Reuters: Consilierii de securitate națională ai SUA și ai UE discută opțiuni militare pentru Ucraina
O sursă familiarizată cu subiectul a declarat pentru Reuters că secretarul de stat american Marco Rubio, care este și consilierul de securitate națională al lui Trump, a organizat joi o conferință cu omologii săi europeni pentru a discuta opțiunile pentru a oferi garanții de securitate Kievului. O declarație a Pentagonului a afirmat că planificatorii americani și europeni au elaborat opțiunile militare pentru a fi „luate în considerare în mod corespunzător” de consilierii de securitate națională ai aliaților. Șefii apărării din Statele Unite, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și Ucraina s-au întâlnit la Washington, D.C., între marți și joi. Încă nu se cunosc toate detaliile, însă statele europene ar furniza „cea mai mare parte” a forțelor implicate în garanțiile de securitate pentru Ucraina, relevă sursa citată. Informațiile vin în contextul în care în urma summitului de la Casa Albă de la începutul săptămânii, la care au participat mai mulți lideri europeni și Volodimir Zelenski, Trump a promis că va ajuta la protejarea Ucrainei în cadrul oricărui acord de pace cu Rusia. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va trimite trupe americane în Ucraina, însă a lăsat deschisă posibilitatea unei alte implicări militare a SUA, inclusiv sprijin aerian. Una dintre opțiuni era trimiterea de forțe europene în Ucraina, aflate sub comanda și controlul Statelor Unite. Sprijinul aerian al SUA ar putea lua diverse forme, inclusiv furnizarea de sisteme de apărare aeriană suplimentare Ucrainei.
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
UE avertizează asupra situației internaționale, pe fondul tensiunilor cu Rusia, China și SUA /Concurenții geopolitici sunt puternici
Uniunea Europeană și Japonia vor acționa pentru protejarea democrației și a independenței, precum și pentru contracararea abordărilor protecționiste la nivel comercial, afirmă Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, părând să critice Rusia, China și Statele Unite. ”Vrem libertate și independență. Trebuie să avem o perspectivă clară asupra provocărilor cu care ne confruntăm în acest moment al istoriei. (…) Nu putem permite să fim zdruncinați de modificările seismice cu care ne confruntăm. Concurenții noștri geopolitici sunt puternici, iar bazele securității și prosperității noastre sunt prea volatile. De aceea, trebuie să creăm o nouă formă de libertate și independență în secolului 21. Trebuie să creăm un nou model economic și industrial, care să stimuleze prosperitatea și care să se concentreze pe protejarea democrației și a valorilor noastre”, a afirmat Ursula von der Leyen, în discursul rostit la Universitatea Keio din Tokyo. Președintele Comisiei Europene a denunțat tentative de modificare a frontierelor cu forța, o referire la invazia Rusiei în Ucraina, precum și concurența incorectă și protecționismul, în ceea ce par a fi critici la adresa Chinei și Statelor Unite. ”În contextul competitivității incorecte, intensificăm cooperarea în materie de securitate economică pentru a face rețelele de aprovizionare mai rezistente, astfel încât să nu ducem niciodată lipsă de materii prime esențiale. Atât Europa, cât și Japonia observă accentuarea instinctelor protecționiste, exploatarea vulnerabilităților și a dependențelor. De aceea, este necesar să devenim mai puternici, nu doar pentru a ne consolida independența, ci și pentru a ne proteja”, a insistat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană va consolida parteneriatul economic și de securitate cu Japonia, a declarat Ursula von der Leyen cu ocazia întrevederii pe care a avut-o cu premierul nipon, Shigeru Ishiba. ”Europa și Japonia sunt prieteni apropiați și de încredere. Împărtășim valori precum corectitudinea, deschiderea și respectarea regulilor. Împreună, avem forța necesară nu doar pentru a ne apăra interesele, ci și pentru a configura rezultatele pe plan mondial”, a subliniat președintele Comisiei Europene cu ocazia summitului din Osaka. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Summitul UE-China riscă să fie marcat de TENSIUNI /Beijingul ar putea fi afectat de un potențial acord comercial Europa-SUA
