Mircea Abrudean, revoltat, după ce PSD și AUR își adjudecă conducerea ICR / Parteneriatul lor funcționează
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a acuzat PSD și AUR că au colaborat în Parlament la votul pentru noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), susținând că cele două partide și-au împărțit funcțiile de conducere ale instituției. Potrivit lui Abrudean, în urma votului desfășurat marți, PSD a obținut funcția de președinte al ICR, iar AUR una dintre pozițiile de vicepreședinte. „O nouă dovadă a colaborării” „AUR și PSD au confirmat astăzi, încă o dată, că parteneriatul lor funcționează în Parlament”, a afirmat președintele Senatului într-o postare publicată pe rețelele sociale. Acesta a susținut că votul reprezintă o nouă dovadă a colaborării dintre cele două formațiuni politice, pe care le acuză că acționează împreună atunci când este vorba despre împărțirea funcțiilor, fără a propune soluții pentru actuala situație politică. „Nu au venit cu nicio soluție” „Au reușit încă o dată să găsească o formulă de colaborare, după ce au dărâmat prin moțiune de cenzură un Guvern pro-reforme. Lucrează împreună când e vorba de propriile interese, dar nu au venit cu nicio soluție pentru guvernarea țării, deși a trecut o lună de când au declanșat criza politică în care ne aflăm”, a declarat Abrudean. Președintele Senatului a subliniat importanța Institutului Cultural Român, instituție aflată sub control parlamentar și responsabilă de promovarea culturii române în străinătate. Abrudean: „Rezultatele votului reflectă fidel relațiile dintre partidele politice” „Institutul Cultural Român nu este o instituție oarecare. ICR reprezintă România în plan cultural și contribuie la promovarea imaginii țării peste hotare”, a transmis acesta. Mircea Abrudean a mai afirmat că rezultatul votului din Parlament reflectă mai fidel relațiile dintre partidele politice decât declarațiile publice ale acestora. „Votul de astăzi este încă un exemplu al felului în care relațiile dintre partide se văd mai bine în rezultatele din Parlament decât în declarațiile publice”, a concluzionat președintele Senatului.
Senatul a adoptat proiectul AUR privind transparentizarea finanțării ONG-urilor! Organizațiile vor fi obligate să declare toate sursele de bani
Deputatul AUR Ionelia Priescu a susținut în plenul Senatului necesitatea unei transparențe totale în ceea ce privește finanțarea ONG-urilor, afirmând că proiectul legislativ propus de AUR urmărește ca toate asociațiile, fundațiile și federațiile să publice anual sursele de finanțare și sumele primite, astfel încât cetățenii să poată verifica modul în care sunt finanțate organizațiile care influențează spațiul public. „Transparența este un principiu pe care se bazează întreaga funcționare a construcției europene, construcție din care facem și noi parte. Vin astăzi în fața dumneavoastră, în plenul Senatului, pentru a vă solicita susținerea pentru o propunere legislativă prin care solicităm ca asociațiile, fundațiile și federațiile să depună în fiecare an o declarație cu tot ce înseamnă sursele de finanțare și sumele primite. Nimic mai simplu, corect și european. Din păcate, au apărut voci în spațiul public care au contestat proiectul AUR. Sunt tocmai acele voci pe care le-am identificat la proteste, în care au afișat steagul european. Și tocmai acum vin să conteste o solicitare a Uniunii Europene. Pentru că, da, dragi colegi, Uniunea Europeană a tras un semnal de alarmă. Explicit, transparența finanțării ONG-urilor este insuficientă. Raportul european la care facem referire identifică un risc concret atunci când este vorba de granturile de finanțare alocate de Uniunea Europeană, care, în absența unei raportări corespunzătoare, pot finanța activități de lobby, dar și influențare politică, în loc să servească binelui comun. Sunt cuvintele Europei, stimați colegi senatori. Da, ONG-urile depun în fiecare an o declarație la ANAF, însă aceste declarații rămân în sertarele ANAF și nu ajung la cetățeni. Transparența veritabilă de care este nevoie în România este atunci când cetățeanul poate să deschidă o pagină pe internet