se depopula continuu. Între 1987 și 1989, zeci de mii de cetățeni (în special etnici germani, dar și români sau maghiari) au forțat prin orice mijloace ieșirea din R.S.R. cu destinaţia Republica Federală Germania”, transmite CNSAS, într-o postare publicată, luni, pe Facebook. În ultimii 3 ani ai regimului comunist, 47.123 de români au depus cerere pentru plecarea definitivă în R.F. Germania. Regimul a cedat parțial presiunilor (mai ales celor externe) și a aprobat 35.486 de plecări, menținând un ritm controlat de circa 12.000 de emigranți anual. Potrivit CNSAS, în 1987 au plecat 12.175 de români, în 1988 au plecat 12.744 de români, iar în primele 8 luni din 1989 au plecat 10.147 de români. La începutul lunii septembrie 1989 regimul comunist avea 88.939 de cereri de plecare în străinătate de soluționat. Unele dosare erau blocate încă din anul 1975. Cum fugeau românii din țară? Potrivit CNSAS, cea mai sigură metodă de evaziune (n.r. – ce însemna părăsirea ilegală a țării în jargonul Securității) era refuzul de întoarcere din călătorii sau tranzit. Așa, 5.536 de români au reușit să plece din țară și să rămână în străinătate. În 1988, regimul comunist a blocat aproape toate vizele turistice, în 1989 fiind aprobate doar 368 de vize. Cei care nu mai aveau răbdare sau nu aveau nicio șansă la pașaport au înfruntat direct fâșia sau Dunărea. Așadar, peste 2.243 de persoane au trecut ilegal granița, ajungând cu succes în Germania. Peste 75% au fost bărbați, iar jumătate tineri între 19 și 30 de ani. Judeţul Timiș, în schimb, a fost zona curajului: un total de 1.138 de timișeni au reușit să fugă din România în R.F. Germania. Este și cazul celor trei membri ai trupei Phoenix, „Ioji” Kappl, Erland Krauser și Ovidiu Lipan Țăndărică, care au reușit să fugă în 1977 în Germania. La îndemnul și cu ajutorul lui Nicu Covaci, aceștia au reușit să treacă granița într-un camion cu instrumente de concert, ascunși în tobe, după cum a povestit Kappl, în detaliu, pentru Gândul. Covaci plecase și el în străinătate în 1976, fiind, la acea vreme, însurat cu o femeie de origine olandeză. După cutremurul din ’77 el s-a întors în țară alături de un prieten german, care avea părinți în Timișoara și atunci le-a propus membrilor Phoenix să fugă. În ceea ce privește rămânerea în excursii, 1.059 de persoane din Timiș au reușit să rămână în străinătate. Potrivit CNSAS, grosul fugarilor, însă a fost format, din muncitori. 484 de români prinși la graniță Cu toate acestea, nu toți au reușit, la fel membrii Phoenix, să fugă cu succes din țară. 484 de români au fost prinși în tentativa de trecere frauduloasă și au fost arestați de grăniceri. Epicentrul birocratic al emigraţiei a fost Sibiul, care deținea recordul național la dosare blocate (28.658) și aprobări oficiale (9.968). Bucureștiul s-a situat pe locul 2 la refuzul de întoarcere din excursii (950), generând o migrație pur urbană și intelectuală. Potrivit CNSAS, un total de 5.536 de persoane au refuzat să se întoarcă din excursii, iar 2.243 persoane, la fel cei trei membrii au trupei Phoenix, au reușit să fugă cu succes din țară. Documentele prezentate de CNSAS fac parte din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab. I.V., vol. 48 (fond MapN, Cabinet Iulian Vlad, vol. 48).