FT: UE va cere Marii Britanii plata de comisioane din contractele obținute din viitorul fond de apărare de 150 de miliarde de euro
Marea Britanie va trebui să plătească Uniunii Europene un comision din valoarea armamentului vândut de companiile britanice prin intermediul unui fond de apărare înființat de Bruxelles, conform planurilor elaborate de blocul comunitar. În mai, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie se va alătura noului proiect al Uniunii Europene, “Security Action for Europe” (SAFE), în valoare de 150 de miliarde de euro. SAFE face parte dintr-un efort al UE de a obține și aloca 800 de miliarde de euro pentru noi cheltuieli pentru apărare până în 2030. SAFE le va permite statelor membre și anumitor „state terțe”, cum ar fi Marea Britanie, să se angajeze în achiziții comune de drone și sisteme de apărare antirachetă, printre altele. „Echilibru corect între contribuții și beneficii” Londra va fi obligată să răsplătească Bruxelles-ul pentru că i s-a permis să participe la program, au declarat doi diplomați UE pentru Financial Times. „Ceea ce a fost scris în regulamentul SAFE este că trebuie să existe un echilibru corect în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile” țărilor externe, cum ar fi Marea Britanie, a spus unul dintre diplomați. Diplomații au spus că, din moment ce companiile britanice vor primi bani UE, care le vor permite să creeze locuri de muncă și să aibă o capacitate de producție sporită, Londra ar trebui să răsplătească Bruxelles-ul. Dacă companiile britanice câștigă contracte finanțate cu bani de la SAFE, Guvernul britanic va trebui să plătească un procent către fond pentru a ajuta la echilibrarea beneficiului economic al contractelor, au adăugat diplomații. Același mecanism s-ar aplica Canadei și oricărei alte țări care dorește ca industria sa de apărare să acceseze banii, au remarcat diplomații. Suma exactă pe care Marea Britanie va trebui să o plătească pentru a accesa fondul este încă discutată de către statele membre, care se pregătesc să își finalizeze poziția cu privire la acordul cu Marea Britanie, care este așteptat să fie publicat săptămâna aceasta. Înalți oficiali britanici au declarat că Franța negociază dur cu alte state membre pentru a conveni asupra unui mandat de negociere al UE săptămâna aceasta. Franța, care vede SAFE ca pe o modalitate de a stimula industria de armament din UE, face presiuni pentru o contribuție ridicată a Marii Britanii. Dar alte țări, în frunte cu Germania, vor să se asigure că Marea Britanie nu este descurajată să adere la program, a spus un al treilea diplomat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Membri ai Congresului SUA cer menținerea Tratatului AUKUS /„Există indicii că Beijingul se pregătește de utilizarea forței militare”
Un singur cuvânt greșit a ruinat o companie veche de 158 de ani: lecția dură a unei parole slabe
O simplă greșeală umană – o parolă prea ușor de ghicit – a dus la colapsul unei companii britanice cu o istorie de peste un secol și jumătate. KNP Logistics, un important transportator din Northamptonshire, a fost forțată să-și închidă porțile în urma unui atac ransomware care a paralizat complet infrastructura IT. 700 de angajați au rămas fără locuri de muncă, iar cazul a devenit un exemplu emblematic al fragilității digitale cu care se confruntă mii de afaceri. Acest atac nu este un incident izolat. Este parte a unei epidemii cibernetice care lovește constant companii din toate sectoarele – de la retaileri de top până la firme de logistică. Ce au