și poate să vadă dacă și cum este finanțat un ONG care influențează comunitatea. Prin proiectul AUR, practic, orice cetățean poate deveni avertizor public, avertizor de integritate. Un cetățean activ care poate semnala autorităților atunci când observă nereguli. Cei care astăzi veți vota pentru, vă mulțumesc încă de pe acum. Cei care veți vota împotrivă trebuie să știți că va trebui să explicați cetățenilor de ce principiile europene sunt susținute de dumneavoastră doar atunci când acestea validează propriul narativ și de ce le respingeți atunci când acestea cer muncă, consecvență și responsabilitate”, a declarat deputatul AUR, Ionelia Priescu. De asemenea, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu a declarat că proiectul privind transparența finanțării ONG-urilor este necesar pentru ca românii să afle cine susține acțiunile în instanță care au blocat sau întârziat proiecte energetice importante pentru România, precum hidrocentralele și exploatările de lignit. „Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralei Răstolița? Cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor de pe Jiu? Și cine a finanțat procesul pentru oprirea carierei de la Roșia, cea mai mare carieră de lignit din Uniunea Europeană? Chiar nu vrem să aflăm cine? Haideți să vedem cine finanțează asemenea procese, cine are interes să nu avem hidrocentrale în România, cine are interes să oprim carierele de lignit din România. Despre asta este proiectul acesta”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.
Comisiile de Apărare împuternicesc SRI şi MAI pe SAFE
Comisiile de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat şi Camera Deputaţilor se reunesc joi, în format online, pentru a-i delega pe cei din SRI şi MAI să încheie contractele de achiţie prin SAFE. Potrivit legislaţiei, aceste demersuri ar fi trebuit să aibă loc cu votul parlamentarilor, însă s-a adoptat varianta simplificată de acordare a unei aprobări prealabile din partea senatorilor şi deputaţilor. „Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică si siguranță națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finantare prin Instrumentul „Actiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi sigurantă națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finanțare prin instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Serviciului Român de Informații”, se arată în invitaţia pe care au primit-o parlamentarii. În cadrul aceleiaşi şedinţe online, urmează să fie aprobat şi proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente. RECOMANDAREA AUTORULUI: Miruță anunță că a „salvat” Uzina Sadu: „Este unul dintre proiectele din SAFE cu producție 100% în România” / „Asta înseamnă să îți pese!” Grindeanu ridiculizează PNL pentru decizia de a nu mai face guvern cu PSD: “Mandatul lui Ilie Bolojan a încetat, oricât ar încerca unii să-l țină în geam cum se zice – ca pe bătrâni să le ia pensia”
Republicanii din Senatul SUA resping eforturile de a opri războiul din Iran
A fost a patra oară în acest an când Senatul a votat pentru cedarea puterilor sale de război președintelui într-un conflict pe care democrații îl consideră ilegal și nejustificat. Republicanii spun că își vor păstra încrederea în conducerea lui Trump în timp de război, deocamdată, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și miza mare a retragerii. Însă parlamentarii republicani sunt, de asemenea, nerăbdători ca conflictul să se încheie – și este posibil să nu se supună puterii executive la nesfârșit, potrivit AP. Unii republicani au precizat deja că vizează viitoarele alegeri care ar putea deveni un test important pentru președinte dacă războiul se prelungește. Termen limită Conform Legii puterilor de război din 1973, Congresul trebuie să declare război sau să autorizeze utilizarea forței în termen de 60 de zile de la începerea acestuia – un termen limită care va ajunge la sfârșitul acestei luni. Legea prevede o posibilă prelungire de 30 de zile a acestui termen limită, dar legislatorii au precizat clar că doresc ca administrația să elaboreze în curând un plan pentru încheierea conflictului.
