Etichetă: senat

Mircea Abrudean, despre o posibilă preluare a conducerii SRI: Speculații

Întrebat miercuri, la Europa FM, dacă a avut vreo discuție privind eventuala sa nominalizare ca director al SRI, Mircea Abrudean a răspuns clar: „Nu am avut nicio discuție în acest sens”. El a admis totuși că nu ar respinge o astfel de propunere. „Sigur că, așa cum am mai spus, aș fi ipocrit să spun că nu aș accepta o asemenea propunere, dacă va fi cazul. Nu suntem în această situație, așa că aș prefera să depășim momentul. Suntem încă în situația speculațiilor”, a spus Abrudean. În ceea ce privește procedura de numire a șefilor serviciilor de informații și când vor fi făcute, Abrudean a precizat: „Nu am aceste informații pentru că nu ar trebui să le am eu. Este apanajul președintelui să propună, până la urmă, directorii celor două servicii. Sigur, este rolul Parlamentului să voteze sau nu, adică să legitimeze prin vot aceste propuneri”. „Sunt convins că se va ajunge la niște propuneri pe care Parlamentul le va vota. Vor fi niște discuții cu liderii coaliției, înțeleg de la domnul președinte că se va întâmpla asta în curând”, a încheiat Mircea Abrudean.

Oana Țoiu, prezentă la Consiliul Afacerilor Externe de la Bruxelles:România susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, participă luni la Consiliul European pentru Afaceri Externe, în ciuda divergențelor apărute în țară care o vizează. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de X, Oana Țoiu a declarat că România își asumă angajamentul în susținerea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ce reprezintă unul dintre punctele principale de dezbatere de pe agenda de astăzi. Deplasarea ministrei de Externe are loc în contextul în care Senatul României dezbate luni moțiunea simplă împotriva acesteia, inițiată de grupul Pace Întâi România, care au criticat poziția sa față de acordul Mercosur. „Bună dimineața, ne aflăm astăzi la Consiliul European pentru Afaceri Externe. România susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni și continuăm, de asemenea, să ne desfășurăm propria activitate, în special pentru a crește investițiile în conectarea rețelei energetice. Acest lucru este foarte important în momentul actual, în care vedem că Rusia folosește energia ca armă de război, dar și pentru viitorul plan de reconstrucție și prosperitate economică.”, a scris Oana Țoiu. My doorstep statement ahead of the Foreign Affairs Council on 23 February 2026 in Brussels. #FAC pic.twitter.com/vzWpzDYRtz — Toiu Oana (@oana_toiu) February 23, 2026 Ministra a menționat că unul dintre subiectele principale ale discuțiilor de la Bruxelles va fi combaterea interferențelor maligne și a dezinformării, considerate vitale pentru protejarea democrațiilor europene. „De aceea, vom discuta astăzi și despre un aspect foarte important pentru întregul continent european, și anume modul în care recunoaștem și prevenim interferențele maligne, campaniile de dezinformare și atacurile hibride care vizează democrațiile noastre. Trebuie să intensificăm presiunea asupra agresorului. Este timpul ca Rusia să plătească pentru ceea ce a făcut și este timpul să ne asigurăm împreună că Rusia nu va relua activitatea rețelelor sale care generează profit pentru mașina sa de război.”, a mai punctat Țoiu. Ea a mai declarat că România nu se limitează doar la susținerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse, dar oferă și experiența sa în prevenirea și contracararea campaniilor de dezinformare. „România susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni. În ceea ce privește dezinformarea și interferența străină, vom contribui și cu propria noastră expertiză. Avem propria noastră experiență cu aceste campanii și suntem gata să împărtășim lecțiile pe care le-am învățat, dar și să colaborăm cu alte țări pentru a crea instrumente mai bune în ceea ce privește prevenirea și combaterea acestui tip de interferență în democrațiile noastre.”, a mai scris ministra. „Nu avem nevoie doar de un scut democratic. Avem nevoie de imunitate europeană față de aceste interferențe. Și asta înseamnă mass-media liberă, înseamnă resurse pentru jurnaliștii independenți și înseamnă investiții în reziliența noastră, în educația noastră și în reziliența societății noastre.”, a scris Țoiu despe nevoia protejării democrației.

