Statul simplifică decontarea fondurilor europene. Banii vin mai repede
Statul vrea să schimbe modul în care sunt plătiți beneficiarii fondurilor europene, într-un sistem mai rapid și mai puțin birocratic. Propunerea legislativă, depusă la Senat la finalul lunii septembrie, modifică Ordonanța de Urgență nr. 40/2015, care stabilește regulile pentru gestionarea fondurilor europene, pentru a o adapta la actuala perioadă de finanțare 2021-2027, ce include noi tipuri de fonduri și mecanisme de plată față de exercițiul anterior, 2014-2020. Plăți pe baza rezultatelor În prezent, beneficiarii trebuie să justifice fiecare cheltuială cu documente contabile și facturi, un proces care poate dura luni întregi și duce frecvent la blocaje. Noua lege ar permite, în premieră, ca rambursarea să se facă pe baza rezultatelor obținute, nu doar pe hârtii. „Decontarea cheltuielilor eligibile se poate realiza și pe bază de rezultat”, prevede textul proiectului. Cu alte cuvinte, autoritățile de management vor putea aproba plata către beneficiar în funcție de indicatorii realizați și validați ai proiectului – precum finalizarea unei lucrări sau atingerea unei ținte măsurabile – fără să ceară justificarea fiecărui bon sau facturi, separat. „Simplificând procedurile și orientând managementul financiar către performanță și rezultate” aceste schimbări „vor crește viteza de absorbție a fondurilor europene”, potrivit forului legislativ consultativ. Statul va plăti pentru fiecare zi de întârziere Sunt introduse și reguli mai clare pentru prefinanțări: se menține posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, însă tranșele următoare vor depinde de progresul real al lucrărilor. Dacă beneficiarul nu utilizează cel puțin jumătate din suma primită în 180 de zile, următoarele tranșe se pot suspenda sau se pot solicita rambursări. Proiectul adaugă și o procedură de aprobare tacită, prin care autoritățile de management sunt obligate să verifice cererile de rambursare în maximum 30 de zile. Dacă nu răspund în acest termen, cererea se consideră automat aprobată, iar statul trebuie să plătească sumele solicitate, inclusiv penalități de întârziere pentru fiecare zi peste termen. Avansurile nejustificate vor fi impozitate Totodată, se stabilește un tratament fiscal mai clar pentru sumele primite ca prefinanțare: acestea nu sunt impozabile pe durata implementării proiectului, dar devin venit impozabil dacă rămân nejustificate la final. Pentru ultima cerere de rambursare, termenul de verificare poate fi prelungit până la 180 de zile, pentru a acoperi toate procedurile necesare plății finale. Aceleași reguli și pentru proiectele sociale Inițiativa extinde regulile de prefinanțare și către Fondul de ajutor european destinat persoanelor celor mai defavorizate, care finanțează programe sociale pentru persoane vulnerabile, copii din medii sărace sau familii aflate în dificultate. În acest fel, și organizațiile sau autoritățile care derulează asemenea proiecte vor putea primi prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, cu reguli mai clare de justificare și termene mai flexibile pentru folosirea banilor. Măsura pune aceste programe pe picior de egalitate cu marile fonduri europene, precum FEDR, FSE și Fondul de Coeziune, pentru ca toate tipurile de finanțări să urmeze aceleași reguli. Modificările, în regim de urgență Inițiativa urmează procedura de urgență, pentru ca modificările propuse să poată fi aplicate cât mai repede în actualul exercițiu de finanțare europeană. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social și urmează analiza în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi votul în plen. Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea 60 de zile pentru a adapta normele metodologice și alte 90 pentru actualizarea ghidurilor de finanțare.