Ce urmează cu Legea 4. Revolta fotbalului românesc lasă trei scenarii deschise pe masa Parlamentului
Legea 4 a fost ani la rând subiect de proteste din partea suporterilor, pe stadioane sau în mediul online. Însă, în aceste zile, proiectul deputatului Ionuț Stroe pentru modificarea acesteia care a stârnit realmente revolta fotbalului românesc lasă deschise trei scenarii pe masa parlamentarilor! Majoritatea marilor cluburi au reacționat prin comunicate oficiale virulente, de la Universitatea Craiova și Rapid, până la Dinamo, FC Argeș, Oțelul Galați, U Cluj, Petrolul Ploiești, și Farul Constanța .Organizațiile suporterilor sunt în aceeași direcție, iar ultima etapă din Superliga a completat cu reacții dure pe multe arene din România. Ce urmează cu Legea 4? E întrebarea la care ProSport răspunde azi pe baza informațiilor obținute în exclusivitate din partea surselor din lumea politică. Ce urmează cu Legea 4. Proiectul Paraschiv e momentan în stand-by Pentru a înțelege, întâi de toate, contextul, să punctăm cronologia evenimentelor și care sunt diferențele dintre actuala Legea 4, Proiectul Paraschiv și Proiectul Stroe, acesta din urmă stârnind revolta fotbalului românesc. Legea 4, cunoscută și drept Legea Mitică Dragomir, după inițiatorul ei, e în vigoare încă din 2008. La începutul anului trecut, așa cum ProSport anunța în exclusivitate aici, deputatul AUR Ciprian Paraschiv a demarat un proiect de restructurare a legii, pe care de aici înainte îl vom numi „Proiectul Paraschiv”. Deputatul, care este și președinte al Comisiei pentru tineret și sport de la Camera Deputaților, a organizat o serie amplă de consultări, în ședințe diferite, cu toți cei implicați în fenomenul sportiv. Federații, organizații de suporteri, cluburi din Superliga, autorități și forțe de ordine etc. Pe baza acestor consultări, a redactat proiectul său pentru restructurarea Legii 4. Fotomontaj ProSport Cele mai importante noutăți aduse de Proiectul Paraschiv: eliminarea interdicției pe stadioane doar în baza unui proces-verbal întocmit de forțele de ordine dispariția zonelor-tampon de pe stadioane permiterea consumului de bere și băuturi slab alcoolizate la evenimentele sportive show-uri pirotehnice permise în mediu controlat proceduri pentru accesul persoanelor cu nevoi speciale la evenimentele sportive Proiectul Paraschiv a primit în toamnă avize pozitive din partea Senatului, dar apoi interesele politice au sistat totul! ProSport a dezvăluit aici încă din decembrie detaliile planului din culise menit să blocheze inițiativa. Potrivit informațiilor venite pe surse din Parlament, forțele de ordine vor o lege și mai strictă decât cea actuală, în totală contradicție cu demersul lui Paraschiv, iar parlamentarii PSD, PNL și USR ar fi primit directive de partid să nu mai susțină, până la capăt, un proiect inițiat de un deputat AUR. Proiectul Stroe a trecut „ca gâsca prin apă” și a stârnit revolta Opozanții de mai sus ai Proiectului Paraschiv au elaborat un proiect separat, avându-l ca inițiator pe deputatul PNL Ionuț Stroe, fost ministru al Sportului, pe care îl vom denumi de-aici înainte Proiectul Stroe. Acesta a ieșit „pe piață” la finalul anului trecut, aproape concomitent cu momentul în care Proiectul Paraschiv a fost distribuit la Camera Deputaților, de către Biroul Permanent, spre nu mai puțin de 5 comisii spre raportare și alte 2 spre avizare! FOTO: facebook Ce înseamnă asta? Explică surse politice: „Proiectul lui Paraschiv avea avize pozitive de la Senat, dar ca să treacă și de Camera Deputaților și să ajungă apoi, finalmente la vot, în plen, l-au obligat acum să treacă prin cinci comisii diferite de unde să ia raport pozitiv. E o decizie excesivă și fără rost, proiectul e trimis inclusiv la comisia pentru învățământ sau la comisia care se ocupă de culte… Au făcut asta