Scene ireale în Parlamentul României. Un senator PSD sare la bătaie la un parlamentar Pace. Este implicată și Victoria Stoiciu în scandal

În Senatul României este mai rău ca pe stadion. Doi senatori PSD au sărit să-i ia telefonul din mână unui coleg de la opoziţie, în cadrul şedinţei de miercuri, din plenul Senatului.  Doi parlamentari de la PSD, Victoria Stoiciu şi Ionel Floroiu au mers la senatorul Liviu Iulian Fodoca ca să-i ia telefonul din mână, din cauză că acesta filma ce se întâmpla la plen, Potrivit celor de la opoziţie, grupurile AUR şi PACE au părăsit sala pentru a nu se face cvorum pe proiectele depuse dezbaterii. Cei de la PACE îi acuză pe cei de la PSD şi PNL că  ar fi vrut să-i tragă pe sfoară şi să măsluiască votul pe anumite proiecte şi de aceea s-au apucat să filmeze. Victoria Stoiciu i-a cerut lui Fodoca să nu mai filmeze, iar în ajutorul acesteia a sărit şi colegul Ionel Floroiu. Contactată de Gândul, senatoarea Victoria Stoiciu a declarat:  „Colegul de la SOS îi filma pe alţi senatori neregulamentar. M-am dus la el să îi spun să înceteze să filmeze, Nu e normal să transformăm Senatul în circ.  Nu sunt plătiți să facă circ, ci să muncească. Au părăsit sala de plen, nu au participat la dezbateri, la vot, deși ei sunt plătiți pentru ziua de azi ca pentru o zi de muncă”, poveşteşte Stoiciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lia Savonea, după decizia CCR: „Independența justiției trebuie apărată prin toate pârghiile disponibile”. Noi demersuri, inclusiv la nivel european Mirela Vaida a mers prin nămeţi, 2,5 km. Vedeta Antena 1 s-a filmat cum înoată prin zăpadă

Toate cele trei moțiuni depuse de Opoziție, respinse. Bolojan: Educația universitară înseamnă mai mult: calitatea, competențele, șansele reale pe piața muncii” / Radu Miruță: Moțiunea de azi este despre un subiect inventat, livrat ca un spectacol de propa