Kelemen, despre Georgescu: Nu vine din Cosmos. Poate el crede că a coborât din Rai, dar nu e așa
Întrebat, marți seara, la Euronews, dacă ancheta declanșată împotriva lui Călin Georgescu poate contribui la clarificarea a ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024, Kelemen Hunor a răspuns că nu poate face o legătură între cele două situații. „Nu știu, eu nu cunosc acest dosar și chiar nu vreau să comentez. N-am informații ca să comentez. Au dat în presă câteva propoziții dintr-un dialog probabil mai lung sau dintr-un dosar cu sute și poate mii de pagini”, a declarat Kelemen Hunor. Liderul UDMR a adăugat că ar fi greșit să comenteze câteva fragmente apărute în presă fără să cunoască întregul dosar. „Ar fi o greșeală, cel puțin în ceea ce mă privește, să comentez eu 3-4 propoziții dintr-un dosar. Nu o să fac acest lucru”, a spus el. În același timp, Kelemen Hunor a afirmat că, la un moment dat, vor fi cunoscute informațiile care să permită clarificarea evenimentelor din 2024. „Dar, sigur, la un moment dat vom afla. Nu știu când. Vom afla. Dar eu n-am datele să le leg”, a declarat președintele UDMR. Kelemen: „Dacă nu se face lumină” asupra anulării alegerilor, va fi afectată încrederea în instituții Referindu-se la raportul pregătit de Administrația Prezidențială privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și influența rusă, Kelemen Hunor a susținut că este necesară clarificarea situației. „Am spus că, din punctul nostru de vedere, dar eu cred că o mare parte a societății este de acord, dacă nu se face lumină în ceea ce privește anularea alegerilor, va fi o piatră de moară pentru democrația noastră”, a afirmat acesta. Potrivit lui Kelemen Hunor, lipsa unor explicații complete poate afecta încrederea cetățenilor în instituțiile statului. „Fiindcă se pierde încrederea în instituțiile statului și nu este un lucru mai rău când cetățenii nu mai au încredere în instituțiile statului. Nu au încredere nici în partidele politice, nici în Parlament, nici în Guvern, nici în Președinție, nici în justiție”, a declarat liderul UDMR. Kelemen Hunor a spus că, în opinia sa, trebuie clarificate toate aspectele care pot fi lămurite, ținând cont însă de existența unor riscuri. În ceea ce îl privește pe Călin Georgescu, liderul UDMR a făcut și o referire la trecutul acestuia, afirmând: „Georgescu nu vine din cosmos. Poate că are el impresia din când în când că a coborât din Rai. Dar nu e. Este produsul fostei Securități”
Marco Rubio anunță 45 de milioane de dolari pentru securitatea Ecuadorului. SUA desemnează Los Tiguerones drept organizație teroristă
Anunțul a fost făcut în timpul vizitei lui Rubio în Ecuador, unde acesta s-a întâlnit cu președintele Daniel Noboa. Vizita face parte dintr-un turneu în trei țări din America Latină conduse de lideri considerați apropiați de președintele american Donald Trump și de administrația sa. Rubio a declarat că Washingtonul își intensifică sprijinul pentru guvernul lui Noboa în lupta împotriva organizațiilor de trafic de droguri. „Nu sunt grupări obișnuite. În mod clar, se implică în criminalitatea obișnuită, dar au capacități teroriste în întreaga regiune”, a spus Rubio după întâlnirea cu președintele ecuadorian. Secretarul de stat american a subliniat că aceste grupări trebuie „desființate” și „învinse”, afirmând că Statele Unite sunt hotărâte să sprijine Ecuadorul în acest demers, scrie Reuters. În aceeași zi, Marco Rubio a desemnat gruparea ecuadoriană Los Tiguerones drept organizație teroristă străină. Decizia vine după ce administrația americană a luat măsuri similare împotriva altor două grupări din Ecuador. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, Los Tiguerones este implicată în traficul de droguri și în alte activități ilegale. Gruparea a fost asociată inclusiv cu preluarea în direct a unui post de televiziune din Ecuador, în timpul unui incident produs în 2024. Desemnarea drept organizație teroristă permite Statelor Unite să aplice măsuri suplimentare împotriva grupării și a persoanelor sau entităților asociate acesteia. Rubio a anunțat, de asemenea, că Washingtonul va impune sancțiuni împotriva a șapte foști oficiali ecuadorieni, acuzați de implicare în acte de corupție și mită. Marco Rubio anunță echipamente militare pentru Ecuador Pe lângă finanțarea suplimentară, Statele Unite vor furniza Ecuadorului și echipamente destinate combaterii traficului de droguri pe mare. Rubio a anunțat că SUA vor livra marinei ecuadoriene o navă de patrulare a Pazei de Coastă americane, cu o lungime de aproximativ 34 de metri, precum și cinci nave de interceptare. Echipamentele se adaugă celor șapte nave de interceptare care au fost deja livrate Ecuadorului în acest an pentru operațiunile împotriva traficului maritim de droguri. Administrația americană intenționează, totodată, să solicite încă 10 milioane de dolari pentru o inițiativă destinată combaterii exploatării ilegale a aurului, recrutării membrilor de către grupările infracționale și finanțării ilegale. Prin noile măsuri, administrația Trump își consolidează cooperarea cu guvernul lui Daniel Noboa și sprijinul acordat Ecuadorului în lupta împotriva traficului de droguri și a organizațiilor criminale.