România pregătește vize de aur pentru investitorii non-UE: o carte verde pornește de la 400.000 de euro
Programul Golden Visa, inițiat de mai mulți parlamentari liberali și doi deputați neafiliați, propune introducerea în România a unui mecanism de atragere a capitalului străin de tipul celor promovate recent în SUA, unde marile investiții pot deschide drumul spre drept de șederea pe teritoriul american. Vize pentru investitori și membrii familiei Potrivit proiectului publicat pe pagina Senatului, cetățenii statelor din afara Uniunii Europene ar trebui să investească cel puțin 400.000 de euro în România pentru a obține un drept de ședere de cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire. Ei își pot aduce și familiile alături – soțul, soția, copiii sau părinții aflați în întreținere beneficiază de aceleași drepturi de ședere, fără a fi obligați să facă investiții proprii. După 5 ani, investitorii pot cere rezidența permanentă în România. Inițiatorii susțin că statul român nu dispune încă de un cadru legislativ modern care să permită obținerea dreptului de ședere pe bază de investiții pasive, precum plasamentele în titluri de stat sau în fonduri de investiții. Grecia, Portugalia, Spania, Ungaria, Bulgaria, Italia, Malta și Cipru sunt menționate ca exemple de țări care au atras capital străin prin programe similare de „vize de aur”. Unde pot fi investiți cei 400.000 de euro Cei care ar vrea să beneficieze de viza de ședere vor putea alege între mai multe forme de investiție: titluri de stat cu scadență de cel puțin cinci ani, proprietăți imobiliare păstrate pe aceeași perioadă, plasamente în fonduri de investiții sau acțiuni la companii listate la Bursa de Valori București. Proiectul lasă deschisă și posibilitatea ca, prin ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Economiei, să fie adăugate și alte tipuri de investiții eligibile. Investiția trebuie menținută pe tot parcursul programului, timp în care autoritățile vor verifica proveniența banilor, legalitatea fondurilor și eventualele riscuri de securitate. Solicitanții nu trebuie să figureze pe liste de sancțiuni, iar dacă fondurile sunt retrase înainte de termen sau apar probleme legate de siguranța națională, dreptul de ședere poate fi anulat. Proiectul, în dezbatere publică Practic, inițiatorii propun ca programul să fie gestionat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în colaborare cu Ministerul Economiei și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior. Regulile de aplicare a legii ar urma să fie stabilite printr-un ordin comun al ministerelor Afacerilor Interne și Economiei, după adoptarea proiectului. Proiectul se află în consultare publică la Senat până la data de 13 noiembrie 2025. Dacă va fi adoptat, România ar putea deveni o destinație mai atractivă pentru investitorii din afara UE, creând noi fluxuri de capital, revitalizând piața imobiliară și stimulând dezvoltarea economică locală. „Gold Card” în SUA – viză contra donație Statele Unite au introdus, din septembrie 2025 – prin ordin executiv semnat de președintele Donald Trump, programul „Gold Card” – o viză specială care oferă drept de ședere pe teritoriul american în schimbul unei donații financiare majore către stat, de cel puțin un milion de dolari în nume propriu sau două milioane dacă donația este efectuată de o companie în numele unei persoane. Fondurile sunt folosite pentru sprijinirea comerțului și industriei americane. Noul mecanism înlocuiește vechiul program de rezidență prin investiție, de tipul celui pe care România îl propune acum, considerat vulnerabil la fraude.
Liber la construit: Senatul a adoptat propunerea ca anumite tipuri de construcții să nu mai necesite autorizație
Vești bune pentru românii care locuiesc la curte: Senatul nu doar că a aprobat modificarea legislației pentru ca solariile pentru legume să fie construite fără autorizație, dar între timp, statul pregătește un sprijin financiar de 350 milioane de lei pentru cultivatorii din spațiile protejate. Propunerea a trecut cu 102 voturi „pentru”, 0 voturi „împotrivă” și 14 „abțineri”. Inițiatorii proiectului, trei deputați ai Partidului Social Democrat, au subliniat că legislația actuală este prea restrictivă pentru micii fermieri. Solariile amplasate pe terenurile aferente locuinței, în curți și în grădini, vor fi construite sau desființate fără autorizație, transmite Capital. Înainte, gospodăriile riscau să fie amendate Până în prezent, legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcție prevedea amenzi de la 1.000 la 100.000 de lei pentru gospodăriile care ridicau solarii fără autorizație. Pentru ridicarea unui solar, proprietarii trebuiau să respecte următorii pași: depunerea unei cereri la primărie; prezentarea schițelor, planurilor și a documentației tehnice; întocmirea documentației de către un arhitect; încadrarea terenului în zonă agricolă, conform Planului Urbanistic General. În plus, pe teritoriul României sunt desfășurate lucrări ample de cadastrare și de înscriere a terenurilor în cartea funciară. Sunt acoperite peste 5,3 milioane de hectare din 2.728 de unități administrativ-teritoriale. Serviciile sunt realizate gratuit pentru proprietari, iar o parte a programelor sunt implementate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Finanțarea acestor activități poate proveni din surse multiple: fondurile proprii ale ANCPI Programul Național de Cadastru și Carte Funciară fondurile europene nerambursabile din bugetele locale ale primăriilor. Sub supravegherea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANCPI a finalizat deja înregistrarea sistematică a imobilelor în 361 de localități și în 34.057 de sectoare cadastrale: o suprafață de peste 7,4 milioane de hectare. Românii care pot obţine 200.000 de euro de la stat pentru PROGRAMUL „Prima Seră. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Românii care construiesc fără autorizație în propria curte riscă AMENZI uriașe. Pot fi garaje, șoproane, grajduri, toalete sau alte anexe
Senatul a aprobat legea USR care blochează majorarea salariilor șefilor companiilor cu datorii
Potrivit inițiativei, care a fost adoptată cu 104 voturi pentru și 12 abțineri, operatorii economici unde statul sau autoritățile locale dețin majoritatea acțiunilor și care înregistrează restanțe fiscale nu vor mai putea majora remunerațiile fixe ale membrilor consiliilor de administrație, de supraveghere sau ale directorilor peste nivelul stabilit în ultimul buget aprobat. „Prin această inițiativă se urmărește responsabilizarea managementului companiilor de stat și oprirea unor practici abuzive, prin care șefii beneficiază de bonusuri, în timp ce compania înregistrează pierderi și restanțe la plata taxelor și impozitelor”, se arată în comunicatul de presă emis de USR. Inițiatoarea legii, Oana Țoiu a declarat: „Legea noastră aduce o regulă simplă: performanță înainte de privilegii. Trebuie să restabilim încrederea în deciziile statului, iar acest lucru nu este posibil atunci când principalii datornici sunt companii unde statul este acționar majoritar. Odată cu adoptarea legii pe care am propus-o, conducerile companiilor de stat nu își vor mai putea mări salariile în timp ce au datorii la bugetul asigurărilor sociale, la sănătate sau alte impozite neplătite. Efectul nu este doar unul bugetar, ci și moral”. Inițiativa urmează să fie dezbătută și votată, în Camera Deputaților, care este forul decizional.
Senatul se reunește în ședință, miercuri. Proiectul de lege legat de pensiile magistraților creat la inițiativa lui Crin Antonescu va fi respins
Senatorii se vor reuni miercuri, 20 august, într-o ședință extraordinară, au precizat surse politice pentru Gândul. Pe ordinea de zi ar urma să se afle proiectul inițiat de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian referitor la pensiile magistraților. Reamintim că proiectul a fost depus în Parlament în campania electorală a alegerilor prezidențiale din 2025, după ce Crin Antonescu le-a cerut liderilor coaliției care l-au susținut „să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură”. Sursele Gândul au mai precizat că acest proiect va fi respins de Senat, miercuri, astfel încât să nu se suprapună cu reforma pensiilor magistraților anunțată de Guvernul Ilie Bolojan. În acest sens, marți ar urma să aibă loc ședința Biroului Permanent al Senatului, la ora 17.00, urmând ca plen să fie organizat miercuri, în regim hibrid, cel mai probabil la ora 12.00, au mai precizat surse politice pentru Gândul. Ce prevede proiectul care va fi respins Proiectul de lege a trecut deja de Camera Deputaților, acolo unde a primit 259 de voturi pentru, unul împotrivă, 25 de abțineri, iar un deputat nu a votat. Proiectul prevede, în esență, creșterea vârstei de pensionare a magistraților. În forma adoptată de Camera Deputaților, vârsta de pensionare ar fi urmat să crească direct la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, s-ar fi putut pensiona la această vârstă doar magistrații care au o vechie de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. În forma adoptată de Camera Deputaților se mai preciza că magistrații „pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Proiectul mai prevedea și sancțiuni pentru cei care nu au îndeplinită vechimea necesară la împlinirea vârstei de pensionare. „De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație şi Justiție, de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în proiect. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan În ceea ce privește reforma anunțată de Ilie Bolojan, Guvernul vrea să ridice perioada vechimii în muncă necesară pensionării de la 25 la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în funcții din justiție. Vârsta de pensionare este și în cazul acestei reforme tot 65 de ani. În cee ace privește cuantumul pensiei, proiectul anunțat de Ilie Bolojan prevede că pensia de serviciu a magistraților nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ședință de Guvern extraordinară. Executivul va adopta OUG pentru suspendarea unor investiții Sindicatele din învăţământ îl acuză pe premierul Bolojan că DEZINFORMEAZĂ când spune că norma didactică de predare ar fi scăzut în ultimii ani Magistrații au și mai multe semne de întrebare, după discuțiile cu Bolojan: „Premierul nu a putut indica niciun element obiectiv și cuantificabil”
Senatul SUA urmează să investigheze demiterea comitetului de vaccinuri de către Robert F. Kennedy Jr.