UPDATE 19:32 A treia moțiune, ce îl vizează pe Ministrul Apărării, respinsă A treia moțiune simplă, vizându-l pe Radu Miruță, a fost respinsă, 44 de senatori votând „pentru” și 73 „împotriva”. UPDATE 18:48 „Moțiunea de astăzi este despre un subiect inventat”, spune Radu Miruță despre atacul opoziției Ministrul Apărării, Radu Miruță, a luat cuvântul luni în plenul Senatului, răspunzând moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziție. El a spus că moțiunea este „un subiect inventat, ambalat politic și livrat ca un spectacol de propagandă”, adăugând că nu reflectă realitatea activității sale sau a ministerului. El a explicat că motivul moțiunii este o declarație tehnică despre Groenlanda, „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”. Miruță a insistat că folosirea unei minciuni ca pretext pentru moțiune „nu este doar o pierdere de timp, ci este o jignire atât la adresa Senatului României, cât și la adresa oamenilor pe care cei care au inițiat moțiunea îi reprezintă în Parlament.” Ministrul Radu Miruță a criticat opoziția. „Să transforme o minciună într-o moțiune, să scrie o singură foaie despre ceva mincinos împotriva unui ministru este maximul pe care îl puteți face dumneavoastră? Ignorați în același timp subiecte importante. Cum să dotăm armata, cum să arătăm mai bine respectul față de cei care protejează România, cum să sprijinim rezerviștii și veteranii, cum să gestionăm problemele de securitate din regiune și faceți asta doar pentru câteva titluri bombastice.” „Aveți zero șanse. Mergeți înapoi la cei care vă folosesc și spuneți-le că miliardele din SAFE merg pentru dotarea armatei române, fără firme prietene, fără fire scurte, într-un mod transparent, care vor ajunge să asigure securitatea națională a României, nu buzunarele unora și ale altora.” Miruță a mai spus că România traversează o perioadă grea, dar că soluțiile nu vin prin „sloganuri, nici cu filmulețe făcute de inteligență artificială”, ci prin responsabilitate. „Cu puterea care ne-a fost dată prin votul alegătorilor noștri, avem posibilitatea să alegem ce facem. Să facem bine sau rău, spectacol sau muncă, gargară sau fapte. Eu aleg binele, munca și faptele, care le lasă României copiilor mei măcar un centimetru mai bine decât cea pe care am găsit-o atunci când am preluat mandatul”, a afirmat Miruță. Despre activitatea Ministerului Apărării, el a punctat că face „curățenie unde este cazul pentru a ne asigura că investițiile majore care urmează să vină în România vin într-o casă curată. Proiecte majore de înzestrare a armatei române prin SAFE, cu achiziții comune pentru prețuri mai mici și producții în România pentru a dezmorții industria națională de armament. Suntem permanent în contact cu aliații noștri din NATO pentru cele mai bune decizii înspre întărirea securității Mării Negre și a flancului estic.” „Moțiunea asta nu spune nimic despre mine pentru că nu e nimic real în ea, dar spune multe despre dumneavoastră. Că aveți zero proiecte legislative pe care le-ați propus, dezbătut și le-ați trecut în interesul cetățenilor.”, a spus Miruță. „Ce alegeți dumneavoastră, dragi colegi de la AUR, care nu reușiți să livrați nimic în afară de gargară, e ceea ce vă aparține. Asta e și frumusețea democrației. Să fim de acord, dar să ne contrazicem pe argumente și să ne măsurăm competența politică pe ceea ce am făcut, nu pe ceea ce spun alții că am și-o făcut.”, a spus Miruță despre opoziție. UPDATE 18:40 A treia moțiune, cea împotriva lui Radu Miruță, dezbătută acum în Senat La scurt timp după încheierea votului pentru a doua moțiune simplă, senatorii au demarat dezbaterile asupra celei de-a treia moțiuni, îndreptată împotriva ministrului USR al Apărării, Radu Miruță. Moţiunea „Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, anunţată în vacanţa parlamentară, a fost depusă săptămâna trecută în plenul Senatului şi semnată de 41 de parlamentari (28 senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România). UPDATE 18:37 A doua moțiune a fost respinsă După o dispută legată de procedura de vot, moțiunea împotriva lui Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, a fost respinsă. 44 senatori au votat „pentru”, 74 „împotrivă” și 2 s-au abținut. UPDATE 18:35 Moțiunea este supusă la vot Moțiunea de cenzură împotriva ministrului interimar al Educației, Ilie Bolojan, este supusă acum la vot secret în Senatul României. UPDATE 18:27 Senatoarea Olga Onea: „Elev Ilie Bolojan, la educație sunteți repetent” Senatoarea Olga Onea, acum membră a grupului Pace – Întâi România, a adresat premierului Ilie Bolojan o serie de cinci întrebări, legat de problemele din sistemul educațional. „Elev Ilie Bolojan, astăzi dați test. Prima întrebare: ce faceți când un profesor moare sau se pensionează și copiii rămân fără predare? Nota 4. A doua întrebare: cum explicați că la matematică, fizică și chimie predarea este asigurată de profesori necalificați sau deloc? Nota 4. A treia întrebare: cum explicați plecarea numeroasă a cadrelor didactice din sistem? Nota 4. A patra întrebare: ați închis școli sub pretextul optimizării, iar acum elevii fac naveta zeci de kilometri. Nota 1. A cincea întrebare: de ce ați redus bursele studenților și apoi vă mirați de creșterea abandonului universitar? Nota 1”. „Elev Ilie Bolojan, ați avut cinci întrebări și ați răspuns greșit la toate. La educație sunteți repetent. Opriți-vă, ați dus țara în gard”, a mai spus senatoarea. UPDATE 18:15 PSD, tăcut la moțiunea împotriva lui Bolojan, deși a criticat acordul UE-Mercosur Deși la prima moțiune simplă referitoare la acordul UE-Mercosur reprezentanții PSD au intervenit pentru a critica decizia, la această moțiune ce-l vizează pe Bolojan au refuzat să ia cuvântul. „Pentru autorii moțiunii de azi, toate acestea nu contează”, spune Ilie Bolojan despre educația universitară Ministrul interimar al Educației, premierul Ilie Bolojan, a luat cuvântul luni în plenul Senatului pentru a răspunde moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziție. Bolojan a spus că educația universitară nu se reduce doar la burse sau transport, ci trebuie să se concentreze pe calitate, competențe și șanse reale pe piața muncii. „Burse, transport, condiții de trai. Sunt subiecte importante, dar educația universitară înseamnă cu mult mai