Intimitatea unei femei, informație pentru Securitate. Dosarul Vocea Umană, premieră la București
Spectacolul, regizat de Alexandru Pătrașcu, pornește de la opera „La voix humaine”, de Francis Poulenc, pe un libret de Jean Cocteau, și o plasează într-un univers inspirat de mecanismele de supraveghere ale Securității comuniste. În opera lui Poulenc, o femeie vorbește la telefon cu bărbatul care o părăsește. În „Dosarul Vocea Umană”, conversația capătă însă o altă dimensiune: intimitatea nu mai aparține doar celor doi, ci devine obiectul supravegherii. Când viața privată ajunge la dosar Punerea în scenă pornește de la documentarea unui caz real din istoria recentă a României, cel al unei femei urmărite, a cărei viață și dramă personală sunt exploatate de sistem. Telefonul, în jurul căruia este construită opera lui Poulenc, devine astfel și simbolul unei intruziuni în viața privată. Ceea ce ar trebui să rămână o conversație între doi oameni poate fi ascultat, consemnat și transformat în informație. Spectacolul aduce în prim-plan o întrebare care depășește perioada comunistă: cine are dreptul să asculte secretele altcuiva și, mai ales, ce face cu informațiile pe care le află? „Este istoria noastră și, pentru mulți dintre noi, istoria părinților noștri. Iar întrebarea pe care o pune spectacolul rămâne deschisă: cine ascultă atunci când crezi că vorbești cu un prieten, dar, mai ales, ce alegi să faci cu ceea ce afli”, explică echipa producției. Dosarele Securității, în fața publicului La finalul reprezentației, publicul va putea participa la o discuție cu reprezentanți ai Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), despre supravegherea practicată de regimul comunist și efectele acesteia asupra vieții celor urmăriți. În cadrul întâlnirii va fi prezentat și dosarul de arhivă al lui Mugur Călinescu, adolescentul din Botoșani care, în 1981, la vârsta de 16 ani, a scris mesaje împotriva regimului comunist și a fost ulterior urmărit de Securitate. „Dosarul Vocea Umană” reunește opera franceză a secolului XX, muzica de cabaret, teatrul documentar și memoria recentă a României, într-un spectacol despre intimitate, supraveghere și felul în care viața privată poate deveni informație. Sala Dalles, parte din povestea spectacolului Alegerea Sălii Dalles nu este întâmplătoare. Spațiul are o istorie importantă în viața muzicală a Bucureștiului. În anii ’40, George Enescu a susținut aici 28 de recitaluri, iar pe scena Dalles au evoluat, de-a lungul timpului, muzicieni precum Dinu Lipatti, Constantin Silvestri, Ionel Perlea, Ion Voicu și Virginia Zeani. Caracterul intim al sălii este folosit și în construcția noii producții. Spectacolul este gândit pentru apropierea dintre artiști și public și va fi prezentat fără amplificare, folosind acustica naturală a spațiului. Rolul principal este interpretat de soprana Cleopatra David, artistă în rezidență în 2024 la Cité internationale des arts din Paris și câștigătoare a Bursei George Enescu. Regia este semnată de Alexandru Pătrașcu, conducerea muzicală îi aparține lui Cosmin Pătrana, iar scenografia participativă este realizată de Angelica Helena Marinescu. Din distribuție face parte și Sabin Silviu Badea, în rolul ofițerului de caz. Premiera spectacolului „Dosarul Vocea Umană” este programată pentru 11 septembrie 2026, de la ora 19.30, la Sala Dalles din București.
