Negrescu critică autoritățile de la București înaintea rezoluției PE privind dronele: Par să fi uitat ce s-a întâmplat. Aceste incidente pot genera victime
„Suntem la începutul unei săptămâni importante, pentru că tocmai au început negocierile privind rezoluția pe care Parlamentul European urmează să o adopte cu privire la incidentele cauzate de drone în România, dar și în alte state din flancul estic”, a declarat Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a spus că a intervenit la începutul sesiunii plenare pentru a cere o poziție fermă a Parlamentului European și măsuri concrete la nivelul Uniunii Europene. „Este important ca toate grupurile politice europene să fie aliniate și să avem o poziție fermă. Pe de o parte, să condamnăm aceste incidente și aceste interferențe cauzate în mod special de Federația Rusă. Pe de altă parte, să investim mai mult în zona de protecție, inclusiv prin transferarea unor capabilități militare pe zona flancului estic”, a spus Negrescu. Fonduri europene pentru reparații și infrastructură critică Victor Negrescu a cerut flexibilizarea mecanismelor europene, astfel încât fondurile UE să poată fi folosite inclusiv pentru reparații și pentru protejarea infrastructurii critice. „Cred că este important să flexibilizăm mecanismele europene, să putem finanța din bani europeni eventuale reparații, dar și infrastructura critică. Este o solicitare pe care au avut-o autoritățile locale din toată Europa și e important să oferim această oportunitate statelor membre”, a afirmat europarlamentarul. Negrescu a făcut referire la incidentul de la Galați, unde două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. „Nu trebuie tratat acest moment cu lejeritate. Trebuie ca lumea să conștientizeze că aceste drone pot oricând genera victime. Trebuie să avem o soluție comună pentru a proteja suveranitatea noastră, dar în mod special pentru a proteja cetățenii europeni”, a declarat Victor Negrescu. Critici pentru autoritățile de la București Europarlamentarul a criticat autoritățile de la București, despre care spune că nu mai comunică suficient pe tema măsurilor luate după incidentele cu drone. „Trag un semnal de alarmă către decidenții de la București, care par să fi uitat ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc despre acest subiect, nu mai vorbesc despre măsurile luate sau acțiunile pe care le întreprind în așa fel încât zona de est a României să fie protejată”, a spus Negrescu.
A.REST 1989 Arhiva video a Securității. Probe și artefacte, expuse pentru prima dată în România
Potrivit anunțului dat de MNIR și Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), expoziția reconstituie universul cercetărilor penale ale Securității din 1989, anchetele și unitatea de arest, făcând publice, pentru prima oară, înregistrări operative audio-video din timpul interogatoriilor și din celule. Vor fi expuse și mijloace de probă din cadrul dosarelor penale de la acea vreme, dar și alte artefacte din arestul securității, pentru prima dată în România. Unul dintre acestea este tiparnița cu care grupul din jurul lui Petre Mihai Băcanu a tipărit ziarul clandestin „România”, confiscată de Securitate în noaptea de 24 ianuarie 1989, recuperată și adusă special în țară în 14 aprilie 2026, după mai bine de 27 de ani, cu ocazia acestei expoziții. Cu prilejul vernisajului va fi lansat și site-ul www.arestulsecuritatii.ro, care este gândit ca o platformă de studiu, care adună istorii, cazuri, documente, înregistrări audio-video operative și interviuri luate fostelor victime ale Securității. A.REST 1989 restituie publicului spațiul celulelor și al anchetelor, identitatea victimelor și practicile Direcției Cercetări Penale a Securității. Astfel, curioșii vor avea posibilitatea să cunoască mai mult despre influența Securității – poliția politică a PCR – exercitată prin intermediul mijloacelor directe, intruzive, folosite de ofițeri pentru supravegherea atentă a victimelor și controlul deplin al acțiunii penale. În lumea „justiției” Securității, reținuții sau arestații erau simpli prizonieri, captivi în labirintul operativ al construcției culpabilității. Pentru statul totalitar, vinovăția era un dat. Securitatea își izola victimele în secret, fără înștiințarea familiilor sau apropiaților, fără ca locul reținerii să fie cunoscut public. Mult timp, instituția secretului a protejat opresorii și imaginea edulcorată a autocrației, potrivit sursei citate. „Proiectul nostru nu înseamnă