Cele trei moțiuni depuse de Opoziție, dezbătute chiar acum în Senatul României. Mesajul președintelui Senatului: Cine votează se aliniază cu AUR”

UPDATE 16:03 Cele trei moțiuni depuse de partidele de Opoziție împotriva acordului UE-Mercosur, premierului Ilie Bolojan ca ministru interimar la Ministerul Educației și ministrului Apărării, Radu Miruță, vor fi dezbătute în foarte scurt timp în plenul Senatului României. Mircea Abrudean cere unitate în Coaliție și respingerea moțiunilor Opoziției: „Toate cele trei moțiuni simple trebuie respinse” Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis luni un mesaj, pe Facebook, către partidele din Coaliția de guvernare, înainte de votul asupra celor trei moțiuni simple depuse de Opoziție. Abrudean a cerut ca aceste moțiuni să fie respinse și a declarat că este foarte important sprijinul politic pentru Guvernul actual. „Astăzi, în Senatul României, toate cele trei moțiuni simple depuse de opoziție trebuie respinse fără echivoc. Partidele coaliției au datoria de a demonstra solidaritate cu Guvernul, așa cum este firesc într-o majoritate politică și de guvernare responsabilă. Stabilitatea și coerența actului de guvernare depind de această unitate”, a scris Mircea Abrudean pe Facebook. Știrea inițială Potrivit ordinii de zi a Senatului, moțiunile depuse săptămâna trecută de Opoziție vor fi dezbătute și votate începând cu 16.00. Cele trei moțiuni simple au fost depuse de senatorii AUR, POT și PACE – Întâi România. Prima dintre ele vizează modul în care Guvernul a gestionat Acordul UE-Mercosur. Inițiatorii susțin că România a acceptat înțelegeri importante fără o dezbatere publică reală și fără o analiză a efectelor asupra economiei. În text se arată că România „se angajează într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”. A doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, și poartă titlul „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”. În textul moțiunii sunt criticate afirmațiile publice despre posibile misiuni militare în Groenlanda. A treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, în prezent ministru interimar al Educației, și se referă la situația elevilor și studenților. Inițiatorii au afirmat că politicile recente au afectat direct sprijinul financiar acordat tinerilor.

Cele trei moțiuni depuse de Opoziție vor fi dezbătute luni în Senat

Potrivit ordinii de zi a Senatului, moțiunile depuse săptămâna tdecută de Opoziție vor fi dezbătute și votate începând cu 16.00. Cele trei moțiuni simple au fost depuse de senatorii AUR, POT și PACE – Întâi România. Prima dintre ele vizează modul în care Guvernul a gestionat Acordul UE-Mercosur. Inițiatorii susțin că România a acceptat înțelegeri importante fără o dezbatere publică reală și fără o analiză a efectelor asupra economiei. În text se arată că România „se angajează într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”. A doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, și poartă titlul „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”. În textul moțiunii sunt criticate afirmațiile publice despre posibile misiuni militare în Groenlanda. A treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, în prezent ministru interimar al Educației, și se referă la situația elevilor și studenților. Inițiatorii au afirmat că politicile recente au afectat direct sprijinul financiar acordat tinerilor.