Ancheta, anunţată marţi, vizează circumstanţele în care Kennedy a înlăturat cei 17 membri ai Comitetului Consultativ pentru Practici de Imunizare (ACIP), un grup de experţi care evaluează siguranţa şi eficienţa vaccinurilor aprobate de FDA înainte ca acestea să fie recomandate de Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC). Democraţii din comisia pentru sănătate din Senat au trimis o scrisoare oficială către Kennedy, solicitând informaţii detaliate până pe 12 august. Printre acestea se numără motivele individuale ale demiterii fiecărui membru, persoanele implicate în decizie, criteriile de selecţie ale noilor membri şi documentele privind respectarea normelor de etică. Scrisoarea face referire directă şi la Lyn Redwood, fostă conducătoare a unei organizaţii anti-vaccin fondate de Kennedy, care a susţinut o prezentare la prima şedinţă a noii structuri ACIP. „Pe măsură ce oferiţi o platformă conspiraţioniştilor şi chiar promovaţi voi înşivă teoriile lor, americanii vor continua să-şi piardă încrederea în orice vaccinuri sunt încă disponibile”, se arată în scrisoare.
Grupul parlamentar POT de la Senat, DIZOLVAT. Doi senatori și-au dat demisia
Partidul Oamenilor Tineri (POT) a rămas fără grup parlamentar la Senat, după ce doi senatori și-au dat demisia din partid și din grup, luni. Este vorba despre Liviu Fodoca și Ștefan Borțun, care și-au anunțat plecarea din partid la începutul ședinței de plen de luni. Cei doi au precizat că vor activa ca neafiliați. Liviu Fodoca, ales în județul Sălaj, a anunțat că își dă demisia din cauza faptului că cei din conducerea partidului au ales „un drum greșit”. Înainte de a face anunțul, Liviu Fodoca le-a cerut senatorilor PSD și PNL să nu aplaude: „Nu este despre voi”, a precizat acesta. „Decizia de a demisiona nu a fost luată în grabă și nici din ambiții personale. Este rezultatul unor luni întregi de apeluri și demersuri sincere adresate conducerii partidului, în speranța că vom putea deschide acest proiect politic către societatea noastră, către profesioniștii țării, către oameni care cer reforme reale și profunde. (…) Din păcate, conducerea POT a ales un drum greșit. Treptat, proiectul politic a fost subordonat intereselor unui alt partid parlamentar, în loc să fie dezvoltat autonom, cu răspundere directă față de cetățeni. Mai mult, centralizarea deciziilor în mâinile unui grup restrâns cu influență de tip familial, precum și practicile arbitrare de numiri între județe fără criterii de competență sau merit au compromis încrederea în direcția asumată inițial”, a declarat Liviu Fodoca. „Nu mă pot regăsi în valorile impuse de actuala conducere” Cel de-al doilea senator care și-a dat luni demisia din POT, Ștefan Borțun, a fost ales în județul Tulcea. În discursul său, acesta a acuzat conducerea partidului că „vrea doar să distrugă”. „Subliniez că nu a fost o decizie ușoară. M-am alăturat acestei mișcări pentru a reprezenta cu demnitate tulcenii și am considerat că putem realiza alături de colegii din Partidul Oamenilor Tineri un pol al suveranismului, un partid echilibrat care pune în centrul intereselor România și românii, o Românie demnă în cadrul instituțiilor europene și euroatlantice. Am crezut că putem construi un partid transparent și democratic dedicat cetățenilor, dar, din păcate, aceste valori s-au pierdut undeva pe parcurs. Nu mă pot regăsi în valorile impuse de actuala conducere, care vrea doar să distrugă, nu doar să construiască”, a precizat Ștefan Borțun. POT rămâne fără grup la Senat. Prima ofertă pentru cei doi demisionari Până la demisia lui Liviu Fodoca și Ștefan Borțun, POT avea șapte senatori, fix numărul minim necesar pentru constituirea unui grup parlamentar. Odată cu plecarea acestora, POT rămâne cu cinci senatori, ceea ce înseamnă că grupul parlamentar al partidului este dizolvat. Nici bine nu au apucat cei doi să își prezinte demisia că