doar recuperarea unei istorii niciodată văzute sau auzite, ci și un avertisment, pentru o istorie care a fost mult timp negată, falsificată sau minimalizată de foștii ofițeri implicați, dar și relativizată, uitată sau distorsionată în strategiile de dezinformare și manipulare publică legate de comunismul târziu”, transmit organizatorii. Expoziția este deschisă până pe data de 20 septembrie 2026 și poate fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00 (ultimul acces la 17:15). Expoziția este o colaborare între CNSAS și MNIR, în parteneriat cu MAI, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, alături de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Mihai Fifor, avertisment asupra riscurilor de securitate la Marea Neagră: Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Sau ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”
Deputatul PSD Mihai Fifor a făcut marți o serie de precizări despre problemele de securitate ale României la Marea Neagră, în special în contextul incidentului recent din Portul Constanța și al riscurilor pentru infrastructura energetică strategică. „În urmă cu șase luni trăgeam un semnal de alarmă referitor la vulnerabilitățile uriașe de la Marea Neagră. Șase luni! Mă refeream atunci la securitatea infrastructurii critice, la exploatările energetice offshore și la riscurile tot mai evidente la adresa unor obiective strategice esențiale pentru România.”, a scris el pe pagina de Facebook. Fifor susține că incidentul recent din Portul Constanța reprezintă o confirmare a acestor riscuri. „Săptămâna trecută, realitatea ne-a lovit din nou în moalele capului și s-a dovedit chiar mai gravă decât anticipam. O dronă a reușit să pătrundă chiar în Portul Constanța și să explodeze în apropierea terminalului petrolier. Nu în larg. Nu în apropierea portului. În port.”, a scris acesta. „Conștientizăm oare cât de norocoși am fost și de această dată? Că nu a fost rănit nimeni? Că nu a murit nimeni? Se întreabă însă cineva cât ne va mai ține norocul?” Deputatul PSD mai afirmă că Portul Constanța este „vulnerabil la astfel de amenințări”. „Săptămăna trecută am avut dovada clară că Portul Constanța este vulnerabil la astfel de amenințări, lucru de nepermis după mai bine de patru ani de război la Marea Neagră. Este de neconceput ca cea mai importantă infrastructură portuară a României și una dintre cele mai importante ale Flancului Estic să fie lipsită de un nivel minim de protecție împotriva unor asemenea riscuri.” „Au trecut deja câteva zile. Incidentul e deja la și altele, acoperit de zgomotul politic cotidian atât de specific României. Mai contează astăzi a cui era responsabilitatea? Mai contează cine a greșit? Ca de fiecare dată, răspunderea este pasată de la o instituție la alta, între ministere, agenții și structuri cu atribuții în domeniu, până când nimeni nu mai răspunde pentru nimic. Și s-a făcut liniște. Începe Campionatul Mondial de fotbal…românii sunt fericiți.” Acesta a precizat însă că problema rămâne una serioasă, mai ales în contextul proiectelor energetice din Marea Neagră. „Rămâne însă un fapt care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți: o dronă a ajuns în Portul Constanța și a explodat în incinta celui mai important obiectiv portuar al României. Acesta este adevărul pe care nicio explicație birocratică și nicio pasare a responsabilității nu îl poate șterge. Și este doar o chestiune de timp până când un nou incident se poate petrece.” Totodată, deputatul a criticat și lipsa de reacție politică în tot acest context și a spus că atenția autorităților este concentrată pe formarea noului guvern. „Și, cu toate acestea, nimeni nu pare să se agite prea tare. Cu sacul plin, Bolojan e deja la ușa Palatului Victoria. Pentru noul guvern, dacă trece, urmează perioada de dibuit ușile și butoanele. Parlamentul intră în vacanță în două săptămâni.” „România nu își poate permite să investească miliarde într-un proiect energetic fără să investească, în paralel, în securitatea lui. Este obligația noului Guvern al României, oricum se va numi el, și a instituției prezidențiale să trateze cu celeritate această problemă în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și să gândească un plan clar de protecție a infrastructurii critice din Marea Neagră.”, a mai declarat Fifor. „Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Acum? Sau, ca de obicei, ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”, a completat deputatul.