Trump, republicanilor: Dacă nu câștigăm alegerile intermediare, voi fi pus sub acuzare

„Trebuie să câștigați alegerile intermediare, pentru că, dacă nu le câștigăm, vor găsi un motiv să mă pună sub acuzare”, le-a spus Trump parlamentarilor republicani la o reuniune la Washington, scrie Reuters. „Voi fi pus sub acuzare”. Înaintea alegerilor din noiembrie, care ar putea bloca agenda sa și l-ar putea expune la anchete ale Congresului, Trump și-a tachinat și provocat aliații care controlează cu greu Camera Reprezentanților din SUA. Le-a spus să lase deoparte diferențele dintre ei și să promoveze politicile sale privind egalitatea de gen, sănătatea și integritatea alegerilor în rândul electoratului american nemulțumit de costul vieții. „Se spune că, atunci când câștigi președinția, pierzi alegerile de la jumătatea mandatului”, a spus Trump. „Aș vrea să-mi explicați ce naiba se întâmplă în mintea publicului”. După o operațiune militară îndrăzneață împotriva liderului venezuelean Nicolas Maduro, Trump a fost supus presiunilor de a se concentra asupra problemelor interne, în special asupra inflației și prețurilor. Marți, Trump a vorbit puțin și despre această din urmă problemă, spunând doar că a moștenit-o de la democrați și că republicanii ar trebui să se bazeze pe creșterile puternice ale pieței bursiere americane. El a menționat doar pe scurt atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA de către susținătorii săi, în timp ce democrații din Congres au marcat a cincea aniversare a revoltei acuzând republicanii de „albirea” istoriei. Legiuitorii s-au întâlnit la Centrul John F. Kennedy pentru Arte Performative, o instituție înființată și numită de Congres. Trump a epurat consiliul de administrație de membrii numiți de democrați anul trecut, iar administratorii rămași au votat în decembrie să redenumească centrul pentru a include numele lui Trump alături de cel al fostului președinte Kennedy. Acolo, într-un discurs nestructurat care a durat 84 de minute, Trump a reflectat asupra sfatului soției sale de a nu mai dansa în public. El a repetat mai multe falsități, inclusiv că Washingtonul nu a înregistrat omucideri în ultimele șapte luni. Poliția din Washington a raportat o crimă în ajunul Anului Nou și a declarat că în 2025 au avut loc 127 de omoruri. El a spus că „nu apuc să joc prea mult” golf, după ce a făcut-o recent, duminică, și în mod regulat pe durata mandatului său. Predicția și nemulțimirea lui Donald Trump Trump a prezis că republicanii vor învinge pronosticurile și vor obține o „victorie epică la alegerile de la jumătatea mandatului”, dar s-a plâns și de unii membri care nu se aliniază. Toate locurile din Camera Reprezentanților și o treime din cele din Senat vor fi disputate în noiembrie. Președinții în funcție au pierdut locuri în Camera Reprezentanților la fiecare alegeri intermediare de la George W. Bush în 2006. Trump a îndemnat partidul său să respingă cu mai multă forță mesajul aproape unitar al democraților privind sănătatea, întrucât partidul minoritar pledează pentru prelungirea subvențiilor expirate care au făcut asigurarea Obamacare mai accesibilă pentru milioane de americani. El a spus că membrii conservatori ar trebui să fie „puțin flexibili” în ceea ce privește insistența lor de a include prevederile Amendamentului Hyde în planurile lor de sănătate, care ar împiedica banii contribuabililor să fie folosiți pentru servicii de avort. „Toate aceste probleme sunt foarte importante, dar puteți deține sistemul de sănătate”, le-a spus el parlamentarilor. „Găsiți o soluție”. Democrații au introdus deja articole pentru punerea sub acuzare a lui Trump în al doilea mandat Trump a fost pus sub acuzare de două ori de Camera Reprezentanților condusă de democrați în timpul mandatului său din 2017-2021. Democrații i-au reproșat politica sa față de Ucraina și revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitol din partea susținătorilor săi. Senatul a votat pentru achitarea sa în ambele cazuri. Unii democrați din Camera Reprezentanților au introdus deja articole de punere sub acuzare în care îl acuză pe Trump de abuzuri de putere în al doilea mandat, acuzații pe care Casa Albă le neagă. Republicanii controlează în prezent Camera cu cinci voturi, o marjă mică care i-a frustrat atât pe Trump, cât și pe președintele Camerei, Mike Johnson. Trump a luat măsuri pentru a-și extinde puterile de a acționa singur în domenii care variază de la imigrație la acțiuni militare și reglementări federale. El se confruntă în curând cu o hotărâre importantă a Curții Supreme cu privire la faptul dacă utilizarea pe scară largă a tarifelor vamale a uzurpat o putere acordată Congresului de Constituție. Republicanii din Camera Reprezentanților au arătat o deferență enormă față de Trump, cedând o mare parte din autoritatea Congresului asupra cheltuielilor și a altor chestiuni administrației sale. Dar au început să dea semne de independență. Camera Reprezentanților ar putea vota săptămâna aceasta pentru a anula veto-ul emis de Trump luna trecută, care a anulat proiecte de infrastructură în Colorado și Florida, deși nu este clar dacă efortul va obține majoritatea de două treimi necesară.

Senatul a adoptat legea prin care părinții primesc o zi liberă în când încep copiii școala

Senatul a adoptat tacit proiectul care acordă părinților o zi liberă în prima zi a anului școlar. Camera Deputaților este forul decizional, iar această inițiativă se aplică pentru învățământul preșcolar, primar și gimnazial. Măsura vine în ajutorul părinților pentru a fi alături de copii în acest moment important. Părinții vor beneficia de o zi liberă în prima zi a anului școlar, fără a fi nevoie să își ia concediu sau să se învoiască de la locul de muncă. ”Se acordă zi liberă pentru părinţi, aşa cum sunt ei definiţi în Noul Cod Civil, în prima zi de începere a anului şcolar, pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial”, prevede actul normativ inițiat de senatorul PSD Claudiu-Daniel Catană. De ce a fost legea aceasta necesară Începutul școlii reprezintă un moment important pentru toată familia, plin de emoții. Fiecare copil trăiește această zi într-un mod unic, iar prezența părinților este esențială pentru a oferi sprijinul necesar și pentru a facilita adaptarea la nou mediu, fie că vorbim despre grădiniță sau școală. În mod tradițional, începutul de an școlar coincide cu o zi lucrătoare, ceea ce obligă părinții să își ia o zi de concediu sau să ceară învoire pentru a participa la festivități. Sunt numeroase situații în care angajatorii au refuzat acordarea învoirii sau chiar au aplicat sancțiuni pentru întârzierile generate de evenimentul acesta. ”Prima zi de şcoală este un eveniment important pentru toată familia. Cu toate că aduce multe sentimente, trebuie să ne amintim că fiecare copil este diferit şi poate simţi această zi în felul său. Este crucial ca părinţii să fie prezenţi pentru copilul lor şi să îi ofere sprijinul de care are nevoie, ajutându-l astfel să se adapteze mai uşor noului mediu, fie că vorbim de grădiniță sau de şcoală. Din păcate, începutul anului şcolar coincide cu o zi lucrătoare, iar pentru ca părinţii să poată fi prezenţi la festivitate este nevoie ca aceştia să îşi ia o zi liberă din concediul de odihnă sau să se învoiască de la locul de muncă. Nu puţine au fost cazurile când angajatorul a refuzat învoirea sau chiar a sancţionat o eventuală întârziere a angajatului”, a explicat iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului. Când va intra în vigoare Proiectul a fost adoptat tacit de Senat la 3 decembrie 2025, termenul pentru dezbatere și vot expirând fără opoziție. Camera Deputaților, ca for decizional, urmează să aprobe forma finală. După promulgare, ziua de începere a anului școlar va fi oficial zi liberă pentru părinți, aplicabilă pentru întreaga țară. Măsura va contribui la reducerea stresului părinților și va facilita o tranziție mai ușoară pentru copii la începutul fiecărui an școlar.

Înfrângerea pentru Nicușor Dan în Parlament. Senatul respinge cererea de reexaminare a Legii Vexler / Președintele a avut doar sprijinul partidelor de opoziție

Înfrângere pentru președintele Nicușor Dan în Parlament. Plenul Senatului a respins, cu o majoritate covârșitoare, cererea de reexaminare înaintată de președinte asupra proiectului de lege privind combaterea extremismului, cunoscut în spațiul public drept legea Vexler. Potrivit senatoarei PSD Victoria Stoiciu, solicitarea de reexaminare nu a adus elemente noi și „reluă exact argumentele transmise anterior Curții Constituționale — argumente respinse deja în unanimitate”. Ea a menționat că singurele voturi împotrivă au venit din partea „partidelor extremiste” ( n.r partide din opoziție), ai căror reprezentanți au minimalizat caracterul criminal al legionarismului în timpul dezbaterilor. „Pentru mine, lucrurile sunt cristal clear: libertatea de exprimare are și trebuie să aibă limite atunci când este folosită pentru a promova ideologii criminale. Ideologiile fasciste și legionare sunt realități politice și morale bine definite, cu un trecut criminal care nu lasă loc de relativizări periculoase”, a declarat Stoiciu. Votul final din Senat a consemnat 75 de opțiuni pentru’, 34 împotrivă’ și 4 abțineri, ceea ce consfințește continuarea parcursului legislativ al actului normativ în forma aprobată inițial de Parlament. Scurt istoric al legii Vexler Proiectul de lege este inițiat de Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România și deputat în Parlament. Actul normativ vizează întărirea instrumentelor legale pentru prevenirea și sancționarea organizațiilor, simbolurilor și acțiunilor extremiste, inclusiv a celor de inspirație fascistă sau legionară. Parlamentul a adoptat legea în luna iunie 2025, însă aceasta a fost contestată la Curtea Constituțională de parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT, care au susținut că textul ar restrânge libertatea de exprimare. CCR a respins sesizarea, considerând că prevederile se încadrează în limitele constituționale. Și președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea. CCR a respins și acestă sesizare. În urma deciziei CCR, președintele Nicușor Dan a solicitat reexaminarea legii, însă Senatul — prima cameră sesizată — a respins acum categoric cererea, deschizând calea pentru promulgarea actului normativ în forma adoptată inițial.

Casa Poporului, fabrica de legi a României, moare răpusă de legile fizicii. Clădirea emblematică a Capitalei se năruie bucată cu bucată