DOCUMENT. Unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA, Heritage Foundation, solicită lui Trump și Congresului ca România să fie în centrul strategiei americane la Marea Neagră
The Heritage Foundation a publicat, pe 8 septembrie 2026, un amplu raport despre relația dintre Statele Unite și România, în care descrie țara noastră drept un „pilon” al NATO la Marea Neagră și propune Congresului și administrației Trump întărirea cooperării în domeniul energiei, securității, investițiilor și combaterii criminalității. Documentul avertizează însă că instabilitatea legislativă și lipsa de predictibilitate economică din România pot frâna capitalul american, iar rata de refuz a vizelor rămâne principalul obstacol în calea revenirii României în Visa Waiver Program. Raportul, intitulat U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region, este semnat de Jordan Embree și Anthony B. Kim și apare în seria „Backgrounder” a Margaret Thatcher Center for Freedom. The Heritage Foundation este unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA. Fundația conservatoare americană a fost fondat în 1973 și își definește misiunea prin promovarea unor politici bazate pe piață liberă, guvern limitat, libertate individuală, valori americane tradiționale și apărare puternică. Influența sa la Washington este documentată de-a lungul mai multor administrații republicane: Brookings arată că, după alegerea lui Ronald Reagan, noul președinte le-a distribuit membrilor Cabinetului lucrarea Heritage Mandate for Leadership, iar aproximativ 60% dintre cele circa 2.000 de recomandări ale acesteia au ajuns să fie puse în practică. În perioada recentă, Heritage a coordonat Project 2025, proiectul de aproximativ 900 de pagini destinat pregătirii unei viitoare administrații conservatoare; Reuters a documentat legăturile mai multor autori și colaboratori ai proiectului cu persoane desemnate ulterior pentru funcții importante în administrația Trump. . Citiți AICI întregul raport: (The Heritage Foundation) „România este un pilon NATO la Marea Neagră” Mesajul central apare chiar pe prima pagină a documentului. „Romania is a NATO anchor on the Black Sea—but military readiness cannot exist in an economic vacuum.” Autorii afirmă că România este un punct de sprijin al NATO la Marea Neagră. Raportul consideră că Washingtonul are interesul de a consolida simultan dimensiunile militară și economică ale parteneriatului cu Bucureștiul. În evaluarea Heritage, România și-a menținut o orientare occidentală constantă și a devenit unul dintre partenerii importanți ai Statelor Unite în regiunea Mării Negre. Autorii invocă inclusiv cooperarea militară, proiectele nucleare americane și măsurile luate de București pentru limitarea furnizorilor considerați cu risc ridicat în infrastructura 5G. Avertisment privind investițiile americane și critici indirecte la adresa Guvernului Bolojan Raportul acordă un spațiu important relației economice dintre cele două țări. Potrivit cifrelor citate de autori, exporturile României către Statele Unite au ajuns la 6,4 miliarde de dolari, în timp ce exporturile americane către România sunt de aproximativ 3 miliarde de dolari. Documentul mai estimează că stocul investițiilor directe americane în România depășește 9 miliarde de dolari și că aceste investiții susțin peste 120.000 de locuri de muncă. Problema identificată de autorii Heritage este ritmul investițiilor noi. „American greenfield investment has stalled due to Romanian regulatory churn (Investițiile americane de tip greenfield au stagnat din cauza instabilității cadrului de reglementare din România.)” Autorii indică drept factor de descurajare lipsa predictibilității instituționale și menționează modificările rapide ale taxării companiilor, pragurilor pentru microîntreprinderi și contribuțiilor sociale, care au avut loc în perioada guvernului Bolojan. Heritage clasifică, prin propriul său Index of Economic Freedom, economia României drept „moderately free” – „moderat liberă” și indică printre domeniile unde consideră necesare reforme sistemul judiciar, combaterea corupției, piața muncii și sectorul financiar. Energia, una dintre principalele mize: Neptun Deep și reactoarele modulare O parte importantă a raportului este rezervată energiei. Autorii descriu România drept un posibil punct de lansare în Europa pentru tehnologia americană a reactoarelor modulare mici – SMR – prin proiectul de la Doicești, susținut de instituții financiare americane. Documentul acordă, de asemenea, importanță exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep și posibilității ca România să devină exportator regional de energie. În secțiunea de recomandări adresată explicit Congresului și administrației Trump, prima propunere este intitulată „Back Romania’s Emergence as a Regional Energy Provider” – susținerea transformării României într-un furnizor regional de energie. Heritage cere aprofundarea cooperării energetice, integrarea producției românești de gaze în proiectul Coridorului Vertical și finalizarea procesului privind achiziția activelor internaționale ale Lukoil de către Carlyle Group. Heritage cere un rol militar regional mai mare pentru România A doua direcție majoră propusă Washingtonului privește apărarea. Raportul afirmă că România a devenit, după aderarea la NATO în 2004, unul dintre contribuitorii constanți ai Alianței pe flancul sud-estic și la Marea Neagră și indică pentru 2026 cheltuieli pentru apărare de 2,43% din PIB. Sunt evidențiate în special bazele de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu. Despre baza MK, documentul amintește programul românesc de modernizare de 2,5 miliarde de euro și capacitatea planificată de găzduire a 20.000 de militari. Potrivit raportului, după finalizarea extinderii, aceasta ar urma să devină una dintre cele mai mari baze aeriene de pe teritoriul NATO. În cazul Deveselu, autorii subliniază prezența sistemului american Aegis Ashore și rolul acestuia în apărarea antirachetă a NATO. Recomandarea concretă adresată Washingtonului merge însă mai departe: Heritage propune ca Statele Unite să susțină extinderea rolului României ca „security provider” în cadrul NATO și sugerează inclusiv creșterea participării forțelor românești în Polonia, în cadrul prezenței înaintate a Alianței. Visa Waiver: Heritage indică o rată de refuz de 8,41% Raportul tratează separat situația Visa Waiver Program. Autorii reamintesc că România fusese desemnată pentru includerea în program în ianuarie 2025, înainte ca administrația Trump să suspende procesul în martie și să retragă desemnarea în mai 2025. Documentul precizează că unul dintre criteriile pentru această viză este o rată de refuz pentru anumite vize de neimigrant sub 3%. Potrivit cifrelor prezentate în raport, rata de refuz pentru cetățenii români a fost de 8,41% în anul fiscal 2025. În schimb, rata depășirii perioadei legale de ședere ar fi scăzut de la 3,75% în anul fiscal 2022 la 1,01% în 2024. Heritage identifică rata de refuz drept principalul obstacol pentru readmiterea României și propune ca Departamentul pentru Securitate Internă și Ambasada SUA să analizeze cauzele respingerilor și să desfășoare o campanie de informare referitoare la condițiile de obținere a vizelor. Cooperare împotriva crimei organizate și traficului de persoane Un alt capitol vizează colaborarea dintre
Rusul acuzat de diversiuni în România, arestat 30 de zile
Un judecător de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București a stabilit, miercuri seară, 2 septembrie, emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele cetățeanului rus ridicat de anchetatorii DIICOT pentru tentativă la acte de diversiune. „Admite propunerea de arestare preventivă formulată de PICCJ. Dispune arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile”, a decis judecătorul Curții. Decizia de miercuri seară, 2 septembrie, nu este definitivă, iar în cazul în care va fi contestată de străin, cazul va ajunge la instanța supremă. Cetățeanul rus a strigat de mai multe ori numele președintelui rus, Putin, la ieșirea din sediul DIICOT. Propunerea de arestare a acestuia a fost judecată în regim de urgență de magistratul CAB. Dosarul a fost instrumentat cu sprijinul ofițerilor SRI și al celor din cadrul contraspionajului militar. În dosar există inclusiv mandate tehnice de siguranță națională, în baza cărora ofițerii SRI au urmărit pas cu pas acțiunile bărbatului, potrivit unor surse judiciare. Ofițerii de contrainformații militare au urmărit, în colaborare cu ofițerii din structurile interne, ca bărbatului să nu îi reușească vreunul dintre actele de diversiune propuse, mai transmit sursele noastre.