Oana Ţoiu şi şeful Comitetului Militar NATO, discuții la Bucureşti despre securitatea Mării Negre şi ameninţările cu drone
Ministra Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a avut joi o întrevedere la Bucureşti cu preşedintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone, aflat în vizită oficială în România. Discuţiile dintre aceștia au vizat securitatea Flancului Estic, situaţia din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană şi reacţia NATO la incidentele cu drone în spaţiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi a spus că ţara rămâne „un aliat de încredere” pentru organizație. Welcomed Adm. Giuseppe Cavo Dragone, Chair of the @NATO Military Committee, to Bucharest today. Romania is a steady contributor to Allied security on the Eastern Flank, investing in defense, modernizing our armed forces, and strengthening our air and counter-drone capabilities.… pic.twitter.com/3KsvOb8SDV — Toiu Oana (@oana_toiu) May 7, 2026 Amiralul Giuseppe Cavo Dragone a vorbit și despre contribuţia României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forţelor armate şi implicarea țării pe Flancul Estic. Totodată, acesta a reconfirmat că Alianţa acordă o atenţie foarte specială securităţii regiunii Mării Negre şi că sprijinul pentru România va continua în viitor. În cadrul discuţiilor, Oana Ţoiu a vorbit, conform spuselor sale, și despre importanța strategică, energetică şi economică a Mării Negre atât pentru România, cât şi pentru Europa. Ministra de Externe a făcut precizări și despre colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria şi Turcia pentru protejarea acestei zone. De asemenea, şefa diplomaţiei române a afirmat că este necesară o cooperare mai strânsă între statele aliate pentru combaterea ameninţărilor hibride şi a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Cei doi oficiali au discutat şi despre seminarul NATO care va fi organizat în luna octombrie la Bucureşti de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianţa Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul.
HWMonitor și CPU-Z, infectate cu malware după ce site-ul CPUID a fost compromis
HWMonitor și CPU-Z, două aplicații populare de monitorizare hardware pentru Windows, au distribuit malware utilizatorilor care le-au descărcat sau actualizat prin intermediul site-ului oficial cpuid.com. Ce s-a întâmplat concret cu HWMonitor și CPU-Z Potrivit unui articol publicat de Cybernews, site-ul CPUID a fost compromis pentru câteva ore și unii dintre cei care au descărcat aplicațiile în intervalul respectiv au fost infectați cu malware. Din ce spune chiar CPUID, problema a ținut cam 6 ore, undeva între 9 și 10 aprilie 2026. O componentă secundară a site-ului, un fel de API, a fost compromisă. Asta a dus la afișarea unor linkuri malițioase, chiar pe site-ul oficial. Practic, intrai pe pagina bună, dar uneori descărcai altceva decât ceea ce căutai. Mai mult, fișierele originale cu semnătura corectă nu au fost afectate. Deci nu vorbim de un troian injectat direct în aplicațiile oficiale, ci de o „redirecționare” către fișiere infectate. Primii care au mirosit problema au fost utilizatorii, nu compania, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori. Un utilizator de pe Reddit, citat de Cybernews, a spus că a primit un update la HWMonitor (1.63), a dat click, a ajuns pe site-ul oficial, a descărcat un fișier cu nume suspect și Windows Defender a reacționat imediat. Când fișierul a fost verificat pe VirusTotal, a fost marcat ca troian de 32 de soluții de securitate. Între timp, mai mulți oameni din tech au confirmat problema, printre care și creatorul de conținut Chris Titus, care a rezumat pericolul așa: „Millions about to be PWNED!”, adică „milioane (de computere) sunt pe cale să fie compromise”. Ce făcea malware-ul Analiștii de la vx-underground au confirmat compromiterea și au analizat aplicațiile infectate. Malware-ul funcționează în mai multe etape, rulează aproape exclusiv în memorie, folosește PowerShell pentru a descărca fișiere suplimentare de pe serverele atacatorilor și lasă o adresă inclusă în cod prin care primește comenzi. Pentru a trece neobservat, fișierul infectat a fost denumit CRYPTBASE.dll, ca o bibliotecă legitimă de Windows folosită chiar de HWMonitor. Scopul atacului a fost furtul de date din browsere. Aceeași infrastructură a fost folosită anterior și într-o campanie care a atacat FileZilla, o soluție de FTP, la începutul lunii martie 2026, atac documentat de MalwareBytes. Concluzia analiștilor vx-underground, deloc lipsită de umor sună cam așa: „În ansamblu, îi dau acestui malware un B-. E destul de bun.” Ce trebuie să faci dacă ai descărcat HWMonitor și CPU-Z în intervalul respectiv La ora publicării acest articol, site-ul cpuid.com este funcțional și problema a fost remediată. Totuși, dacă ai descărcat sau actualizat HWMonitor și CPU-Z în intervalul 9-10 aprilie, experții în securitate recomandă să pornești de la premisa că sistemul a fost compromis. Asta înseamnă să-ți schimbi imediat parolele, în special pe cele stocate în browsere, să verifici dacă e vreo activitate pe conturile importante, să activezi autentificarea în doi pași acolo unde nu există deja și să cureți dispozitivul cu o soluție antivirus / anti-malware. Dacă folosești un crypto wallet, situația ar putea fi și mai urgentă. Și pe viitor, verifică hash-ul fișierelor înainte să le rulezi, mai ales pentru programele care rulează cu privilegii „mari” și au acces la tot ce mișcă în sistem. Hash-ul e o amprentă unică a fișierului, iar dacă fișierul a fost modificat sau înlocuit cu unul malițios, amprenta nu mai corespunde cu cea publicată de producător.
