Etichetă: senat

Senatorii din Comisia de Apărare dezbat raportul proiectului de lege care ar limita mandatele şefilor de servicii secrete la 8 ani

Comisia de Apărare din cadrul Senatului României dezbate marţi raportul pre marginea proiectului de lege L662/2024, care face referire la limitarea mandatelor sefilor de servicii secrete. Potrivit textului de lege propus de  iniţiator, USR,  „Serviciul Roman de Informații este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților şi Senat în şedință comună, la propunerea Preşedintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului”. „”Mandatul directorului Serviciului Român de Informații este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată. La numirea în funcție, directorul depune în fața Parlamentului următorul jurământ: „Eu,…jur că voi îndeplini de bună-credință și nepărtinire, în deplinul respect al Constituției ți legilor țării, atribuțiile cemi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informații.” În executarea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, directorul emite, potrivit legii, ordine și instrucțiuni. Eliberarea din funcție a directorului Serviciului Roman de Informații se face de Parlament, în şedința comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.” Textul are aceleaşi specificaţii şi pentru şefii SIE(Serviciul de Informaţii Externe), STS(Serviciul de Transmisiuni Speciale), SPP(Serviciul de Protecţie şi Pază), DGPI(Direcţia Generală de Protecţie Internă), DGIA(Direcţia Generală de Informaţii a Armatei). Senatorul Nicoleta Pauliuc a subliniat că textul legii trebuie să se delimiteze de notiunea de servicii secrete”, pentru că noi nu avem servicii secrete, ci servicii de informaţii şi servicii în cadrul sistemului naţional de apărare.

