Videoclip aniversar al SRI: un ghiocel simpatic, cu ochelari de soare și palton cu guler ridicat / Mesajul: Nu mai sunt acoperiți
Pe pagina de Facebook a Serviciului Român de Informații, un ghiocel animat răsare din pământ. Crește lent, capătă formă, apoi, într-o turnură neașteptată, își pune ochelari de soare și îmbracă un palton cu guler ridicat. Mesajul: „Nu mai sunt acoperiți”, într-o evidentă semantică ambivalentă, ce ar putea face trimitere către o imagine nouă, renaștere, început, ruptură de trecut. Este un videoclip de sărbătoare al SRI, care a marcat aniversarea a 36 de ani de existență. Ghiocelul e un personaj simpatic, cu aer de agent secret din animațiile pentru copii. Susține ideea de „lumină, puritate, ideal”, valori pe care, de altfel, le clamează în misiunea și viziunea sa. Un istoric de context Serviciul Român de Informații a fost înființat la 26 martie 1990, la trei luni de la prăbușirea regimului Ceaușescu, un moment ce marchează, cel puțin la modul ideal, desprinderea de fosta Securitate. O parte semnificativă a personalului din vechile structuri a trecut în instituția nou-înființată, lucru care a făcut ca un mare semn de întrebare să iasă din pământ și să crească, întocmai ghiocelului din videoclipul aniversar: tot ei? Primul director al SRI a fost Virgil Măgureanu, el însuși asociat regimului anterior, lucru care, într-o societate care abia se scuturase de comunism, a generat o neîncredere profundă, care persistă și azi – o contradicție cu ghiocelul glumeț din videoclip. Suspectat de reflexele vechii Securități Pentru public, SRI a rămas o entitate obscură, greu de înțeles. O entitate cu ochelari de soare și guler ridicat la palton, întocmai precum ghiocelul din videoclip. Suspectată de reflexe ale vechii Securități, cu roluri opace în diferite evenimente sociale, a alimentat constant imaginația publicului sastisit de control și cenzură. După 2000, odată cu apropierea României de NATO și de Uniunea Europeană, SRI a trecut printr-un proces de profesionalizare, de modernizare. Reinventare cu protocoale secrete SRI a devenit un partener relevant în arhitectura de securitate occidentală și și-a extins atribuțiile, mai ales în zona de combatere a terorismului și a securității cibernetice. În același timp, au apărut alte controverse, legate, de data aceasta, de protocoale secrete cu instituțiile din Justiție, dezvăluite în ultimul deceniu, care au fost de natură să genereze întrebări serioase în legătură cu limitele implicării serviciilor de inteligență în viața publică. Criticile au vorbit despre o influență excesivă și greu de controlat. Simpaticul videoclip cu ghiocelul pare să sugereze ideea că SRI se află într-un proces de rebranding, însă o întrebare rămâne: cât de mult poate o instituție ca SRI să-și redeseneze propria imagine fără să-și confrunte trecutul?
SCUT la PlayGround: Cum arată războiul nevăzut din spatele conflictelor moderne și de ce companiile sunt tot mai expuse
Într-o nouă ediție a podcastului PlayGround, dedicată securității cibernetice, Dan Cadar și Mădălin Dumitru, CEO SCUT, au discutat despre felul în care războaiele moderne nu se mai poartă doar cu arme convenționale. Războiul cibernetic a ieșit de mult din zona filmelor și a documentelor clasificate și se desfășoară acum, în timp real, atât în culisele conflictului din Iran, cât și, la o scară mai mică, în emailuri, aplicații și în sistemele companiilor din întreaga lume. Aplicații compromise, internet paralizat, rețeaua CCTV a regimului „hacked” Orice conflict armat modern are o componentă cibernetică care îl precede cu luni sau ani buni. În cazul războiului din Iran, câteva exemple concrete arată amploarea fenomenului. Mădălin Dumitru, CEO-ul SCUT, a vorbit, pe baza unor informații din surse deschise, despre breșe exploatate în infrastructuri digitale din Iran, de la aplicații populare și site-uri locale până la rețele de comunicații și sisteme de supraveghere. Ideea principală a fost că într-un război modern, datele, accesul la infrastructură și capacitatea de a influența informațional populația pot conta aproape la fel de mult ca muniția. O aplicație religioasă instalată pe peste 5 milioane de telefoane, BadeSaba Calendar, care notifica utilizatorii despre orele de rugăciune islamică, a fost compromisă printr-un update malițios împins încă din 2024. La momentul oportun, aplicația a început să trimită mesaje de tip „ajutorul vine” sau „întoarceți-vă împotriva regimului” către toți utilizatorii. Atacatorii au avut doi ani la dispoziție să monitorizeze comportamentul aplicației înainte să acționeze. Simultan, mai multe site-uri de știri iraniene au afișat informații controlate de atacatori sau au fost scoase complet din funcțiune prin atacuri Distributed Denial of Service (DDoS). Conectivitatea la internet a țării a scăzut la doar 4% din capacitate, iar rețelele mobile și de telefonie fixă au înregistrat întreruperi în mai multe orașe. Poate cel mai spectaculos element a fost că entități adverse au obținut acces la rețeaua de camere de supraveghere a Iranului, creată de regim pentru monitorizarea propriilor cetățeni. Imaginile provenite de la camere au fost analizate pe perioade lungi de timp cu sisteme AI. Astfel a fost identificat și analizat programul gărzilor de corp al unor persoane de interes, inclusiv al celor din apropierea reședinței Ayatollahului. În acest punct, podcastul a ridicat și o întrebare și anume ce se întâmplă atunci când instrumentele dezvoltate de companii private de AI ajung să fie solicitate de state, armate sau structuri de securitate? Dan Cadar a adus în discuție tensiunile tot mai vizibile dintre promisiunile etice ale companiilor de inteligență artificială și tentația statelor de a folosi aceste sisteme pentru avantaj strategic. Răspunsul lui Mădălin Dumitru a fost că cine deține o astfel de tehnologie va încerca inevitabil să o valorifice. În același timp, tocmai această logică face și mai importantă dezbaterea despre limite, control și riscul ca astfel de instrumente să fie folosite inclusiv împotriva propriilor cetățeni. Frauda cu facturi în SPV, amenințare pentru companiile românești De la geopolitică, episodul a coborât apoi spre zona foarte concretă a companiilor și a riscurilor de zi cu zi. În ultimele săptămâni a apărut în România un fenomen nou de fraudă. Organizații nonguvernamentale recent înființate, greu de atribuit unor persoane reale, încarcă direct în Spațiul Privat Virtual (SPV) facturi false către mii de companii. Sumele sunt mici, de 399 sau 499 de lei, tocmai pentru a fi trecute mai ușor cu vederea. Frauda exploatează două vulnerabilități: automatizarea și oboseala umană. Companiile care au implementat sisteme ce preiau automat facturile din SPV și le introduc în fluxul de plăți sunt expuse direct. Și cele care procesează manual zeci sau sute de facturi zilnic sunt vulnerabile doar pentru că se grăbesc. Nu atrage atenția un nume de furnizor familiar sau o sumă mică și factura trece la plată fără întrebări. Recomandarea CEO-ului SCUT este că orice sistem automat de procesare a facturilor trebuie să includă un mecanism de verificare, cel puțin validarea că furnizorul există deja în baza de date internă a companiei. Phishing-ul cu AI, o combinație tot mai periculoasă Phishingul rămâne cea mai eficientă cale de atac, nu pentru că este sofisticat, ci pentru că exploatează o vulnerabilitate care este mai greu de rezolvat, omul. Mădălin Dumitru a explicat că, în ciuda progresului tehnologic, omul rămâne în continuare veriga cea mai vulnerabilă, când vine vorba despre securitatea cibernetică. Phishing-ul funcționează tocmai pentru că folosește emoții simple: frică, grabă, curiozitate, familiaritate, impulsul de a nu pierde o „mare afacere”. Dacă în trecut astfel de tentative erau mai ușor de depistat, cu greșeli evidente și pagini false care „se văd de la o poștă”, astăzi atacurile pot fi mult mai convingătoare. Ele pot veni prin email, rețele sociale, aplicații de mesagerie sau chiar prin combinații de social engineering și automatizare. Mai mult, unele platforme create inițial pentru simulări legitime de phishing și training intern pot fi reutilizate de atacatori reali. Lecția de aici este că vigilența și educația internă a angajaților din companii nu mai sunt opționale. Noua frontieră este însă manipularea agenților AI.„Copiloții” care citesc, rezumă și răspund automat la mailuri pot fi păcăliți prin tehnici precum steganografia (mesaje ascunse în imagini, invizibile pentru utilizator, dar citite și executate de modelul AI) sau prin conținut special construit pentru a determina modelul să execute anumite acțiuni. Un agent AI cu multe permisiuni poate fi astfel manipulat să trimită contacte și alt gen de date atacatorilor, să execute plăți sau să modifice întâlniri din calendar. Ideea nu este să renunți la automatizare, ci ca această să vină la pachet cu straturile de securitate necesare. Fiecare nouă tehnologie deschide, inevitabil, și noi căi de atac. Iar această realitate nu este rezervată doar specialiștilor sau celor care lucrează în companii mari. Mai devreme sau mai târziu, ajunge la toți utilizatorii care folosesc email, cloud, aplicații mobile, AI sau platforme online. În acest context, Mădălin Dumitru a vorbit despre platformele de training și simulare folosite de SCUT pentru a testa reacțiile angajaților, pentru a crește nivelul de conștientizare și pentru a transforma securitatea cibernetică într-un exercițiu constant, nu doar o căsuță de bifat dintr-un formular. În locul
Vacanță 2026 în zona de război. Turcia, singura țară, aflată la o aruncătură de rachetă de Iran, care asigură turiștii de liniște și huzur
Este mai mult decât previzibil ca turismul din țările din Golf și cele din estul Mediteranei – Cipru, Israel, Liban, Turcia sau Grecia (Rhodos), plus Egipt – să fie lovit teribil în vara 2026 din cauza războiului cu final imprevizil din regiune. Emiratele Arabe au suplinit temporar pierderile enorme ale războiului din Ucraina, rușii și ucrainenii fiind clienți fideli fără fermoar la buzunar, atrăgând alți turiști din estul Europei, românii fiind cei mai devotați Crăciunului sau Paștelui în Dubai. Dar, chiar în acest context, Turcia transmite un mesaj clar pentru turiști: vacanțele se desfășoară normal, iar sezonul estival 2026 poate fi rezervat cu încredere. Ministerul Culturii și Turismului din Republica Turcia și Agenția pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia confirmă că activitatea turistică de pe întreg teritoriul țării se desfășoară complet normal. În contextul reflectării intense în mass-media a conflictului din unele zone ale Orientului Mijlociu extins, Turcia, stat mediteranean, nu este parte în acest conflict. Destinațiile sale turistice, inclusiv Istanbul, Antalya, Bodrum, Izmir și Capadocia, care sunt printre cele mai vizitate din lume, continuă să primească oaspeți din Europa, America de Nord și regiunea Asia-Pacific fără nicio întrerupere. Cele trei informații de mai jos reflectă situația operațională din teren. Vacanțele în Turcia se desfășoară normal Nu s-a schimbat nimic. Toate stațiunile, hotelurile, excursiile și experiențele turistice din destinațiile din Turcia se desfășoară conform programărilor. Nu au existat închideri, perturbări sau restricții emise de autorități privind activitatea turistică în nicio zonă a țării. Toate zborurile către aeroporturile din Turcia operează conform programului Istanbul, Antalya, Bodrum, Izmir și toate celelalte aeroporturi internaționale importante din Turcia funcționează normal. Niciun aeroport turcesc nu a fost afectat de închideri, restricții sau rerutări din cauza evenimentelor regionale. Companiile aeriene care operează zboruri către Turcia au raportat zero anulări cauzate de conflict. Sezonul estival 2026 este deja disponibil pentru rezervare uroperatorii, agențiile online de turism și partenerii de rezervări sunt încurajați să promoveze activ Turcia pentru întreg sezonul de vară 2026. Cererea rămâne puternică în rândul călătorilor care înțeleg realitatea geografică a regiunii. Ministerul Culturii și Turismului din Turcia își reafirmă angajamentul de a sprijini comunicarea partenerilor prin furnizarea, la cerere, de date, declarații și informări. Companiile aeriene oferă zboruri de 15 lire și pachete de vacanță de 200 de lire în Turcia, în încercarea de a atrage turiști pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, în timp ce experții avertizează că prețurile vor crește în următoarele săptămâni. Războiul reorientează românii spre alte destinații Explozia preţului la kerosen, dar şi blocajul de pe aeroporturile din Golf cresc preţurile biletelor de avion pentru destinaţii exotice cheie. S-au înjumătăţit rezervările faţă de anul trecut. „Dacă analizăm numărul solicitărilor venite într-o zi, acum faţă de anul trecut, acestea s-au înjumătăţit. Lumea este prudentă. Le recomand turiştilor să se reorienteze. Centrul Africii, din Tanzania, Kenia, până în Africa de Sud”, explică Florin Ionescu, consultant în turism. „Preţurile de ieri ale petrolului… practic cu acele preţuri nu prea poate să opereze nimeni. Spania, Italia, zilele acestea sunt în top. Pe Spania, în momentul de faţă, cred că cererea este cu 25-30% mai mare. Avem pe Egipt o stagnare, Cipru, nu se simte o descreştere deocamdată. Turcia, şi acolo este o stagnare”, explică Cosmin Marinof, CEO tour operator turism. „Se orientează către Grecia foarte mulţi. Insula Lesbos, începând cu luna iunie, pachetul care include zbor charter, cazare 7 nopţi şi transfer la destinaţie porneşte de la 464 de euro de persoană, iar în această perioadă avem şi o reducere”, explică Georgiana Iordache, director agenţie de turism, pentru Observator.
Închiderea internetului este în vigoare în Rusia atâta timp cât este necesar pentru securitatea cetățenilor
Penele și perturbările semnificative ale internetului care s-au înregistrat în Rusia în ultimele zile vor continua „atâta timp cât este necesar” pentru a asigura „siguranța cetățenilor” în fața amenințărilor ucrainene, a declarat miercuri Kremlinul, potrivit Le Figaro. „Regimul de la Kiev folosește metode din ce în ce mai sofisticate pentru atacurile sale, iar contramăsurile tehnologice sunt necesare pentru a asigura siguranța cetățenilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic. El a confirmat că autoritățile ruse au luat „măsuri sistemice” în ceea ce privește conexiunile la internet și a dat asigurări că aceste măsuri sunt luate „în strictă conformitate” cu legea. Întreruperile au afectat în principal internetul mobil În ultimele zile, la Moscova și în alte părți ale Rusiei au fost observate întreruperi și perturbări semnificative, care au afectat în principal internetul mobil. Un jurnalist AFP a confirmat că miercuri, la câteva sute de kilometri de Moscova, conectivitatea la internet era foarte slabă. În ultimele săptămâni, autoritățile ruse au început deja să blocheze accesul la două aplicații de mesagerie foarte populare, WhatsApp și Telegram, susținând că acestea încalcă legea. Criticii Kremlinului spun că aceste măsuri vizează consolidarea controlului guvernamental asupra internetului. Moscova promovează simultan o aplicație națională de mesagerie, MAX.
Victor Negrescu, în fața provocărilor internaționale: România trebuie să răspundă cu luciditate
„Provocările de politică externă și de securitate devin din ce în ce mai complexe, iar România trebuie să răspundă cu luciditate, responsabilitate și viziune strategică”, notează Victor Negrescu pe Facebook. Umbrela nucleară franceză și sprijinul pentru SUA și Israel Acesta a abordat mai multe direcții privind securitatea și poziționarea României pe scena internațională. Despre extinderea umbrelei nucleare franceze sub coordonarea Alianței Nord-Atlantice acesta spus că este „o discuție legitimă” și că Franța rămâne unul dintre aliații cu cea mai importantă prezență militară în România, iar cooperarea bilaterală rămâne un pilon al securității. „În același timp, sprijinul pentru Statele Unite și pentru Israel în contextul intervenției din Iran trebuie să fie clar și ferm. România este un aliat credibil și trebuie să își asume acest rol, inclusiv pentru operațiunile NATO și pentru cooperarea strategică transatlantică”, continuă Negrescu. Un alt subiect pe care Victor Negrescu îl consideră urgent este repatrierea cetățenilor români din zona Golfului sau a Orientului Mijlociu. El cere o coordonare eficientă la nivel european și critică lipsa de acțiune: „responsabilii de acest subiect trebuie să facă mai puține poze și să fie mai concreți și mai activi în protejarea cetățenilor noștri”. Necesitatea schimbărilor interne Din nou, europarlamentarul evidențiază oportunitatea României de a deveni un pilon regional de securitate, prin dezvoltarea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră. „Profesionalizarea instituțiilor și acțiunii în domeniul apărării și de securitate este esențială. Toată lumea este convinsă că numirea unor șefi de servicii competenți și credibili, un program de apărare restructurat și coerent, inclusiv pe componenta SAFE, mai puțină politică din partea decidenților politici responsabili și mai multă administrație eficientă”, sunt obiectivele la care România trebuie să țintească în plan intern, spune Negrescu, În plus, europarlamentarul social-democrat a subliniat importanța invoației în securitate cibernetică. „Nu în ultimul rând, inovația, tehnologiile dual-use și securitatea cibernetică devin frontierele reale ale securității moderne. România trebuie să investească în dezvoltarea unui hub de inovare în domeniul securității și tehnologiilor strategice, inclusiv pentru combaterea dezinformării”.
Oficial. NATO lansează o misiune în Arctica
NATO a anunțat lansarea unei misiuni de consolidare a securității în Arctica, potrivit Le Figaro. Aceasta se numește „Arctic Sentry”. Anunțul oficial a fost făcut miercuri. Despre misiune s-a vorbit în ultima vreme ca urmare a dezbaterilor provocate de președintele SUA, Donald Trump, despre Groenlanda. Noua misiune subliniază angajamentul Alianței de a „menține stabilitatea într-una dintre cele mai importante regiuni din punct de vedere strategic”, a declarat Comandantul Suprem al Forțelor Aliate, generalul american Alexus Grynkewich, prin intermediul unui comunicat de presă. Liderii europeni au fost reticenți în ceea ce privește intențiile Administrației Trump privitoare la Groenlanda. Recent, în timpul unei întâlniri de la Palatul Élysée cu liderii Danemarcei și Groenlandei, președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris conflictul cu Statele Unite privind Groenlanda drept un „semn de avertizare strategic pentru întreaga Europă”. Președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că SUA sunt obligate să controleze Groenlanda. El a vorbit despre achiziționarea insulei, dar nu a exclus varianta militară. Declarațiile au sporit presiunea asupra localnicilor care refuză autoritatea americană și asupra Danemarcei, care controlează insula. Trump susține că Rusia și China ar putea prelua controlul asupra Arcticii dacă Washingtonul nu o face. În cele din urmă, Trump a acceptat ca o sluție pentru securitatea regiunii arctice să fie realizată în colaborare cu NATO.
Grindeanu spune că România ar trebui să dea un miliard de dolari pentru Consiliul de Pace: Niciodată costurile nu sunt prea mari când este vorba despre securitate
Declarația a fost făcută miercuri. „Niciodată costurile nu sunt prea mari când este vorba despre securitate. Vorbim despre partenerul strategic, principalul furnizor de securitate”, a declarat Grindeanu la Antena 3 CNN. Liderul PSD a mai spus că Nicușor Dan trebuie să se consulte cu liderii UE înainte de a lua o decizie. „Eu cred ca până acum a acționat bine președintele”, a explicat Grindeanu adăugând că Nicușor Dan trebuie să se consulte cu ceilalți lideri europeni. Sorin Grindeanu a mai arătat că „partea de analiză” este bună, dar nu trebuie să nu dureze foarte mult. „După trebuie să ne exprimăm rapid, din punctul meu de vedere trebuie să ne exprimăm pozitiv”, a precizat Sorin Grindeanu. România se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii). Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina. Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.
Când nu ești la masă, ești în meniu. Fifor critică absența României de la negocierile pentru securitatea Europei
„Să nu uiti, Darie…! Mă rog, Ilie. Sau Nicușor. Sau cine vreți voi…După caz. Când nu ești la masă, ești sigur în meniu. Lumea se reașază. Rapid. Fără menajamente. Fără pauze. Fără vacanță prelungită pentru răcituri și sărmăluțe”, spune Fifor, pe Facebook. Fifor descrie contextul negocierilor. „La Kiev, consilierii pentru securitate națională ai principalelor puteri europene și euro-atlantice lucrează la viitorul arhitecturii de securitate a continentului: pacea din Ucraina, garanțiile post-război, echilibrele de putere care vor defini următorii ani. Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Polonia, statele baltice, nordicii, Canada, NATO și instituțiile UE sunt la masă. Acolo unde se hotărăște”. „Ca de obicei, România nu este. Nu întârziată. Nu marginală. Absentă”, afirmă deputatul. El critică autoritățile din România. „Stat de frontieră NATO, cu cea mai lungă graniță UE cu Ucraina, actor care ar fi trebuit să fie indispensabil în orice discuție serioasă despre securitatea Mării Negre și a flancului estic – România lipsește exact când se redesenează harta de securitate a Europei. Și nu din întâmplare. Ci pentru că, între timp, România e pe pauză. Dar, cu vigilența-i recunoscută deja, privește cu îngrijorare”. Deputatul încheie cu un avertisment. „În timp ce alții negociază pacea și își consolidează pozițiile strategice, la București domină liniștea. Tăcerea veșnic prudentă, mereu convenabilă. Absența ‘strategică’ ridicată la rang de normalitate. Din păcate, însă, în geopolitică nu există vacanță. Pentru că, atunci când nu ești la masă, ești în meniu”.
Informații CNSAS: Candidat la Primăria Capitalei, cadru al Securității din București
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat vineri că a primit o fișă de cadre din care rezultă că Gheorghe Nețoiu a fost „cadru al Securității Municipiului București în perioada 1985-1989”. „Pentru domnul Nețoiu Gheorghe, n. 01.08.1959, candidat la funcția de primar general al Municipiului București, CNSAS a primit la data de 25.11.2025, informații noi și neprocesate, respectiv, o fișă de evidență cadre, din care rezultă faptul că a fost cadru al Securității Municipiului București în perioada 1985-1989”, a transmis vineri CNSAS. Potrivit comunicatului, verificările în acest caz sunt în curs de finalizare. CNSAS a anunțat că a primit și procesat de la Birourile Electorale de circumscripție date pentru persoanele care candidează în 6 unități administrativ-teritoriale și 1 consiliu județean, din totalul de 14 unități administrativ teritoriale în care se organizează alegeri locale parțiale. „Au fost procesate informații pentru 43 de persoane, dintre care 29 sunt născute după 22.12.1973 și, conform art. 2, lit. b, teza 3 din OUG 24/2008, nu se încadrează în prevederile legale”, transmite CNSAS.
O delegația a Parlamentului European și-a anulat vizita la Kiev pe fondul prezenței unui deputat de extremă dreapta
Vizita programată pentru 1 decembrie a fost anulată după ce autoritățile ucrainene au informat Legislativul european că se opune participării eurodeputatului Hans Neuhoff, politician al partidului german de extremă dreapta AfD invocând motive de securitate, au comunicat surse pentru Politico. Ucraina a notificat inițial biroul președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, semnalând intenția de a-i refuza accesul în țară. Ulterior, mesajul a fost transmis către Comisia de Securitate și Apărare. Hans Neuhoff este o figură controversată întrucât acesta a călătorit de mai multe ori în Rusia de la începutul Războiului din Ucraina, a comunicat în spațiul public trebui să ia în calcul „cauzele profunde” ale invaziei ruse și că Ucraina nu ar trebui să adere la NATO. Eurodeputatul susține că autoritățile ucrainene nu au prezentat probe privind presupusele riscuri de securitate sau vizitele sale în Donbas. „Acuzațiile că aș avea relații politice cu Federația Rusă sau că aș fi fost prezent ilegal în Donbas sunt neadevărate”, a declarat el.