pentru că orice raport negativ, de la oricare din comisii, înseamnă că proiectul nu mai ajunge spre votare! L-au blocat, complicându-i parcursul. Iar proiectul lui Stroe, până acum, a trecut ca gâsca prin apă…” Proiectul Stroe, fără să aibă consultări, potrivit surselor ProSport și așa cum confirmă comunicatele cluburilor din Superliga, cu suporterii sau cu cluburile, a mers la Senat unde a primit… aviz negativ din partea Comisiei pentru Tineret și Sport! Însă a continuat parcursul legislativ, pentru că nu i s-a cerut și raport de la această comisie, ci doar aviz! Și, cu un mare scandal, a fost votat de Senat. Urmează ca proiectul Stroe să fie și el distribuit, acum, la comisiile din Camera Deputaților. Va ajunge oare tot la cinci comisii diferite pentru raportare și alte trei pentru avizare, precum Proiectul Paraschiv? Principalele nemulțumiri ale suporterilor și cluburilor vizavi de Proiectul Stroe: amenzi și sancțiuni de cinci ori mai mari decât în actuala Lege 4 legalizarea abuzurilor costuri noi, nejustificate, puse în sarcina cluburilor prevederi absurde: consum de bere pe stadion permis dar doar când nu te uiți la meci! FOTO: facebook Ce urmează cu Legea 4. Scenariul unu: „Nu vreau să-mi imaginez ce va ieși!” Având în vedere contextul de mai sus, la acest moment se deschid trei scenarii pe masa parlamentarilor, potrivit informațiilor oferite în exclusivitate pentru ProSport de surse din lumea politică. Primul dintre acestea ar însemna ca Proiectul Stroe să devină, până la urmă, noua Lege. Detaliază un deputat cu mai multe mandate experiență: „Miza e în mâinile celor de la PSD, ca să fiu sincer. Dacă PSD își asumă să ia pe piept toată furia asta produsă în fotbal, la nivel de suporteri și de cluburi, ca să facă pe placul PNL, care a inițiat proiectul prin Stroe teoretic, în cadrul unui târg politic, atunci desfășurarea e simplă. Proiectul lui Paraschiv va fi trântit cu raport negativ pe la vreo comisie și nu va mai ajunge la vot, proiectul lui Stroe va trece ușurel și pe la comisiile din Camera Deputaților, apoi se va vota în plen cu sprijinul PSD și gata! Un exercițiu de forță, practic. Dar nu vreau să-mi imaginez ce va ieși în discuțiile interne la PSD pe această temă: pe de o parte, direcția momentului e clar anti-PNL și Bolojan, pe de altă parte, ar trebui să susțină un proiect AUR pe față!” Scenariul doi: „E și un test, dacă voturile sunt azi peste sau sub târgul politic” Al doilea scenariu ar fi cel prin care Proiectul Paraschiv ar ajunge să fie noua lege, în acord cu voința suporterilor și
Mircea Abrudean, mesaj la 85 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă: A fost un act de genocid planificat împotriva identității noastre naționale
„Pe 1 aprilie 1941, trupele sovietice au masacrat mii de români din Bucovina care fugeau de teroarea ocupației, dorind doar să se întoarcă acasă. Înarmați doar cu icoane, cruci și steaguri albe, aproximativ 3.000 de bunici și străbunici de-ai noștri au pornit într-un marș pașnic spre granița cu țara mamă, România. Visul lor s-a frânt la doar 3 kilometri de libertate, în poiana Varnița”, se arată în mesajul publicat miercuri pe Facebook de Mircea Abrudean. Oficialul român a condamnat ferm actul trupelor sovietice și a făcut apel pentru menținerea memoriei colective: „A fost un act de genocid planificat împotriva identității noastre naționale. Sângele celor uciși în pădurea Varnița ne obligă să nu mai permitem niciodată ca istoria să fie rescrisă prin tăcere sau frică. Demnitatea și adevărul istoric sunt singurele arme împotriva uitării”. Petrecut la 1 aprilie 1941, aproximativ 3.000 de persoane care încercau să treacă granița în România pentru a scăpa de sub regimul sovietic de ocupație instituit în Bucovina de Nord, a fost ucise de trupele NKVD, serviciul sovietic de informații.