au și primit o ofertă. Ninel Peia, liderul senatorilor SOS România, i-a anunțat pe aceștia, chiar de la tribuna Senatului, că sunt bineveniți în partidul condus de Diana Șoșoacă. POT riscă să rămână fără grup și la Camera Deputaților Partidul Oamenilor Tineri nu stă foarte bine nici la Camera Deputaților. Săptămâna trecută, șase deputați și-au dat demisia din partid dintr-un foc și au lăsat grupul parlamentar în 14 oameni. La Camera Deputaților este nevoie de un minim de 10 deputați pentru constituirea unui grup, ceea ce face ca POT să fie la limită în acest moment. Cei șase parlamentari POT care au demisionat săptămâna trecută sunt Dumitrița Albu, Lucian Andruşcă, Andrei Csillag, Călin Groza, Gheorghe Pîclişan şi Aurora Simu. Pe lângă aceștia, alți patru deputați au părăsit partidul. Doi dintre ei, soții Monica și Radu Ionescu, au fost dați afară din partid pe motiv că au promovat violența. Ceilalți doi, Andrei Teslariu și Dorin Popa, și-au dat singuri demisia și au venit cu o serie de acuzații la adresa șefei POT, Anamaria Gavrilă. Dintre toți cei care au plecat sau au fost dați afară din partid, doar Andrei Teslariu s-a alăturat unui alt grup parlamentar, cel al PNL, în timp ce ceilalți au rămas neafiliați. FOTO: Mediafax / Andreea Alexandru CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan a preluat mandatul de PREȘEDINTE al României / „Este o zi de mare RESPONSABILITATE” Dan Tanasă, despre absența parlamentarilor AUR de la depunerea jurământului de către Nicușor Dan: „Nu putem legitima o lovitură de stat” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Senatul a votat: Cu rețetă de la medic, șoferii depistați pozitiv la substanțe interzise nu vor fi pedepsiți! Dr. Gabriel Diaconu: E o soluție de compromis!
Propunerea legislativă privind pedepsirea celor care conduc vehicule, după ce au consumat droguri sau alte substanțe psihoactive, a fost adoptată de Senat, urmând a fi dezbătută în Camera Deputaților. Au fost aduse mai multe amendamente la articole care generaseră discuții aprinse între parlamentari sau între inițiatori și medicii specialiști înainte de forma pe care au adoptat-o senatorii. Medicamentele date pe baza unei prescripții medicale au fost excluse, pedepsele nu au mai fost majorate de la 2 la 7 ani, ci au rămas ca în prezent, de la 1 la 5 ani. Foarte important, unul dintre amendamentele introduse reprezintă, de fapt, o „clauză de nepedepsire” a șoferilor care sunt depistați pozitiv după ce au consumat medicamente în baza unei prescripții medicale. Astfel, dacă șoferul prezintă o rețetă medicală prin care medicul i-a prescris să ia o substanță precum codeina, prezența în sânge a substanței respective nu va duce la pedepsirea acestuia. Forma amendată a acestei propuneri legislative pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul penal are următorul conținut: ”Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Nu se pedepsește fapta (…) dacă prezența în sânge a substanțelor psihoactive a fost determinată de administrarea anterioară a unor medicamente utilizate în baza unei prescripții medicale, eliberate în condițiile legii, cu respectarea dozei terapeutice și a celorlalte indicații și recomandări privind administrarea acestora.” Până la data intrării în vigoare a legii – un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial – Ministerul Sănătății va elabora lista substanțelor psihoactive care va fi aprobată prin lege și va lua măsurile necesare astfel încât eliberarea medicamentelor care conțin substanțe psihoactive sau cu efecte psihoactive să se realizeze doar în baza unei prescripții medicale. De asemenea, urmează ca Ministerul Sănătății să ia măsuri pentru ca medicamentele care pot fi cumpărate acum din farmacii fără prescripție medicală și care conțin substanțe psihoactive să aibă un regim schimbat, adică să poată fi luate doar la recomandarea medicului care