Islanda caută noi parteneriate de securitate după respingerea negocierilor de aderare la UE
Declarațiile vin după ce islandezii au respins sâmbătă, prin referendum, inițiativa guvernului de a reluat negocierile pentru aderarea la UE, relatează Reuters. Președintele american Donald Trump, care a afirmat în repetate rânduri că dorește să achiziționeze Groenlanda și a pus sub semnul întrebării angajamentul Washingtonului față de NATO, a intensificat în ultimele luni dezbaterea privind securitatea în Islanda. „Nu am eliminat prin vot situația geopolitică. Ea există în continuare și va trebui să găsim alte modalități de a ne spori securitatea”, a declarat Thorgerdur Gunnarsdottir pentru Reuters, în Parlament, după o reuniune cu comisia pentru afaceri externe. Prin respingerea reluării negocierilor cu UE, alegătorii nu au fost convinși de avertismentele guvernului potrivit cărora aderarea la Uniunea Europeană ar putea contribui la consolidarea securității țării. Islanda vrea să-și consolideze cooperarea cu UE și alți parteneri „UE rămâne un partener foarte important pentru Islanda și trebuie să ne consolidăm în continuare cooperarea. Vom analiza posibilitatea unor acorduri bilaterale. Avem deja astfel de acorduri cu Finlanda și Norvegia”, a spus ea, menționând și Japonia și Canada printre partenerii importanți ai Islandei. Islanda, o țară insulară arctică cu aproximativ 400.000 de locuitori, este membră NATO, dar nu are o armată permanentă proprie. Apărarea țării se bazează pe acordul bilateral încheiat cu Statele Unite în 1951 și pe apartenența la NATO. La referendumul de sâmbătă, 52,8% dintre voturile exprimate au fost împotriva propunerii guvernului privind reluarea negocierilor de aderare la UE, iar 47,2% au fost în favoare. Prezența la vot a fost de 82,5%. Islanda face parte din Spațiul Economic European din 1994, ceea ce îi oferă acces la piața unică a Uniunii Europene fără a fi însă stat membru al UE. „Va trebui să consolidăm cooperarea în cadrul Spațiului Economic European”, a declarat ministra de Externe.
Nicușor Dan, despre ipoteza că Rusia ar putea testa NATO: Nu există informații care să o susțină
O ipoteză neconfirmată Șeful statului a precizat că discuțiile pe marginea unei potențiale escaladări rusești au apărut în diverse formate internaționale, dar nu sunt susținute de probe. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină”, a declarat Nicușor Dan. Șeful statului a reiterat că postura României și a Alianței Nord-Atlantice rămâne una strict defensivă, adaptată unei amenințări rusești persistente. „NATO este o alianță defensivă. Și România ca parte a NATO. Rusia este o amenințare pentru țările din flancul estic de cel puțin 10 ani de la anexarea Crimeii și pregătirea defensivă a României, pregătirea defensivă a țărilor din flancul estic, pregătirea defensivă a NATO, continuă președintele. Avertismentele de la Washington Reacția președintelui vine după ce o nouă evaluare a serviciilor secrete americane avertizează că Putin ar putea testa hotărârea NATO cu acțiuni limitate, chiar și în timp ce războiul din Ucraina continuă. Oficialii evaluează acum că Putin ar putea încerca un atac limitat asupra unui membru NATO în următorii ani. În contextul evaluării, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu declanșeze atacuri, vizită secretă catalogată ulterior de președintele Donald Trump drept „oarecum de rutină”.