A doua cea mai mare clădire administrativă din lume se prăbuşeşte lent și sigur, pe zi ce trece, sub ochii angajaţilor şi ai sutelor de mii de vizitatori care-i trec pragul anual. Iarba crescută prin crăpăturile zidurilor, rugina şi chiar găurile din tavanele înalte ornamentate cu stucaturi aurii şi decorate cu candelabre impresionante sunt imaginea vie a măririi şi decăderii unei epoci.  Doar Pentagonul din SUA depăşeşte Palatul Parlamentului României, ca anvergură. Clădirea Casei Poporului, aşa cum a fost denumită iniţial de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, cel care a şi comandat ridicarea acestei construcţii, are o suprafaţă totală de aproximativ 365.000 de metri pătraţi. Este posibil ca Pentagonul să nu treacă prin aceeaşi situaţie ca sora ei din România, dacă luăm în calcul că orice investiţie anunţată n-a avut darul să-i redea măreţia pe care trebuia s-o aibă atunci când a fost proiectată. Să înconjori clădirea Parlamentului este o treabă anevoioasă că trebuie să mergi, aşa cum se spune în basme, zi de vară până-n seară. Sunt mai multe intrări, destinate atât deputaţilor cât şi senatorilor, iar clădirea este un labirint în adevăratul sens al cuvântului. Interioarele impunătoare, pe pereţii cărora odihnesc ţesături scumpe, tablouri şi candelabre  impresionează prin dimensiuni. Dincolo de toată această imagine poleită, structura se degradează de la an la an. Apa de la ploaie şi-a săpat drum în interiorul clădirii și a format crevase printre elementele decorative din tavan. Când se rup norii, angajaţii de la Senat stau cu găleţi şi ligheane ca să strângă apa care se prelinge prin tavanul spart. Clădirea are aerul unui castel care aparţine unor nobili scăpătaţi care se cos într-o parte şi se rup în alta. Zidurile de la exterior, dinspre Camera Deputaţilor, sunt pline de bălării ieşite prin pereţii sparţi, decojiţi sau prin balustradele de la balcoanele sparte. Apa care se scurge pe pereţi le-a înverzit şi le-a corodat, iar acum a căpătat un aer de clădire părăsită. Doar parcarea plină şi acel continuu du-te-vino permanent dovedesc contrariul. Aceeaşi senzaţie este lăsată şi de intrările pe care vizitatorii nu au acces şi care sunt securizate cu nişte lanţuri ruginite. Porţile vechi şi grele din fier păzesc o ruină în care bălăriile fac casă bună cu abandonul. Deputaţii şi senatorii trec zilnic pe lângă ele şi pare că s-au obişnuit cu ideea că muncesc într-o clădire, pe care o numesc în limbaj colocvial „fabrica de legi”, în folosul căreia mai dau roade doar legile fizicii. Munca a 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori riscă să se dărâme sub ochii aleşilor Impunătoarea clădire domină Bucureştiul şi este vizibil din numeroase puncte ale oraşului. Potrivit informaţiilor date publicităţii din cartea tehnică, are o greutate estimată la peste 4 milioane de tone, graţie materialelor folosite (beton, marmură, oţel şi cristal), aspect care face să fie considerată drept cea mai grea clădire din lume. De asemenea, este şi una dintre cele mai scumpe clădiri administrative construite vreodată, cu un cost estimat la peste 3 miliarde de euro. la realizarea ei au contribuit 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori(chiar şi soldaţi), coordonaţi de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de doar 28 de ani la acea vreme, care au lucrat zi şi noapte, timp de 5 ani. Materialele provin exclusiv din România, iar aici vorbim de 1 milion de metri cubi de marmură adusă din carierele din Transilvania, 3.500 de tone de cristal pentru candelabrele impresionante, 200.000 de metri pătraţi de covoare ţesute manual, 900.000 de metri cubi de lemn din stejar, cireş şi nuc şi 2.800 de candelabre din cristal, cel mai mare având peste 7 tone. De asemenea, clădirea are peste 1.100 de camere, dispuse pe 12 etaje la suprafaţă şi 8 etaje subterane (unele nefinalizate). Acestea includ săli de conferinţe, birouri, galerii impresionante şi chiar apartamente luxoase. Palatul Parlamentului din București măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime și 92 m sub pământ. World Records Academy a catalogat-o drept a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, si cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. După cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a căutat un amplasament pentru a dezvolta un program foarte mare de investiții. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, în al cărei proiect era prevăzută construirea Camerei Deputaților pe Dealul Arsenalului. Proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecți ai vremii. În 1938 s-a anunțat începerea demolărilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit al Doilea Război Mondial și lucrurile au rămas doar pe hârtie până în 1983, când a început construirea Palatului Parlamentului, ceremonia oficială a așezării pietrei fundamentale având loc la data de 25 iunie 1984. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, țara supravegherii pe motiv de „siguranță națională”. Capii Parchetului General și Curții Supreme de Justiție au menținut industria mandatelor pe vremea lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Nicușor Dan. Câți români au fost urmăriți în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025 „Autostrada suferinței”, în grija CNSAS. 25 de ani de dezvăluiri şi 200 de kilometri de dosare cu torturile Securităţii