Gaz din Marea Neagră, la preț fix de 2,5 miliarde de euro pe 7 ani

O nouă lege intrată în vigoare la începutul lunii august autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să solicite un buget de aproape 2,5 miliarde de euro pentru un contract semnat de statul român cu OMV Petrom, prin care gazele naturale extrase din Marea Neagră în proiectul Neptun Deep să fie cumpărate la un tarif fix stabilit de compania austriacă, pe o perioadă de șapte ani. Este vorba de Legea nr. 171 din 5 august 2026, inițiată de doi senatori PNL, cărora li s-a alăturat și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Legea a fost votată în plenul camerei superioare la finalul lunii iulie și a primit doar opt voturi „împotrivă”, la o zi după ce a fost avizată negativ de membrii Consiliului Legislativ.  Loading … Preț fix stabilit de OMV Petrom pentru gazul din Marea Neagră, pe o perioadă de 7 ani / Cine sunt inițiatorii legii și ce prevede aceasta Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 28 iulie 2026. La acea vreme, inițiatorii erau liberalii Cătălin-Daniel Fenechiu și Maria-Gabriela Horga. O zi mai târziu, celor doi senatori PNL li s-a alăturat și Mircea Abrudean, președintele camerei superioare din Parlamentul României, în calitate de coinițiator. Forma inițială a legii – care a rămas, oricum, nemodificată până când a fost adoptată – prevede autorizarea ANRSPS cu privire la stabilirea sumei de bani care este adăugată la bugetul stabilit pentru implementarea anumitor operațiuni petroliere, offshore și onshore. În textul expunerii de motive, sunt precizate detaliile ofertei făcute de reprezentanții OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. „Pentru cantitatea de gaz ofertată de OMV Petrom, de 49,9 Twh, respectiv 49.900.000 Mwh, la un preț de 48,752 euro/Mwh și la un curs de 5,2581 lei/euro, bugetul necesar ANRSPS pentru achiziția cantității pentru o perioadă de 7 ani este de cca. 2.432.724.800 euro, respectiv 12.791.510.270 lei, fară TVA și accize”, au menționat inițiatorii legii în documentul de motivare. Președintele Senatului, Mircea Abrudean | Sursa foto: Mediafax Cum a fost votată legea în Parlament, după ce a primit aviz negativ de la membrii Consiliului Legislativ Odată înregistrată la Senat, forma inițială a legii a fost trimisă, în regim de urgență, pentru aviz la Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, respectiv Consiliul Legislativ. Dintre acestea, doar Consiliul Legislativ a acordat aviz negativ, din următoarele considerente: „Semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare intitulat Expunerea de motive indică valoarea estimată a operațiunii, însă nu stabilește sursa concretă din care vor fi asigurate plățile, simpla indicare a cuantumului unei cheltuieli nu echivalează cu stabilirea sursei de finanțare. Astfel, constatăm că nu sunt precizate: bugetul și subdiviziunea bugetară din care vor fi suportate plățile, repartizarea anuală a sumelor pe perioada de șapte ani, creditele bugetare necesare în fiecare exercițiu, tratamentul TVA și al accizelor, costurile de finanțare, impactul asupra deficitului bugetar și datoriei publice”, este menționat în documentul de motivare a avizului. Sursa foto: Mediafax Toate partidele, cu excepția grupului PACE, au votat „pentru” / Doar opt senatori au respins proiectul Noul proiect de lege a fost supus votului în plenul Senatului la data de 30 iulie. Dintre cei 126 de senatori prezenți, 115 au votat „pentru”, opt „împotrivă”, doi s-au abținut, iar unul singur a fost înregistrat în categoria „Prezent – Nu votez”. Este vorba de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Restul senatorilor au votat în felul următor: PSD: 35 pentru, 1 împotrivă; AUR: 26 pentru, 1 abținere, 1 nu a votat; PNL: 20 pentru, 0 împotrivă; USR: 19 pentru, 0 împotrivă; UDMR: 9 pentru, 0 împotrivă; PACE: 0 pentru, 7 împotrivă; Neafiliați: 6 pentru, 1 abținere. O zi mai târziu, pe 31 iulie, legea a fost adoptată și de Camera Deputaților. Ulterior, Consiliul Economic și Social a acordat aviz favorabil, iar, pe 3 august, legea a fost trimisă spre promulgare către președintele Nicușor Dan. Pe 5 august, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Victor Ponta, acuzații grave la adresa Guvernului / „Cum să le zici tu ălora că șapte ani de zile le cumperi gazul la prețul pe care îl vor ei” Fostul premier Victor Ponta a lansat un atac dur la adresa Guvernului cu privire la contractul pe șapte ani încheiat cu OMV Petrom. Invitat la „Marius Tucă Show”, luni, 7 septembrie, Ponta a atras atenția asupra faptului că tranzacția vizează doar cantitățile deținute de compania austriacă, deși statul român este coproprietar al exploatării maritime prin societatea națională Romgaz. „Pe 31 iulie, a venit un proiect de lege de la Guvern cu 70 de modificări la 70 de legi. Nu îți închipui că cineva a citit ce scria acolo. Era și o modificare ca rezervele statului să poată să aplice legea nu știu care. Oricum ceva ciudat, că dai o lege ca să aplici o lege. Dar, a doua zi, s-a dus repede Guvernul Bolojan la OMV să le zică „Vrem să cumpărăm pe șapte ani de acum încolo gazul pe care îl produceți în Marea Neagră și vă dăm un preț fix de 50 de euro.» Păi stai puțin, că poate o fi prețul 30. Sau poate o fi 35. Cum le zici tu la ălora că șapte ani de zile le cumperi la prețul pe care îl vor ei?!  Romgazul are jumătate acolo. La Romgaz nu le-a dat nimic. Și-au împărțit gazul de acolo, Romgazul cu OMV-ul. Noi luăm de la OMV, noi nu luăm de la Romgaz”, afirmă Victor Ponta în emisiunea „Marius Tucă Show”. Victor Ponta | Sursa foto: Mediafax Proiectul Neptun Deep presupune investiții de până la 4 miliarde de euro Perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din zona offshore a României, dezvoltat în participație egală de către companiile OMV Petrom și Romgaz. Investițiile totale estimate pentru dezvoltarea perimetrului se ridică la până la 4 miliarde de euro.

Ancheta privind întâlnirea Bolojan-Tănăsescu continuă. Senatul reprogramează audierea premierului interimar. Acesta nu s-a prezentat în fața parlamentarilor