Mircea Abrudean, după ce s-a întâlnit cu omologul turc: Cooperarea noastră rămâne esențială
„Astăzi am avut plăcerea de a-l primi la Senatul României pe președintele Marii Adunări Naționale a Republicii Turcia, Numan Kurtulmuş. Întâlnirea noastră a reconfirmat ceea ce știm deja: relațiile dintre România și Turcia sunt solide, construite pe încredere, respect și un Parteneriat Strategic care împlinește anul acesta 15 ani”, a transmis Abrudean, joi, printr-un mesaj publicat pe Facebook. Discuțiile au vizat aprofundarea colaborării în mai multe domenii de interes comun, printre care economia, comerțul, energia, transporturile și apărarea, amintind caracterul esențial al colaborării dintre cele două țări. Președintele Senatului a evidențiat importanța relațiilor economice, menționând că Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene: „Cu schimburi comerciale de aproximativ 13 miliarde de euro în 2025. În același timp, aproape 20.000 de companii cu capital turcesc sunt active în România, ceea ce arată potențialul real al acestei relații”. „Ne dorim să continuăm acest dialog activ și să dezvoltăm proiecte concrete, care să aducă beneficii reale cetățenilor din ambele țări”, mai spune Abrudean.
Mircea Abrudean, despre o posibilă preluare a conducerii SRI: Speculații
Întrebat miercuri, la Europa FM, dacă a avut vreo discuție privind eventuala sa nominalizare ca director al SRI, Mircea Abrudean a răspuns clar: „Nu am avut nicio discuție în acest sens”. El a admis totuși că nu ar respinge o astfel de propunere. „Sigur că, așa cum am mai spus, aș fi ipocrit să spun că nu aș accepta o asemenea propunere, dacă va fi cazul. Nu suntem în această situație, așa că aș prefera să depășim momentul. Suntem încă în situația speculațiilor”, a spus Abrudean. În ceea ce privește procedura de numire a șefilor serviciilor de informații și când vor fi făcute, Abrudean a precizat: „Nu am aceste informații pentru că nu ar trebui să le am eu. Este apanajul președintelui să propună, până la urmă, directorii celor două servicii. Sigur, este rolul Parlamentului să voteze sau nu, adică să legitimeze prin vot aceste propuneri”. „Sunt convins că se va ajunge la niște propuneri pe care Parlamentul le va vota. Vor fi niște discuții cu liderii coaliției, înțeleg de la domnul președinte că se va întâmpla asta în curând”, a încheiat Mircea Abrudean.
Oana Țoiu, prezentă la Consiliul Afacerilor Externe de la Bruxelles:România susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, participă luni la Consiliul European pentru Afaceri Externe, în ciuda divergențelor apărute în țară care o vizează. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de X, Oana Țoiu a declarat că România își asumă angajamentul în susținerea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ce reprezintă unul dintre punctele principale de dezbatere de pe agenda de astăzi. Deplasarea ministrei de Externe are loc în contextul în care Senatul României dezbate luni moțiunea simplă împotriva acesteia, inițiată de grupul Pace Întâi România, care au criticat poziția sa față de acordul Mercosur. „Bună dimineața, ne aflăm astăzi la Consiliul European pentru Afaceri Externe. România susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni și continuăm, de asemenea, să ne desfășurăm propria activitate, în special pentru a crește investițiile în conectarea rețelei energetice. Acest lucru este foarte important în momentul actual, în care vedem că Rusia folosește energia ca armă de război, dar și pentru viitorul plan de reconstrucție și prosperitate economică.”, a scris Oana Țoiu. My doorstep statement ahead of the Foreign Affairs Council on 23 February 2026 in Brussels. #FAC pic.twitter.com/vzWpzDYRtz — Toiu Oana (@oana_toiu) February 23, 2026 Ministra a menționat că unul dintre subiectele principale ale discuțiilor de la Bruxelles va fi combaterea interferențelor maligne și a dezinformării, considerate vitale pentru protejarea democrațiilor europene. „De aceea, vom discuta astăzi și despre un aspect foarte important pentru întregul continent european, și anume modul în care recunoaștem și prevenim interferențele maligne, campaniile de dezinformare și atacurile hibride care vizează democrațiile noastre. Trebuie să intensificăm presiunea asupra agresorului. Este timpul ca Rusia să plătească pentru ceea ce a făcut și este timpul să ne asigurăm împreună că Rusia nu va relua activitatea rețelelor sale care generează profit pentru mașina sa de război.”, a mai punctat Țoiu. Ea a mai declarat că România nu se limitează doar la susținerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse, dar oferă și experiența sa în prevenirea și contracararea campaniilor de dezinformare. „România susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni. În ceea ce privește dezinformarea și interferența străină, vom contribui și cu propria noastră expertiză. Avem propria noastră experiență cu aceste campanii și suntem gata să împărtășim lecțiile pe care le-am învățat, dar și să colaborăm cu alte țări pentru a crea instrumente mai bune în ceea ce privește prevenirea și combaterea acestui tip de interferență în democrațiile noastre.”, a mai scris ministra. „Nu avem nevoie doar de un scut democratic. Avem nevoie de imunitate europeană față de aceste interferențe. Și asta înseamnă mass-media liberă, înseamnă resurse pentru jurnaliștii independenți și înseamnă investiții în reziliența noastră, în educația noastră și în reziliența societății noastre.”, a scris Țoiu despe nevoia protejării democrației.
Scene ireale în Parlamentul României. Un senator PSD sare la bătaie la un parlamentar Pace. Este implicată și Victoria Stoiciu în scandal
În Senatul României este mai rău ca pe stadion. Doi senatori PSD au sărit să-i ia telefonul din mână unui coleg de la opoziţie, în cadrul şedinţei de miercuri, din plenul Senatului. Doi parlamentari de la PSD, Victoria Stoiciu şi Ionel Floroiu au mers la senatorul Liviu Iulian Fodoca ca să-i ia telefonul din mână, din cauză că acesta filma ce se întâmpla la plen, Potrivit celor de la opoziţie, grupurile AUR şi PACE au părăsit sala pentru a nu se face cvorum pe proiectele depuse dezbaterii. Cei de la PACE îi acuză pe cei de la PSD şi PNL că ar fi vrut să-i tragă pe sfoară şi să măsluiască votul pe anumite proiecte şi de aceea s-au apucat să filmeze. Victoria Stoiciu i-a cerut lui Fodoca să nu mai filmeze, iar în ajutorul acesteia a sărit şi colegul Ionel Floroiu. Contactată de Gândul, senatoarea Victoria Stoiciu a declarat: „Colegul de la SOS îi filma pe alţi senatori neregulamentar. M-am dus la el să îi spun să înceteze să filmeze, Nu e normal să transformăm Senatul în circ. Nu sunt plătiți să facă circ, ci să muncească. Au părăsit sala de plen, nu au participat la dezbateri, la vot, deși ei sunt plătiți pentru ziua de azi ca pentru o zi de muncă”, poveşteşte Stoiciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lia Savonea, după decizia CCR: „Independența justiției trebuie apărată prin toate pârghiile disponibile”. Noi demersuri, inclusiv la nivel european Mirela Vaida a mers prin nămeţi, 2,5 km. Vedeta Antena 1 s-a filmat cum înoată prin zăpadă