Oana Țoiu, după discuția cu Marco Rubio: Cooperarea noastră pentru descurajare și apărare este mai relevantă ca niciodată
„Am avut aseară o discuție telefonică cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, despre provocările actuale de securitate și viitorul relației noastre bilaterale. Cooperarea noastră pentru descurajare și apărare este mai relevantă ca niciodată, fiind susținută de un Parteneriat Strategic de încredere și de lungă durată. Am pus în convorbirea noastră un accent deosebit pe securitate, dezvoltare economică și pe prioritățile comune care vor ghida întâlnirile noastre la nivel înalt din acest an”, susține Oana Țoiu. Ea spune că fost explorate modalități de a aprofunda cooperarea în domenii strategice: apărare, energie, tehnologie și minerale critice, dar și consolidarea legăturilor interumane. Ministra de Externe afirmă că relația din România și SUA este un pilon de stabilitate nu doar bilateral, ci pentru întreaga regiune. „Am reafirmat contribuția activă a României la coordonarea Aliată pe Flancul Estic și dorința noastră de a crește componenta economică a parteneriatului strategic”, a adăugat Țoiu. Ministra spune că a salutat și un nou pas concret în relațiile româno-americane: „Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul de Stat au finalizat acordul formal pentru programul MECEA și lansarea Romania-United States Exchange Program. Primele delegații ale Congresului SUA vor sosi în România chiar până la sfârșitul acestui an. Am susținut importanța acestui program de schimburi educaționale și culturale pentru că diplomația înseamnă prezență și cunoaștere directă. Ne dorim ca membrii Congresului SUA și specialiștii americani să descopere universitățile noastre, dinamismul antreprenorilor în tehnologie din România, inițiativele societății civile și expertiza noastră în securitate și energie”, a mai spus Țoiu. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avut joi o convorbire telefonică cu ministrul român de Externe, Oana Țoiu, în care a mulțumit României pentru sprijinul oferit în operațiunile americane privind securitatea din Orientul Mijlociu.
Miruță, de ziua NATO: Ne aflăm pe Flancul Estic al Alianței, într-o zonă strategică și sensibilă. Asta este o responsabilitate
Ministrul Apărării susține că, la peste două decenii de la aderare, România este un membru activ și responsabil al NATO, un aliat care și-a demonstrat prin fapte credibilitatea. „Apartenența la Alianță rămâne fundamentul securității noastre și garanția că orice amenințare este gestionată în cadrul solidarității aliate. Ne aflăm pe Flancul Estic al Alianței, într-o zonă strategică și sensibilă. Asta nu este doar o realitate geografică, ci și o responsabilitate. Iar România își asumă această responsabilitate prin investiții, prin prezență și prin contribuții concrete la securitatea regională”, transmite Radu Miruță. El spune că securitatea nu este „un dat”, ci trebuie construită zi de zi. NATO funcționează pentru că statele membre sunt unite „Armata României face deja acest lucru. Modernizăm capabilitățile, lucrăm umăr la umăr cu partenerii noștri și ne adaptăm rapid la un mediu de securitate în continuă schimbare. Astăzi nu mai vorbim doar despre amenințări clasice, ci și despre război hibrid, dezinformare și presiuni care vin din multiple direcții. NATO funcționează pentru că statele membre sunt unite. Pentru România, această unitate înseamnă stabilitate, prin parteneriatul transatlantic și prin relația solidă cu Statele Unite și ceilalți aliați, într-o lume din ce în ce mai imprevizibilă”, adaugă Miruță. Aliat de încredere Ministrul vorbește și despre militarii români, despre care spune că, în țară sau în misiuni externe, „își fac datoria cu profesionalism și dedicare. Lor le datorăm respectul și recunoștința noastră”. Ministrul Apărării reafirmă că România este aliat de încredere în Alianță: „NATO înseamnă securitate, dar și direcție: o Românie ferm ancorată în spațiul euroatlantic, angajată, predictibilă și responsabilă. România rămâne un aliat de încredere. Fără ezitări. Fără jumătăți de măsură”.