va indica foarte clar dacă acea substanță afectează sau nu capacitatea de a conduce. Prin forma amendată în Senat nu mai este necesară procedura actuală de prin care se solicita obligatoriu o expertiză care să demonstreze dacă cantitatea de substanță interzisă a afectat capacitatea de a conduce. În ciuda amendamentelor, rămâne totuși o problemă nerezolvată, cea a șoferilor care au consumat diverse substanțe interzise și care s-au lăsat de consum, întrucât substanța rămâne în sânge mai mult timp, uneori chiar și o lună de zile. Fără o expertiză medico-legală și fără analiza cantitativă a substanței respective va fi greu de evitat sancționarea unor urme de drog, chiar dacă persoana nu mai este consumator de ceva timp, afirmă unii specialiști în domeniu consultați de Gândul. „INML nu a ajuns la unficarea standardelor de laborator” Contactat pentru a afla opinia sa în legătură cu forma adoptată de Senat a acestui proiect de lege, reputatul medic psihatru Gabriel Diaconu, care a participat la dezbaterile cu inițiatorii legii, a vorbit, în exclusivitate, pentru Gândul despre acest subiect. “Era crucial să fie reglementată situația pentru cazurile în care persoanele aveau detectate în sânge substanțe cu efect psihoactiv și unde decizia ÎCCJ risca să anuleze cauza chiar și acolo unde era! Soluția a fost una de compromis. Nici decizia ÎCCJ nu era practicabilă, nici soluția de dezincriminare completă nu, nici pragurile nu funcționau în scenariul real. Pentru că pragurile nu funcționează la noi substanțe psihoactive. Iar INML nu a ajuns la unficarea standardelor de laborator.“ Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, la finele lunii ianuarie 2025, un prag pentru consumul de droguri la volan, ca și în cazul alcoolului. Instanţa Supremă a decis că este infracţiune consumul de substanţe psihoactive la volan doar dacă se demonstrează că aceste substanţe au afectat capacitatea şoferului de a conduce. Iar acest lucru se putea stabili doar prin expertiză medico-legală. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: EXCLUSIV VIDEO | Șoferii prinși drogați la volan ar putea scăpa nepedepsiți. Dezvăluirile șocante făcute de medicul legist Cristian Stan despre depistarea etnobotanicelor la INML și influența drogurilor asupra capacității de conducere auto: ”Fiecare evaluează cum consideră” EXCLUSIV | Sute de șoferi au fost depistați drogați la volan, în mod greșit, după ce polițiștii rutieri nu au respectat prospectul aparatelor DrugTest Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele
Senatul a aprobat ordonanța de urgență pentru acordarea unui ajutor pentru pensionarii cu venituri mici
Senatul României a dezbătut și votat, luni, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență care prevede acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii care au venituri mici. Proiectul a fost aprobat cu 119 voturi pentru, din tot atâtea voturi exprimate. Ordonanța de urgență a trecut de Senat fără a suferi modificări. Remintim că această ordonanță a fost adoptată de Guvern pe data de 13 martie. Ea prevede acordarea unui sprijin financiar în cuantum de 800 de lei pentru pensionarii care au venituri lunare din pensii de cel mult 2.574 de lei. Banii urmează să ajungă în conturile beneficiarilor în două tranșe de câte 400 de lei, una în luna aprilie, iar alta în decembrie. Sumele vor fi virate prin casele teritoriale sau sectoriale de pensii și vor fi suportați din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații. Ordonanța de urgență va ajunge în perioada următoare și în Camera Deputaților pentru a fi dezbătută și votată. FOTO: Shutterstock CITEȘTE ȘI: La ce vârstă se pot pensiona MĂMICILE în funcție de numărul de COPII Ce se întâmplă cu pensiile seniorilor, facturile la gaze și energie, dar și cu polițele RCA, începând cu 1 aprilie 2025 Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele