Rusia se deconectează. Moscova și mai multe de regiuni au rămas fără comunicații și internet
Joi, utilizatorii din Moscova au raportat lipsa atât a comunicațiilor mobile, cât și a internetului la domiciliu, potrivit Dialog. O situație similară a apărut în regiunile Belgorod, Bryansk și Rostov, precum și în Vladimir și Volgograd. Funcționează doar unele servicii considerate importante, dar și acelea au sincope, mai relatează sursa menționată. Locuitorii anunță că există oportunități de a primi notificări despre bombardamente și atacuri cu drone, deoarece toate canalele regionale de avertizare funcționează prin Telegram. Probleme au apărut și în transportul public: validatoarele de bilete conectate prin internetul mobil nu au funcționat. Internetul mobil a fost oprit în regiunea Belgorod chiar din seara zilei de 26 noiembrie. Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a confirmat deconectarea parțială a internetului mobil, spunând că autoritățile regionale nu știu cine a luat decizia de a-l bloca. Potrivit acestuia, oprirea „crește securitatea”, dar în același timp „perturbă o parte din activități”, inclusiv sistemul de alertă și alte „elemente de protecție”. Deconectarea rețelelor, o măsură de securitate Locuitorii din regiunea Rostov s-au plâns și ei de întreruperile din rețele. Aceasta nu este prima oprire masivă a rețelelor din luna noiembrie. Anterior, dar și la criza de joi, au funcționat sistemele aprobate de autoritățile centrale. În unele regiuni, autoritățile au spus că măsurile reprezintă „lupta împotriva amenințării dronelor”. Aceasta s-a amplificat după operațiunea ucraineană „Web”, când dronele de atac au lovit avioanele strategice ale Federației Ruse. Măsura are și alte dezavantaje. Experții au explicat faptul că internetul mobil este doar una dintre modalitățile de a controla dronele. Totuși, dronele pot naviga și atunci când internetul mobil este oprit, dar își pierd din acuratețe putând lovi alte ținte. Întreruperea comunicării crește probabilitatea apariției unei deviații a rutei dronei: fără corecție, drona se poate deplasa la kilometri distanță de țintă și poate lovi o zonă rezidențială. În plus, întreruperile complică activitatea forțelor de securitate rusești. Fără sisteme de comunicații lor le este dificil să își coordoneze acțiunile, iar sistemele de apărare aeriană funcționează „orbește”.
Vine vremea dronelor care combat infracționalitatea. Decolate de pe acoperișurile Londrei, răspund la urgențe și sosesc la locul crimei în 2 minute
Sună ca un scenariu de joc video, dar în următorii 10 ani, dronele vor putea combate criminalitatea la fel de eficient precum polițiștii. Mașinăriile autonome zburătoare echipate cu camere high-definition vor decola de unele singure de pe acoperișurile clădirilor Londrei pentru a furniza sprijin și informații către ofițerii de poliție metropolitană de la sol. În plus, drone lansate remote vor putea răspunde la 999 (numărul de telefon pentru urgențe din Marea Britanie), potrivit unui test efectuat de Scotland Yard. Dronele vor putea filma scenele de infracțiuni (jafuri, agresiuni, omucideri). Filmările cu suspecții vor fi transmise ofițerilor staționați la sol. Dronele sunt mai ieftine și mai rapide decât elicopterele de poliție. Vor putea răspunde la orice incident și vor ajunge la locul crimei în doar 2 minute, potrivit Telegraph. O dronă pe durata unei demonstrații a Poliției Metropolitane a fost testată cu succes pentru a oferi sprijin ofițerilor de poliție în cazuri de urgență Cu ajutorul dronelor, polițiștii vor putea opri jefuitorii la timp și vor monitoriza suspecții mai ușor La fel ca în jocul video „Watch Dogs Legion” lansat în 2020 , Poliția Metropolitană din Londra va putea interveni mai rapid în oprirea jefuitorilor, în căutarea persoanelor dispărute și în urmărirea suspecților cu ajutorul dronelor. Spre deosebire de dronele tradiționale, care sunt pilotate de operatori de la sol, aceste dispozitive vor fi pe deplin autonome și vor avea funcții de detectare facială a suspecților prin camerele video. Filmarea unui caz de jaf bancar sau spargerea unui muzeu va fi transmisă instant către un ofițer la o unitate de comandă apropiată, chiar dinainte ca drona să se întoarcă la bază. Având filmările cu direcția către care se îndreaptă spărgătorii de bănci sau muzee, polițiștii îi vor putea localiza la timp. Primele drone de acest tip au fost testate în Islington. În următoarele săptămâni, vor survola zonele West End și Hyde Park. Și în Cleveland, Hampshire și Norfolk, poliția dispune de drone, dar este pentru prima oară când acestea vor fi utilizate de poliție pentru a acoperi o arie mare din interiorul orașului. Comisarul-asistent Laurence Taylor a declarat: „Sprijinul aerian acordat poliției a avut întotdeauna o valoare enormă, deoarece ne oferă capacitatea de a lua decizii informate cu privire la desfășurarea operațiunilor și de a căuta persoane – ceea ce este mult mai greu de făcut pe teren”. Surfsa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Numărul piloților de drone pregătiți în România rămâne scăzut, deși cererea militară crește
Victor Negrescu: România poate deveni un lider european în domeniul securităţii cibernetice
Europarlamentarul Victor Negrescu susţine că România are potenţialul de a deveni un lider european în materie de securitate cibernetică, datorită expertizei şi ecosistemului tehnologic deja existente, dar şi prezenţei Centrului european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică, care are sediul la Bucureşti. „România poate să fie un lider european în materie de securitate cibernetică. Avem expertiza, ecosistemul şi, mai ales, experţii pentru a face din ţara noastră un hub de tehnologie în domeniu şi pentru a deveni competitivi într-o piaţă de miliarde de euro”, a scris Victor Negrescu într-o postare pe reţelele de socializare. Europarlamentarul a subliniat că a susţinut creşterea finanţărilor europene destinate domeniului cyber în bugetul Uniunii Europene, în special pentru centrul de competenţe în securitate cibernetică din Bucureşti, considerat o structură-cheie la nivel european. Potrivit acestuia, atacurile cibernetice provoacă pierderi de sute de milioane de euro anual, iar investiţiile în prevenţie, educaţie şi protecţia digitală trebuie tratate ca o prioritate strategică. „România trebuie să mizeze mai mult pe acest domeniu, unde excelează, atunci când vorbim despre programele europene pentru apărare sau despre viitorul buget multianual”, a precizat Victor Negrescu.
Polonia vrea să majoreze impozitul plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a finanța cheltuielile pentru apărare
Guvernul polonez a aprobat un plan de creștere a impozitului plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a compensa sporirea fondurilor alocate pentru apărare. Ministerul de Finanțe intenționează să strângă astfel 3,1 miliarde de dolari în următorii doi ani, în încercarea de a consolida bugetul pe fondul cheltuielilor record de apărare ca reacție la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină, conform Bloomberg. Conform bugetului pentru anul viitor, 4,8% din întregul Produs Intern Brut al Poloniei va fi alocat apărării. Polonia este în fruntea grupului de state NATO care au promis că vor crește cheltuielile pentru securitate la 5% până în 2035. Pentru a plăti acest lucru, a spus prim-ministrul Donald Tusk, sectorul bancar va înregistra o creștere a impozitului la 30% anul viitor, care se va reduce la 26% în 2027 și la 23% în 2028. „Este mai bine să impozităm băncile decât gospodăriile, mai ales că băncile sunt într-o poziție financiară foarte bună”, a declarat premierul Donald Tusk marți, înainte ca cabinetul să semneze propunerea. În prezent, industria bancară plătește 19%, ca alte companii. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale Proiectul de lege urmează să fie trimis în Parlament. Anunțând planul, Tusk a spus că dacă Polonia „va fi un stat care are grijă de cei mai slabi, care garantează salarii mai mari, un stat care trebuie să fie sigur – iar acest lucru necesită investiții gigantice în armata noastră – înseamnă pur și simplu că avem nevoie de mai mulți bani”. Proiectul de lege va trebui, de asemenea, să fie semnat de președintele Karol Nawrocki, un oponent politic al Guvernului, care a spus în mod repetat că nu va crește impozitele. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale, care au semnalat riscul că ar putea declanșa o reducere a capacității de creditare și un impact negativ asupra costului serviciilor bancare. Guvernul, care luna trecută a revizuit deficitul fiscal din acest an la 6,9% din PIB și a stabilit o țintă de deficit de 6,5% pentru 2026, a mai anunțat că datoria publică va depăși un prag cheie în 2028, care va declanșa măsuri de austeritate. Potrivit Ministerului de Finanțe, datoria publică a Poloniei va ajunge la 48,9% din PIB în 2025 și va atinge un maxim de 59,5% în 2029. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Kremlinul susține că Ucraina ar orchestra o acțiune provocatoare în Polonia, pentru a atrage statele NATO din Europa în război cu Rusia
România, printre statele din estul UE care au ajuns la o înțelegere cu privire la „zidul împotriva dronelor”
Statele din prima linie a flancului estic al Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere cu privire la necesitatea unui „zid împotriva dronelor” cu capabilități avansate de detectare, urmărire și interceptare. Anunțul a fost făcut vineri de comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. După o videoconferință cu miniștrii Apărării din statele membre UE din prima linie a flancului estic, Kubilius a spus că este nevoie de capabilități suplimentare în domeniul dronelor. El a adăugat că va fi definită o foaie de parcurs tehnică detaliată, împreună cu experți naționali, notează Reuters. Într-o postare pe platforma X, Kubilius a declarat: „Încălcările zilnice ale spațiului aerian al UE sunt inacceptabile. Rusia testează UE și NATO. Răspunsul nostru trebuie să fie ferm, unit și imediat. Am fost cu toții de acord: #EasternFlankWatch, cu #DroneWall ca nucleu, va servi întreaga Europă.” Ministrul Apărării din România, printre participanții la conferință Națiunile Uniunii Europene au convenit să avanseze cu planurile de implementare a “Eastern Flank Watch”, o inițiativă de apărare cu scopul de a proteja întreaga Uniune Europeană de amenințările de securitate în creștere. Grupul a convenit, de asemenea, asupra implementării unui „zid împotriva dronelor”, pentru a contracara încălcările zilnice ale spațiului aerian al UE, în special de către Rusia. La întâlnire au participat miniștrii Apărării din țările din prima linie a UE, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și România, alături de alte două state membre ale UE din flancul estic, Ungaria și Slovacia. Înaltul Reprezentant al Comisiei Europene Kaja Kallas și președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene s-au alăturat, de asemenea, reuniunii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Bază militară din Danemarca, survolată de DRONE. Este cel mai recent incident după cele din Polonia, România și Estonia
Ministrul de Finanțe al Germaniei: Incursiunile Rusiei pe flancul estic justifică majorarea masivă a bugetului pentru apărare
Ministrul german de Finanțe Lars Klingbeil a declarat că recentele incursiuni aeriene rusești pe flancul estic al NATO justifică mai mult ca niciodată decizia Guvernului de a spori masiv cheltuielile pentru forțele armate. Prezentând bugetul pentru 2026 Parlamentului de la Berlin marți, Lars Klingbeil le-a spus parlamentarilor că unul dintre elementele cheie ale proiectului de buget este de a merge mai departe cu consolidarea „capacității de descurajare și apărare” a Germaniei pentru a contracara amenințarea crescândă din partea Kremlinului. „Spațiul aerian al NATO este violat, la 600 de kilometri de aici”, a spus Klingbeil, referindu-se la intruziunile rusești în spațiul aerian al Poloniei, României și Estoniei. „Putin testează NATO”, a adăugat Klingbeil. „Nimeni nu crede că acest lucru a fost din întâmplare”. Cheltuielile pentru apărare vor crește de la aproximativ 86 de miliarde de euro în 2025 la 108 miliarde de euro în 2026, o sumă record după finalul Războiului Rece, „Punem capăt politicii de ani de zile de strângere a curelei pentru Bundeswehr”, a spus Klingbeil. „Germania trimite un semnal clar: suntem un partener NATO de încredere și ne menținem angajamentul față de alianță”. Klingbeil a oferit, de asemenea, un avertisment dur cu privire la intențiile lui Putin, spunând că se așteaptă ca Rusia să fie în măsură să atace teritoriul NATO cel târziu până în 2029. „Asta nu înseamnă că o va face, dar înseamnă că poate”, a spus Klingbeil. „Nu putem fi naivi când vine vorba de Vladimir Putin și intențiile sale”. Planul general pentru bugetul pe 2026, care urmează să primească aprobarea finală până la sfârșitul anului, include investiții record, pentru un al doilea an la rând – o majorare de la aproximativ 115 miliarde de euro în 2025 la 127 de miliarde de euro. Pe termen lung, Klingbeil a avertizat săptămâna trecută că bugetul pentru 2027 va prezenta „provocări enorme.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Germania va iniția procesul de recunoaștere a STATULUI palestinian, dar decizia va fi la finalul procesului de pace /„Este obiectivul nostru”
Miniștrii Apărării din Europa de Est, convocați să discute proiectul unui „zid împotriva dronelor” de-a lungul graniței de est a UE
Comisarul european pentru Apărare Andrius Kubilius a declarat joi că intenționează să convoace mai mulți miniștri europeni ai Apărării la discuții săptămâna viitoare. Discuțiile se vor axa pe crearea unui „zid împotriva dronelor” de-a lungul graniței de est a Uniunii Europene, notează Reuters. Kubilius le-a declarat reporterilor Reuters că unele țări din Uniunea Europeană discutaseră deja ideea unei linii de apărare împotriva dronelor, înainte de incursiunea dronelor ruse în spațiul aerian polonez de săptămâna trecută, iar Comisia Europeană vrea acum să acționeze rapid pentru a transforma conceptul în realitate. Mai mulți analiști și oficiali au declarat că incursiunea dronelor ruse a scos la iveală lacune în capacitatea Europei și NATO de a se proteja împotriva dronelor, deși forțele poloneze și NATO au doborât mai multe dintre ele. „Vrem cu adevărat să mergem mai departe cu pregătiri foarte, foarte intense și eficiente pentru a începe să umplem acest gol, care este într-adevăr foarte periculos pentru noi… cât de repede putem”, a spus Kubilius. Kubilius a declarat că va organiza o videoconferință pe tema proiectului cu miniștrii Apărării din Europa de Est și un reprezentant al Ucrainei, care ar putea împărtăși din experiența acumulată de Ucraina din războiul declanșat după invazia Rusiei din 2022. „Tocmai m-am întors de la Kiev acum două zile și am discutat atât cu Guvernul, cât și cu reprezentanții industriei”, a declarat Kubilius. „Sunt dornici să-și împărtășească experiența și know-how-ul.” Fost prim-ministru al Lituaniei, Kubilius a fost numit primul comisar european pentru Apărare anul trecut. Kubilius a spus că discuțiile sunt încă într-un stadiu inițial, dar că el imaginează proiectul ca o combinație de senzori și diferite sisteme de armament și de bruiaj care ar detecta și neutraliza dronele care sosesc. El a spus că este prea devreme pentru a estima costul unui astfel de sistem sau cât timp va dura instalarea, dar a spus că unele estimări publice ale analiștilor sugerează că ar putea fi realizat în decurs de un an. Separat, ministrul ucrainean al Apărării Denis Șmihal a declarat joi că militarii și inginerii ucraineni vor forma un grup comun cu omologii polonezi pentru a îi instrui în combaterea dronelor. Foto: Profimedia RECOMANDARE: Două RAFINĂRII din Rusia au fost atacate de drone ucrainene. Autoritățile: „Analizăm amploarea pagubelor”
Adrian Năstase: România are nevoie de mai multe ANCORE de securitate, nu doar de SUA
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Năstase, fostul Prim-ministru al României, a vorbit despre relațiile diplomatice dintre România și vecinii ei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Năstase: „China este acel vecin care în 1968 ne-a ajutat” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Adrian Năstase a vorbit despre rolul României din Balcani. Acesta susține că avem un rol foarte important regional. Românii uită că nu există doar o relație cu Bruxelles-ul și cu Washington-ul. Relația cu vecinii, spune politicianul, este una foarte importantă. În afară de relațiile cu Polonia și, ocazional, cu Turcia, România nu are dezvoltate relații diplomatice cu vecinii săi. Politicianul susține că aceste relații nu au funcționat în trecut și nu funcționează nici în prezent. Acesta consideră că exact aceste relații ar trebui întărite. Năstase citează ceea ce a spus cancelarul german astăzi și subscrie la declarațiile acestuia. Politicianul spune că România ar trebui să aibă mai multe ancore de securitate, exceptând ancora distantă, SUA. Acesta amintește și de un moment din 1968 în care China a fost de ajutor pentru România. Năstase subliniază că vizita lui Ciu Enlai a ajutat ca Rusia să nu transforme România într-o posibilă Cehoslovacia. Acesta susține că din punctul său de vedere, relația cu China este foarte importantă. Ca un ultim lucru, politicianul susține că el nu fuge de China sub nicio formă. „România a avut un rol important în Balcani. Noi ne uităm doar la Bruxelles, la relația cu Bruxelles-ul sau cu Washington-ul. Relația noastră cu vecinii, în afară de relația cu Polonia, uneori cu Turcia, relațiile astea nu au funcționat și nu funcționează foarte bine. Ori eu cred că aceste relații ar trebui întărite. Și de asemenea, cred că România, așa cum sugera astăzi cancelarul german, dar cum am spus eu și la tine în emisiune, de multe ori, România are nevoie de mai multe ancore de securitate. Nu doar o ancoră foarte depărtată, care este America și care o să ne dea niște avioane, alte nu există, F35 peste 10 ani. Până atunci, probabil chinezii sau rușii vor avea deja alte instrumente de luptă și avioanele vor fi… De aceea eu cred că este important, apropo de ancorele astea de securitate, să ținem seama de ceea ce spunea Confucius. Trebuie să fii prieten cu vecinul vecinului tău. China este acel vecin care în 1968 ne-a ajutat. Vizita lui Ciu Enlai la Ambasada României, spre exemplu, ne-a ajutat. Era pericolul ca URSS să facă în România ce făcuse și în Cehoslovacia. Ori din acest punct de vedere, în opinia mea, relația cu China este importantă. Sigur, eu înțeleg că americanii privesc lucrurile diferit, dar noi n-am avut niciun fel de problemă cu chinezii. Eu unul nu fug de China. ”, a explicat politicianul.
FT: Statele Unite vor reduce programele de asistență militară pentru țările NATO vecine cu Rusia
Săptămâna trecută, oficialii Pentagonului au informat diplomații europeni că Statele Unite nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a armatelor din țările est-europene care s-ar afla în prima linie a oricărui eventual conflict cu Rusia, au declarat, pentru Financial Times (FT), persoane familiarizate cu acest subiect. Potrivit unei surse de la Casa Albă, această decizie vine în contextul eforturilor președintelui Donald Trump de a „reevalua și realinia” ajutorul extern și corespunde unui decret prezidențial emis în prima sa zi de mandat, relevă sursa citată. Cheltuielile pentru programul Pentagonului intră sub incidența unei autorități cunoscute sub numele de secțiunea 333 și trebuie aprobate de Congresul SUA. Cu toate acestea, administrația Trump nu a solicitat fonduri suplimentare, iar cele deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie a anului viitor. Care erau principalii beneficiari ai programului Programul Pentagonului a alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa în anii 2018-2022, adică 29% din cheltuielile globale ale secțiunii 333, potrivit Oficiului de Responsabilitate al Guvernului SUA. Printre principalii beneficiari se numără Estonia, Letonia și Lituania. Toate cele trei state au granițe terestre cu Rusia, iar de la începutul invaziei în Ucraina, regiunea a fost supusă unor atacuri atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii critice din Marea Baltică, atacuri cibernetice și sabotaje. Din acest motiv, cele trei țări au luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și securitatea. Măsura Pentagonului, notează FT, pare să aibă scopul de a încuraja țările europene mai bogate să contribuie mai mult la asistența în materie de securitate acordată statelor din prima linie, potrivit unui oficial european. Oficialii europeni, îngrijorați Oficialii europeni au fost surprinși de măsură, însă își exprimă și îngrijorarea și incertitudinea în privința impactului aplicării acesteia. „Dacă vor fi brutali, atunci vor exista implicații majore”, a declarat unul dintre diplomați, adăugând că NATO va fi cu siguranță afectată, deoarece o parte din finanțare era direcționată prin intermediul alianței. Programul separat al SUA de finanțare militară externă, care oferă finanțare țărilor pentru achiziționarea de echipamente costisitoare – avioane de luptă, nave și tancuri – nu va fi afectată de cea mai recentă decizie. În prima parte a acestui an, Washingtonul a oprit brusc livrările de muniții și mai multe arme de mare valoare destinate Ucrainei, pe fondul unei revizuiri care a ridicat îngrijorări cu privire la propriile stocuri ale SUA. Ulterior, Trump a ordonat reluarea acestor livrări.
Nicușor Dan participă la „Coaliția de Voință”. Se discută sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei
Nicușor Dan este unul dintre președinții de state care vor lua parte, joi, la reuniunea „Coaliției de Voință”, întrunită pentru reconfirmarea granițelor de securitate pentru Ucraina. Reuniunea „Coaliției de Voință” va fi organizată în format videoconferință, de la ora 11.30, și a fost convocată de președintele Franței, Emmanuel Macron și premierul U.K Keir Starmer. Aceasta va reuni aproape 30 de lideri de stat, europeni, și are ca scop principal confirmarea sprijinului Statelor Unite pentru garanțiile de securitate acordate Ucrainei, inclusiv prin posibilă acoperire aeriană și rachete, precum și schimb de informații, anunță Administrația Prezidențială. Șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, va participa la întrunire de la Paris. Reuniunea va fi secondată de discuții cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vrea noi sancțiuni împotriva Rusiei, “până când pacea va fi realizată”. Anunțul făcut după Coaliția de Voință Zelenski a participat la videoconferința „Coaliției de Voință”. Liderii europeni susțin în continuare ajutorarea Ucrainei și sancționarea Rusiei