Zelenski a sosit în Turcia pentru discuții despre securitate cu președintele Erdogan
„Președintele a sosit la Istanbul pentru discuții cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan”, se arată într-un mesaj transmis de președinția de la Kiev. Întâlnirea are ca principal obiectiv consolidarea cooperării în domeniul securității, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP. „Lucrăm pentru a consolida parteneriatul nostru pentru a asigura o protecție reală a oamenilor și pentru a promova stabilitatea și a garanta securitatea în Europa, precum și în Orientul Mijlociu. Eforturile comune dau întotdeauna cele mai bune rezultate”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. Întrevederea are loc la o zi după ce Erdogan a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. În cadrul dialogului, președinții au susținut necesitatea unui armistițiu imediat în conflictul din Orientul Mijlociu, iar Moscova a anunțat că a fost abordat și subiectul securității la Marea Neagră, notează Kyiv Post. Vizita are loc și pe fondul propunerii ucrainene privind instituirea unui armistițiu cu ocazia sărbătorilor pascale, dar și a unui acord de încetare a focului care să vizeze în infrastructura energetică, însă Federația Rusă nu și-a arătat deschiderea pentru armistițiu.
Nicușor Dan i-a expus comisarului european pentru transport și turism atuurile României în conectivitate
„Transportul și asigurarea unor rute sigure pentru mărfuri capătă o importanță strategică tot mai mare atât pentru România, cât și pentru întreaga Uniune Europeană, pe fondul războiului din Ucraina și a actualei crize din Orientul Mijlociu”, este de părere Nicușor Dan. În acest context, întâlnirea pe președintele României, Nicușor Dan, a avut-o marți, la Palatul Cotroceni, cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism, a vizat, în primul rând, modul în care țara noastră își poate valorifica mai bine atuurile în arhitectura generală a conectivității. Astfel, Portul Constanța, coridoarele Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și coridoarele Rin – Dunăre au devenit esențiale atât pentru fluxurile de mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară. „I-am spus comisarului european Apostolos Tzitzikostas că, dată fiind poziția geostrategică a României, inclusiv pentru implementarea Coridorului vertical, țara noastră trebuie să acceseze mai mult din fondurile europene suplimentare destinate interconectivității. România are nevoie în continuare de dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel național, inclusiv finalizarea a trei proiecte majore de autostrăzi – A1, Sibiu–Pitești, care face legătura cu Europa Centrală, A7 – autostrada Moldovei, spre Ucraina și A8 „Autostrada Unirii”, care ne conectează cu Republica Moldova. Pentru toate investițiile din infrastructură, fondurile de coeziune rămân esențiale pentru noi. Securitatea țării noastre și, implicit, a Europei, depinde și de extinderea, în siguranță, a coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova, care ar genera și integrarea treptată în Piața Unică a acestor state”, a expus Dan.
Bolojan: Extinderea UE nu este doar un act de generozitate, ci este o decizie strategică
Declarația premierului a fost făcută la evenimentul „Masa rotundă a Guvernului României – Următorul salt al Europei de Sud-Est”. „Nicio zonă care nu are o anumită siguranță nu va beneficia de investiții masive care să genereze siguranță și prosperitate pentru locuitorii ei. Nici o zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinație de infrastructură civilă și militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată care să asigure o portanță pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinația de dezvoltare economică și de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca frontiera de est să fie una mai puternică”, a spus Ilie Bolojan. El a vorbit și despre extinderea Uniunii Europene, care, susține el, a contribuit și va contribui la creșterea competitivității. Șeful Guvernului a amintit în acest context piețele extinse, consumatorii, forța de muncă, extinderea lanțurilor valorice ale industriei europene. „Extinderea Uniunii a fost pentru țările în care Uniunea s-a extins, și cred că ar fi și pentru țările în care noi susținem să ne extindem, un factor stimulativ pentru buna guvernare a acestor țări. Rămânerea în urmă a țărilor din Europa de Est, în afară de contextul istoric și geografic, este și o cauză a unui deficit de bună guvernare. Și toate țările care au intrat în Uniunea Europeană, doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene, au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătățire a calității guvernării, care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătățit calitatea vieții și care a crescut standardele oamenilor”, a mai spus premierul. El a spus că România este un astfel de exemplu și că țara noastră „și-a îmbunătățit mult calitatea vieții, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergență, de la aderarea la Uniune din 2007 și până astăzi”. Șeful Guvernului crede că „extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, așa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică, importantă, pe care noi o susținem. Cred că nu este doar o cheltuială, așa cum s-ar putea registra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltarea Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”.