toate în comun? O securitate informatică slabă și o cultură organizațională care încă subestimează amenințarea reală a criminalității digitale. În cazul KNP, ancheta a relevat că intrarea în sistemul intern a fost posibilă prin ghicirea parolei unui angajat. O greșeală aparent banală, dar care a oferit acces total grupării de hackeri Akira. Aceștia au criptat datele companiei și au blocat accesul la toate sistemele esențiale pentru funcționare. Au lăsat în urmă un mesaj cinic: „Dacă citești asta, înseamnă că infrastructura internă a companiei tale este complet sau parțial moartă”. Deși KNP avea asigurare cibernetică și susținea că respectă standardele industriei, compania nu avea mijloacele să plătească răscumpărarea estimată la cinci milioane de lire sterline. Așa că datele au fost pierdute definitiv, iar firma – cunoscută în Regatul Unit sub brandul „Knights of Old” – a fost nevoită să se închidă. Directorul companiei, Paul Abbott, nu i-a spus niciodată angajatului vizat că parola sa a fost poarta de intrare pentru atacatori. „Ai vrea să știi dacă a fost vina ta?”, întreabă el retoric. Însă lecția este clară: în era digitală, securitatea nu mai este opțională, ci o responsabilitate colectivă în orice organizație. Ransomware-ul: bomba digitală a secolului XXI Atacul asupra KNP este doar unul din cele 19.000 de cazuri estimate anul trecut în Marea Britanie. Ransomware-ul a devenit cea mai periculoasă formă de criminalitate cibernetică, iar în 2024 se preconizează că va fi cel mai grav an de până acum în acest sens. Specialiștii în securitate de la National Cyber Security Centre (NCSC) și National Crime Agency (NCA) avertizează că fenomenul a evoluat. Hackerii nu mai sunt doar experți tehnici izolați. Mulți provin din generația care a crescut cu jocurile online și folosesc metode de inginerie socială pentru a păcăli angajați sau echipe de suport tehnic. Intrarea în sistem nu mai necesită neapărat un atac sofisticat – uneori e suficient un apel telefonic convingător. „E o generație nouă de hackeri, care nu mai are nevoie de cunoștințe tehnice avansate”, spune Suzanne Grimmer, coordonatoarea unei echipe NCA. Atacurile au aproape dublat frecvența de când ea a preluat conducerea unității. De ce sunt aceste atacuri atât de frecvente? Pentru că sunt profitabile. Într-o treime dintre cazuri, companiile plătesc răscumpărările. Lipsa obligației legale de a raporta aceste atacuri sau plăți contribuie la perpetuarea fenomenului. E timpul pentru o „revizie tehnică” obligatorie În Marea Britanie se discută deja despre obligativitatea unui „cyber-MOT” – o formă de inspecție periodică a sistemelor IT, similară cu reviziile tehnice auto. Paul Abbott, fostul director al KNP, susține că firmele ar trebui să fie obligate să demonstreze că au sisteme de protecție actualizate. „Trebuie reguli care să te facă mai rezistent în fața criminalității digitale”, spune el. De asemenea, guvernul britanic analizează interzicerea plăților de răscumpărare de către entitățile publice și introducerea unui sistem în care firmele private să ceară aprobarea statului înainte de a plăti. Ideea e să nu mai fie alimentat cercul vicios care transformă ransomware-ul într-o afacere înfloritoare pentru infractori. Tot mai mulți experți cer o schimbare de paradigmă: securitatea cibernetică nu trebuie să fie doar responsabilitatea departamentului IT, ci un element central în toate deciziile de business. Richard Horne, CEO al NCSC, atrage atenția că „organizațiile trebuie să ia măsuri reale pentru a-și securiza sistemele”. Realitatea dură e că hackerii nu trebuie să găsească o breșă sofisticată. E suficient ca tu, ca angajat, să folosești o parolă slabă sau să deschizi un atașament suspect. Un moment de neatenție poate însemna pierderea a milioane și falimentul unei companii întregi. Poate că este momentul să te întrebi: cât de sigur e, de fapt, sistemul în care lucrezi?