Comisia de constituționalitate a Senatului va continua săptămâna viitoare audierile în ancheta privind întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Simina Tănăsescu și Mircea Abrudean au fost invitați la audieri pe 15 septembrie, pentru a oferi detalii despre întâlnirea din 14 august, care a durat aproximativ 30-35 de minute. În ședința de marți, condusă de președinta Comisiei de constituționalitate, Nadia Cerva (PACE – Întâi România), au fost prezentate înregistrări video cu sosirea și plecarea lui Ilie Bolojan și a Siminei Tănăsescu de la întâlnire. Simina Tănăsescu nu s-a prezentat la audieri și a transmis că este disponibilă pentru o audiere după data de 11 septembrie. Potrivit unor surse, șefa CCR se află în prezent în străinătate. Nici premierul interimar Ilie Bolojan nu s-a prezentat, marți, în fața comisiei parlamentare. Ancheta ar putea fi extinsă, dacă plenul Senatului va aproba solicitarea, și asupra unor informații apărute în presă potrivit cărora judecătorul CCR Cristian Deliorga s-ar fi deplasat în insula Mykonos, în Grecia, cu un avion privat, alături de deputații Florin Manole și Victor Ponta. Primul audiat în ședința de marți a comisiei a fost subofițerul SPP Gabriel Băluțoiu, care pe 14 august se afla la post la intrarea în biroul președintelui Senatului. Totuși, acesta a precizat că, potrivit Regulamentului, nu poate oferi informații despre activitatea sa, acestea fiind „secret de stat”. Întrebat dacă a recunoscut-o pe președinta CCR, ofițerul a spus că o cunoștea „doar de la TV”. Mircea Abrudean a declarat, în urmă cu o săptămână, că va participa la ședința comisiei. El a precizat însă că nu are ce explicații să ofere în legătură cu folosirea biroului său de către premier, considerând că este „un lucru absolut normal”. La data de 24 august, plenul Senatului a aprobat desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate cu privire la întâlnirea din 14 august dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu.

Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, chemați astăzi la audieri în Comisia pentru Constituționalitate a Senatului, în ancheta privind întâlnirea lor din august

Potrivit programului publicat de Senat, Comisia pentru Constituționalitate se reunește marți, de la ora 11.00, în Salonul Alb, pentru audieri în cadrul anchetei parlamentare privind întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu. Ilie Bolojan este așteptat la ora 11:00, iar Simina Tănăsescu la ora 11:30. În cazul în care președinta CCR nu se prezintă, la aceeași oră este programată audierea unui angajat al Serviciului de Protecție și Pază. De la ora 13.00 sunt chemați președintele Senatului, Mircea Abrudean, directorul Cancelariei președintelui Senatului, directorul Cabinetului acestuia și directorul general al consilierilor președintelui Senatului. Comisia a solicitat și imaginile surprinse de camerele de supraveghere din Palatul Parlamentului în ziua întâlnirii, inclusiv cele de pe căile de acces către biroul președintelui Senatului. Senatul a aprobat pe 24 august declanșarea demersurilor pentru ancheta parlamentară, cu 67 de voturi pentru și 41 împotrivă. Întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și nu a fost anunțată public în prealabil. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să analizeze sesizări privind Legea Integrității. Ce au spus Bolojan și Simina Tănăsescu despre întâlnire Atât premierul, cât și președinta CCR au susținut că întrevederea a vizat exclusiv chestiuni administrative și că nu a fost discutat niciun dosar aflat pe rolul Curții Constituționale. Simina Tănăsescu a explicat că întâlnirea a fost legată de nevoia CCR de spații suplimentare pentru desfășurarea activității. Bolojan a respins criticile apărute după întâlnire și a afirmat că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”. Premierul a susținut că întâlnirile dintre reprezentanții instituțiilor sunt firești atunci când trebuie rezolvate probleme administrative și că acest lucru nu înseamnă că sunt discutate cauze aflate pe rol.

Senatul a eliminat incompatibilitatea consilierilor locali

Modificările Codului Administrativ care puneau mii de consilieri locali și județeni ai tuturor partidelor în situația de incompatibilitate cu funcțiile pe care le ocupau și în alte instituții publice au fost eliminate miercuri, 26 august, în plenul Senatului. Au fost înregistrate 122 de voturi, dintre care 82 „pentru”, 19 „împotrivă” și 21 de abțineri, ceea ce înseamnă că legea merge spre promulgare către președintele Nicușor Dan. După aflarea rezultatelor votului, senatorul USR, Sorin Sipoș, a anunțat că partidul pe care îl reprezintă va ataca legea adoptată la Curtea Constituțională (CCR). „Astăzi e o zi neagră pentru democrația din România” / „Ați inventat două Constituții” „Astăzi e o zi neagră pentru democraţia din România. În aceeaşi zi, Parlamentul a votat două legi care arată un dublu standard revoltător, pentru unii, schimbă reguli după alegeri ca să le ia mandatul, iar pentru alţii, schimbă legi peste noapte ca să le salveze mandatul. Aţi inventat două Constituţii, una pentru cei pe care vreţi să-i scoateţi din funcţii, iar alta pentru cei pe care vreţi să-i păstraţi în funcţii. De aceea, noi am votat împotriva acestei legi şi vom ataca la Curtea Constituţională această lege”, a declarat Sorin Sipoș în plenul Senatului. Senatorul USR Sorin Șipoș / Foto – Facebook Personalul contractual din administrație scapă de interdicțiile impuse / Ce alineate din lege au fost abrogate Conținutul cuprins între alineatele (2)-(6) din art. 550 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ au fost abrogate în urma adoptării noii legi de către forul decizional al Senatului. Acestea făceau referire la regimul incompatibilităților și conflictelor de interese în cazul personalului contractual din administrația publică centrală și locală, după cum urmează: (2) Personalul contractual este în conflict de interese dacă se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 79 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare. (3) În cazul existenței unui conflict de interese, personalul contractual este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să îl informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a atribuțiilor personalului contractual, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștință. (4) În cazurile prevăzute la alin. (2), conducătorul autorității sau instituției publice, la propunerea șefului ierarhic căruia îi este subordonat direct personalul contractual în cauză, va desemna o altă persoană, care are aceeași pregătire și același nivel de experiență. (5) Încălcarea dispozițiilor alin. (3) reprezintă abatere disciplinară și se sancționează în condițiile prevăzute la art. 553^2. 6) Prevederile art. 94-97 din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la incompatibilitățile funcționarilor publici, sunt aplicabile în mod corespunzător și personalului contractual. Perioadă de tranziție pentru cei intrați deja în incompatibilitate sau conflict de interese Din legea adoptată de Senat, reiese și că personalul contractual care a intrat în stare de incompatibilitate sau conflict de interese din 9 august –  data la care a intrat în vigoare Legea nr. 165/2026 – și până la intrarea în vigoare a noii legi, nu vor răspunde juridic. „Situațiile intervenite în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi data intrării în vigoare a prezentei legi, care, potrivit dispozițiilor art.550 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 165/2026, ar fi fost de natură să genereze o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, după caz, nu constituie incompatibilități sau conflict de interese, după caz, și nu atrag răspunderea juridică aferentă acestora”, este precizat în textul votat de Senat.

Petrișor Peiu a demisionat de la șefia senatorilor AUR

Senatorul Petrișor Peiu a demisionat miercuri din funcția de lider al grupului parlamentar AUR din Senat, după votul partidului la Legii ANI. Peiu și-a amenințat colegii încă de aseară că va demisiona în cazul în care senatorii formațiuni vor vota în favoarea proiectului. Decizia vine pe fondul tensiunilor apărute în AUR înaintea votului asupra legii care ar putea avea consecințe inclusiv asupra mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Gândul a relatat marți, în exclusivitate, despre tensiunile apărute în interiorul partidului în legătură cu poziția pe care parlamentarii AUR ar trebui să o adopte.  Loading … Peiu le-a cerut senatorilor AUR să nu intre în „scandalul” PSD-USR Mai mult, Peiu a avut o intervenţie telefonică într-o emisiune în direct la Realitatea TV, marţi seara, unde a mărturisit că nu va vota în plenul de miercuri, iar sfatul său era ca senatorii AUR să nu se bage în acest „scandal” PSD – USR. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR Legea integrității a trecut cu 106 voturi „pentru” în Senat Noua lege a integrității a fost votată de Senat cu 106 voturi „pentru” și 19 „contra”. Singurii care s-au opus noilor reglementări au fost senatorii USR.

PACE – Întâi România cere comisie de anchetă și demisia șefei CCR după întâlnirea cu Bolojan

Într-un comunicat transmis vineri, grupul parlamentar acuză o posibilă ingerință a puterii executive în activitatea Curții Constituționale și susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Elena Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, ridică semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea CCR. PACE – Întâi România susține că întâlnirea a avut loc cu doar trei zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra unor acte normative cu impact financiar major, inclusiv asupra noii Legi a integrității și a legii privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, despre care formațiunea afirmă că sunt legate de jaloane din PNRR. Grupul parlamentar califică întâlnirea drept o posibilă „tentativă clară de trafic de influență la cel mai înalt nivel în stat” și solicită organelor de cercetare penală să se autosesizeze. Solicitările PACE – Întâi România Formațiunea politică cere demisia de urgență a președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, și a președintelui Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, parlamentarii solicită explicații publice din partea premierului interimar Ilie Bolojan și a lui Mircea Abrudean privind scopul și conținutul întâlnirii. PACE – Întâi România cere și o anchetă parlamentară la nivelul comisiilor de specialitate, pentru verificarea modului în care logistica Senatului ar fi fost utilizată pentru întâlniri care ar putea avea legătură cu decizii ale Curții Constituționale. Totodată, grupul solicită verificări în cadrul Comisiei pentru Constituționalitate din Senat privind activitatea CCR în dosarele referitoare la excepțiile sesizate de PNL și USR. Grupul parlamentar susține că demersurile sunt necesare pentru protejarea independenței instituțiilor fundamentale și a statului de drept. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Senatul SUA face un pas decisiv pentru prima reglementare federală a pieței criptomonedelor

John Thune a depus sâmbătă demersurile procedurale pentru organizarea votului pe „Clarity Act”, notează Reuters. Votul va avea loc în cursul lunii septembrie, întrucât senatorii se vor afla în vacanța parlamentară în august.   „Clarity Act” ar stabili primul set cuprinzător de reguli federale pentru industria criptomonedelor din Statele Unite.  Proiectul ar defini situațiile în care monedele digitale sunt considerate valori mobiliare sau mărfuri și ar stabili autoritățile de reglementare responsabile de supravegherea acestora.  Companiile din sectorul cripto susțin că legislația este necesară pentru a oferi mai multă claritate juridică și pentru a favoriza adoptarea criptomonedelor. Adoptarea „Clarity Act” ar reprezenta o nouă victorie importantă pentru Donald Trump în domeniul politicilor privind criptomonedele. Anul trecut, Trump a promulgat o lege privind stablecoin-urile, criptomonedele susținute de active precum dolarul american.  De asemenea, familia prezidențială are un interes deosebit în piața cripto. Familia Trump a raportat în luna iunie venituri de peste 1.4 miliarde de dolari din afacerile cripto.  Pentru a trece de Senat, legea trebuie să obțină 60 de voturi. Republicanii consideră că actul normativ ar putea să treacă, deși opoziția democrată se opune, solicitând introducerea unor restricții mai stricte privind activitățile cripto ale oficialilor guvernamentali. 

Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR

Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție:  Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție  – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții –  Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar).  Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.

PSD: PNL, USR și AUR sacrifică banii din PNRR pentru Fritz

PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că sacrifică 770 de milioane de euro din PNRR pentru salvarea lui Dominic Fritz. Reacția vine după ce legea integrității, care este jalon în PNRR, a fost respinsă în Parlament. PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că pune interesele politice înaintea fondurilor europene. Social-democrații susțin că Ilie Bolojan a blocat adoptarea Legii ANI pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și afirmă că miza reală este salvarea liderului USR, nu respectarea angajamentelor din PNRR.  Loading … Ce a transmis PSD după ce legea ANI a picat în Parlament. Sursă foto: Facebook „Iată imaginea coaliției PNL-USR-AUR: e gata să sacrifice cu cinism 770 milioane de euro din PNRR ca să-l salveze pe Dominic Fritz! Când a fost vorba de a vota pentru un jalon PNRR pe decarbonizare care însemna aproape un miliard de euro din PNRR, Bolojan nu s-a obosit să vină la vot în Senat. Azi, când a fost vorba de salvarea politică a lui Fritz, Bolojan a făcut toate eforturile posibile pentru a bloca adoptarea noii Legi a ANI, din care PSD scosese toate portițele pe care le strecuraseră în favoarea șefului USR. A venit, s-a zbătut, a luat cuvântul, și-a scos parlamentarii din sală. Aceasta este adevărata față a lui Bolojan, nu contează cu adevărat integritatea, miliardele europene și economia, ci doar supraviețuirea sa politică și a aliatului din fruntea USR”, arată PSD pe Facebook. Ce arată tabelul postat de PSD AUR: 1 „pentru”, 25 „abțineri”, 1 „nu a votat” PIR: 7 „pentru”; PNL: 17 „nu au votat”; PSD: 35 „pentru”; UDMR: 9 „pentru”; USR: 11 „nu au votat”; Senatori neafiliați: 3 „pentru”, 3 „abțineri”. Legea ANI a picat în Parlament, joi, 30 iulie 2026 Legea ANI, inclusă ca jalon în PNRR, nu a fost adoptată de Senat. Un amendament propus de PSD prevedea încetarea mandatului pentru persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese prin decizie definitivă. Dominic Fritz susține că modificarea îl viza direct. Proiectul a întrunit 55 de voturi „pentru”, 28 „abțineri”, iar 29 de senatori „nu au votat”. De asemenea, în această seară, Dominic Fritz a reacționat, după ce legea ANI a picat în Parlament. Președintele USR susține că, potrivit noii legi, dacă acest caz s-ar rejudeca, nu s-ar mai afla în conflict de interese. Liderul USR afirmă că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca Constituția și respinge schimbarea sancțiunilor după producerea faptelor. Detaliile pot fi consultate AICI. Sursă foto: Facebook, Mediafax Foto