O vulnerabilitate în software-ul Microsoft, folosită de hackeri pentru un atac asupra unor agenții guvernamentale și companii din întreaga lume
Hackeri neidentificați au exploatat o defecțiune majoră de securitate din software-ul Microsoft pentru a lansa un atac global asupra unor agenții guvernamentale și companii în ultimele zile. Aproximativ 100 de organizații diferite au fost vizate, au declarat două dintre organizațiile care au ajutat la descoperirea operațiunii. Microsoft a emis sâmbătă o alertă cu privire la „atacuri active” asupra mai multor organizații care rulau servere de SharePoint – o aplicație utilizată pe scară largă de organizații pentru a partaja documente și a colabora în cadrul organizațiilor. Atacul compromite doar acele servere găzduite într-o organizație – nu și cele din cloud, cum ar fi Microsoft 365, au spus oficialii, conform Reuters. Microsoft a declarat că „a furnizat actualizări de securitate și încurajează clienții să le instaleze”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Vaisha Bernard, hackerul șef de la Eye Security, o firmă de securitate cibernetică cu sediul în Olanda, care a descoperit campania de hacking, a declarat că o scanare a internetului efectuată cu Fundația Shadowserver a descoperit aproape 100 de victime în total – și asta înainte ca tehnica din spatele hack-ului să fie cunoscută pe scară largă. „Este foarte clar”, a spus Bernard. „Cine știe ce au făcut alți adversari de atunci pentru a plasa alte uși din spate.” Cu acces la aceste servere, care se conectează adesea la e-mailul Outlook, Teams și alte servicii de bază, o breșă poate duce la furtul de date sensibile, precum și la recoltarea parolelor, au remarcat oficialii Eye Security. Ceea ce este, de asemenea, alarmant, au spus cercetătorii, este că hackerii au obținut acces la chei care le pot permite să recâștige intrarea chiar și după ce un sistem a fost reparat. Bernard a refuzat să identifice organizațiile afectate, spunând că autoritățile naționale competente au fost notificate. Fundația Shadowserver a confirmat cifra de 100 de victime și a spus că majoritatea țintelor afectate se află în Statele Unite și Germania și că printre victimele se numără organizații guvernamentale. Nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic în curs. Microsoft va înceta să mai folosească ingineri din China pentru programele de cloud computing ale Departamentului Apărării FBI a anunțat duminică că este la curent cu atacurile și că lucrează îndeaproape cu partenerii săi din sectorul federal și privat, dar nu a oferit alte detalii. Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a declarat că are cunoștință de „un număr limitat” de ținte în Marea Britanie. Un cercetător a spus că campania părea inițial să vizeze un set restrâns de organizații cu legături cu Guvernul. Aceasta este doar cel mai recent caz de probleme privind securitatea cibernetică pentru Microsoft, unul dintre cei mai mari furnizori de tehnologie pentru guverne, în ultimii doi ani. A existat inclusiv un caz în care au fost furate e-mailurile directorilor companiei. Anul trecut, compania a fost acuzată de un grup de experți guvernamentali și din industrie pentru greșeli care au permis hackerilor chinezi să aibă access la e-mailurile ale membrilor Guvernului SUA, inclusiv cele ale secretarului Comerțului de atunci, Gina Raimondo. Vineri, Microsoft a anunțat că va înceta să mai folosească ingineri din China pentru a sprijini programele de cloud computing ale Departamentului Apărării, după ce un articol al publicației de investigații ProPublica a dezvăluit această situație, determinându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, să ordone o revizuire a acordurilor de cloud ale Pentagonului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Uniunea Europeană anunță planuri privind acumularea de stocuri de urgență de minerale esențiale Financial Times
Bruxelles-ul spune că va acumula stocuri de urgență de minerale esențiale, pe măsură ce îngrijorările cresc cu privire la vulnerabilitatea UE la atacuri. Proiectul unui document privind o strategie de stocare la nivelul UE, văzut de Financial Times, urmează să fie publicat săptămâna viitoare. „UE se confruntă cu un peisaj de risc din ce în ce mai complex și în deteriorare, marcat de tensiuni geopolitice în creștere, inclusiv conflicte, impactul tot mai mare al schimbărilor climatice, degradarea mediului și amenințările hibride și cibernetice”, arată documentul. Statele membre ar trebui să coordoneze aprovizionarea cu alimente, medicamente și chiar combustibil nuclear, a spus executivul UE. De asemenea, s-ar accelera lucrările de creare de stocuri la nivelul UE de articole precum modulele de reparare a cablurilor „pentru a asigura recuperarea promptă după defecțiuni la cabluri de energie sau cabluri optice” și mărfuri precum minerale rare și magneții permanenți, care sunt cruciale pentru sistemele energetice și de apărare. Mai multe cazuri de potențial sabotaj al cablurilor de comunicații subacvatice și al conductelor de gaz din ultimii ani au provocat îngrijorări cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii critice. Strategia face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a îmbunătăți securitatea și reziliența blocului de 27 de țări. Luna trecută, generalul Carsten Breuer, Inspector General al Bundeswehr-ului, a avertizat că Rusia ar putea ataca un stat membru al UE în următorii patru ani. Mediul cu risc mai mare a fost determinat de „activitatea crescută a hacktiviștilor, infractorilor cibernetici și a grupurilor sponsorizate de state”, se arată în document. UE este, de asemenea, mai susceptibilă decât multe alte regiuni la efectele schimbărilor climatice, deoarece se încălzește de două ori mai repede decât media globală. UE: Populația să stocheze provizii esențiale pentru cel puțin 72 de ore Într-un raport comandat de UE în octombrie, fostul președinte finlandez Sauli Niinisto a spus că securitatea ar trebui considerată un „bun public.” Bruxelles-ul ar trebui să „definească obiective pentru a asigura niveluri minime de pregătire în diferite scenarii de criză, inclusiv în cazul unei agresiuni armate sau al întreruperii pe scară largă a lanțurilor globale de aprovizionare”, a spus Niinisto. UE a sfătuit, de asemenea, în martie, gospodăriile să stocheze provizii esențiale pentru cel puțin 72 de ore. Blocul deține deja o flotă de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor, un avion de evacuare medicală și articole precum spitale de campanie și materiale medicale esențiale în 22 de țări ale UE, ca parte a efortului său de răspuns de urgență pentru dezastre naturale. Comisia Europeană a declarat că va stabili o „rețea de stocare” pentru a îmbunătăți coordonarea între țările UE. Documentul UE arată că a existat „o înțelegere comună limitată a bunurilor esențiale necesare pentru pregătirea pentru crize, pe fondul unui peisaj de risc în evoluție rapidă.” De asemenea, UE va începe să întocmească liste actualizate periodic de provizii esențiale, adaptate fiecărei regiuni și fiecărui tip de criză. Statele membre ar trebui să stimuleze mai bine sectorul privat să ajute la stocare, cum ar fi prin credite fiscale. Blocul ar trebui, de asemenea, să colaboreze cu aliații în ceea ce privește „depozitarea comună” și să se coordoneze mai bine cu NATO în ceea ce privește gestionarea resurselor și a infrastructurii cu dublă utilizare. Nevoia de investiții în stocuri critice va fi, de asemenea, luată în considerare în propunerile pentru noul buget multianual, care urmează să fie prezentate la sfârșitul acestei luni. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
CCR a decis: Băsescu își recapătă toate drepturile de fost președinte, retrase din cauză că a colaborat cu Securitatea
Surse judiciare au declarat pentru Gândul că fostul președinte, Traian Băsescu, și-a câștigat marți, la Curtea Constituțională, dreptul să-și păstreze beneficiile de pe urma calității de fost șef al statului. Acestea i-au fost retrase din cauza faptului că a fost dovedit colaborator al Securității. Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a contestat la Curtea Constituțională a României decizia prin care i-au fost luate toate drepturile câștigate în urma statutului de fost șef de stat. Instanța i-a dat câștig de cauză, chiar dacă s-a dovedit că Băsescu a fost colaborator al fostei Securități. Modificările aduse Legii 406/2001 au făcut ca Traian Băsescu să rămână fără vilă de protocol, asigurată prin RA-APPS, protecție din partea SPP și indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu pe toată durata vieții. Traian Băsescu a sesizat CCR, prin Curtea de Apel București, care a invocat excepția de neconstituționalitate referitoare la faptul că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă. Sesizarea a fost depusă în 2022. ” CCR a admis sesizarea conform căreia LEGEA Nr.243 din 8 octombrie 2021, pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român este NECONSTOYUTIONALĂ”, spun surse juridice. CITEȘTE ȘI: Traian Băsescu a fost operat de URGENȚĂ pe cord, la Paris. Fostul președinte a avut dificultăți cu stenturile montate pe inimă Traian Băsescu ar putea ABSENTA de la ceremonia depunerii jurământului de către Nicușor Dan: „Am un mare dubiu” Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Reacția premierului Pedro Sanchez după ce Trump a amenințat că va impune taxe vamale mai mari Spaniei
Premierul Pedro Sanchez și-a apărat decizia de a fi în dezacord cu aliații din NATO cu privire la creșterea cheltuielilor militare și a numit amenințarea președintelui SUA Donald Trump de a impune taxe vamale mai mari Spaniei „nedreaptă de două ori”. „Europa și lumea au suferit de pe urma unui război comercial, a unor măsuri tarifare pe care le-am considerat – cel puțin în Spania – din primul minut ca fiind nedrepte și, de asemenea, unilaterale”, le-a declarat Sanchez reporterilor joi la Bruxelles. „În cazul Spaniei, acestea sunt de două ori nedrepte”. Sanchez a subliniat că Spania are un deficit comercial cu SUA, spre deosebire de excedentele comerciale pe care multe alte țări le au cu SUA, care au determinat politica tarifară a lui Trump. Spania își va crește cheltuielile pentru apărare la 2,1%, „nimic mai mult, nimic mai puțin” În cadrul unui summit desfășurat miercuri la Haga, membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord au convenit să își majoreze cheltuielile pentru securitate la 5% din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea, Sanchez a refuzat să fie de acord cu noul obiectiv, afirmând că Spania își va crește cheltuielile pentru apărare doar la 2,1% din PIB, „nimic mai mult, nimic mai puțin”. După summitul de la Haga, Trump l-a criticat pe Sanchez, după ce restul membrilor alianței au fost de acord cu noua țintă de cheltuieli. „Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care este problema”, a spus Trump. „Vom remedia asta. Știți, vom face asta, negociem cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească de două ori mai mult. Și chiar vorbesc serios despre asta”. Sanchez a declarat că Spania va îndeplini noile obiective ale NATO în materie de armament și trupe, dar fără să se angajeze să plătească prețul pe care NATO îl impusese. Sanchez a atras critici dure din partea altor membri NATO, conform Bloomberg. Uniunea Europeană, din care face parte și Spania, face în prezent eforturi să încheie un acord comercial cu Washingtonul înainte ca taxele vamale la aproape toate exporturile europene către SUA să crească la 50% pe 9 iulie. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, gestionează chestiunile comerciale pentru blocul celor 27 de membri – statele membre nu negociază singure acordurile comerciale. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump semnalează că SUA ar putea relaxa SANCȚIUNILE aplicate Iranului privind vânzarea petrolului, pentru a ajuta la reconstrucția statului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
UE și Canada avansează cooperarea în domeniul securității, în contextul accentuării riscurilor geopolitice
Uniunea Europeană și Canada au semnat o serie de acorduri prin care avansează parteneriatul în materie de securitate și apărare, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și António Costa, președintele Consiliului European, au stabilit cu premierul Canadei, Mark Carney, ”avansarea cooperării în materie de securitate”, cu ocazia summitului desfășurat în Olanda. ”Uniunea Europeană și Guvernul de la Ottawa au semnat un Acord de Parteneriat în materie de Securitate și Apărare care va accelera contribuția Canadei la evoluarea arhitecturii de securitate a Europei”, a comunicat Comisia Europeană. În plus, Canada va primi acces la sistemul european privind achizițiile de armament, ceea ce va stimula investițiile în apărare. ”Este vorba de un moment istoric, în care Uniunea Europeană și Canada consolidează parteneriatul strategic, fondat pe încredere și pe valori comune, pe legături istorice și cooperare economică. Parteneriatul nostru se bazează pe valori comune precum principiile democratice, drepturile omului, normele statului de drept și piețele deschise. Într-o lume care se schimbă rapid, marcată de incertitudine geopolitică, pe modificarea situației economice și pe accelerarea efectelor modificărilor climatice, acest parteneriat este mai important ca niciodată”, subliniază Comisia Europeană. Liderii Uniunii Europene și Canadei au stabilit să intensifice cooperarea și în materie de minerale esențiale. De asemenea, sectoarele industriale vor încerca să aplice modele de dezvoltare axate pe tehnologii ecologice. ”La nivel digital, există un potențial imens de cooperare, astfel că liderii Uniunii Europene și Canadei au stabilit să avanseze proiectul unui Acord Comercial Digital, prin alinierea standardelor și a infrastructurii, prin cooperarea în domeniile securității cibernetice, inteligenței artificiale și tehnologiilor cuantice”, subliniază Comisia Europeană. Citește și: ANALIZĂ BCE menține o politică monetară prudentă în ZONA EURO /Philip Lane: Există riscul reactivării inflației, din cauza problemelor fiscale și a crizelor VIDEO Trump emite DUBII asupra apărării colective în cadrul NATO: „Depinde de definiție” /Președintele SUA a dezvăluit mesaje de la Mark Rutte Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele