Etichetă: senat

Trump, republicanilor: Dacă nu câștigăm alegerile intermediare, voi fi pus sub acuzare

„Trebuie să câștigați alegerile intermediare, pentru că, dacă nu le câștigăm, vor găsi un motiv să mă pună sub acuzare”, le-a spus Trump parlamentarilor republicani la o reuniune la Washington, scrie Reuters. „Voi fi pus sub acuzare”. Înaintea alegerilor din noiembrie, care ar putea bloca agenda sa și l-ar putea expune la anchete ale Congresului, Trump și-a tachinat și provocat aliații care controlează cu greu Camera Reprezentanților din SUA. Le-a spus să lase deoparte diferențele dintre ei și să promoveze politicile sale privind egalitatea de gen, sănătatea și integritatea alegerilor în rândul electoratului american nemulțumit de costul vieții. „Se spune că, atunci când câștigi președinția, pierzi alegerile de la jumătatea mandatului”, a spus Trump. „Aș vrea să-mi explicați ce naiba se întâmplă în mintea publicului”. După o operațiune militară îndrăzneață împotriva liderului venezuelean Nicolas Maduro, Trump a fost supus presiunilor de a se concentra asupra problemelor interne, în special asupra inflației și prețurilor. Marți, Trump a vorbit puțin și despre această din urmă problemă, spunând doar că a moștenit-o de la democrați și că republicanii ar trebui să se bazeze pe creșterile puternice ale pieței bursiere americane. El a menționat doar pe scurt atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA de către susținătorii săi, în timp ce democrații din Congres au marcat a cincea aniversare a revoltei acuzând republicanii de „albirea” istoriei. Legiuitorii s-au întâlnit la Centrul John F. Kennedy pentru Arte Performative, o instituție înființată și numită de Congres. Trump a epurat consiliul de administrație de membrii numiți de democrați anul trecut, iar administratorii rămași au votat în decembrie să redenumească centrul pentru a include numele lui Trump alături de cel al fostului președinte Kennedy. Acolo, într-un discurs nestructurat care a durat 84 de minute, Trump a reflectat asupra sfatului soției sale de a nu mai dansa în public. El a repetat mai multe falsități, inclusiv că Washingtonul nu a înregistrat omucideri în ultimele șapte luni. Poliția din Washington a raportat o crimă în ajunul Anului Nou și a declarat că în 2025 au avut loc 127 de omoruri. El a spus că „nu apuc să joc prea mult” golf, după ce a făcut-o recent, duminică, și în mod regulat pe durata mandatului său. Predicția și nemulțimirea lui Donald Trump Trump a prezis că republicanii vor învinge pronosticurile și vor obține o „victorie epică la alegerile de la jumătatea mandatului”, dar s-a plâns și de unii membri care nu se aliniază. Toate locurile din Camera Reprezentanților și o treime din cele din Senat vor fi disputate în noiembrie. Președinții în funcție au pierdut locuri în Camera Reprezentanților la fiecare alegeri intermediare de la George W. Bush în 2006. Trump a îndemnat partidul său să respingă cu mai multă forță mesajul aproape unitar al democraților privind sănătatea, întrucât partidul minoritar pledează pentru prelungirea subvențiilor expirate care au făcut asigurarea Obamacare mai accesibilă pentru milioane de americani. El a spus că membrii conservatori ar trebui să fie „puțin flexibili” în ceea ce privește insistența lor de a include prevederile Amendamentului Hyde în planurile lor de sănătate, care ar împiedica banii contribuabililor să fie folosiți pentru servicii de avort. „Toate aceste probleme sunt foarte importante, dar puteți deține sistemul de sănătate”, le-a spus el parlamentarilor. „Găsiți o soluție”. Democrații au introdus deja articole pentru punerea sub acuzare a lui Trump în al doilea mandat Trump a fost pus sub acuzare de două ori de Camera Reprezentanților condusă de democrați în timpul mandatului său din 2017-2021. Democrații i-au reproșat politica sa față de Ucraina și revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitol din partea susținătorilor săi. Senatul a votat pentru achitarea sa în ambele cazuri. Unii democrați din Camera Reprezentanților au introdus deja articole de punere sub acuzare în care îl acuză pe Trump de abuzuri de putere în al doilea mandat, acuzații pe care Casa Albă le neagă. Republicanii controlează în prezent Camera cu cinci voturi, o marjă mică care i-a frustrat atât pe Trump, cât și pe președintele Camerei, Mike Johnson. Trump a luat măsuri pentru a-și extinde puterile de a acționa singur în domenii care variază de la imigrație la acțiuni militare și reglementări federale. El se confruntă în curând cu o hotărâre importantă a Curții Supreme cu privire la faptul dacă utilizarea pe scară largă a tarifelor vamale a uzurpat o putere acordată Congresului de Constituție. Republicanii din Camera Reprezentanților au arătat o deferență enormă față de Trump, cedând o mare parte din autoritatea Congresului asupra cheltuielilor și a altor chestiuni administrației sale. Dar au început să dea semne de independență. Camera Reprezentanților ar putea vota săptămâna aceasta pentru a anula veto-ul emis de Trump luna trecută, care a anulat proiecte de infrastructură în Colorado și Florida, deși nu este clar dacă efortul va obține majoritatea de două treimi necesară.

Senatul a adoptat legea prin care părinții primesc o zi liberă în când încep copiii școala

Senatul a adoptat tacit proiectul care acordă părinților o zi liberă în prima zi a anului școlar. Camera Deputaților este forul decizional, iar această inițiativă se aplică pentru învățământul preșcolar, primar și gimnazial. Măsura vine în ajutorul părinților pentru a fi alături de copii în acest moment important. Părinții vor beneficia de o zi liberă în prima zi a anului școlar, fără a fi nevoie să își ia concediu sau să se învoiască de la locul de muncă. ”Se acordă zi liberă pentru părinţi, aşa cum sunt ei definiţi în Noul Cod Civil, în prima zi de începere a anului şcolar, pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial”, prevede actul normativ inițiat de senatorul PSD Claudiu-Daniel Catană. De ce a fost legea aceasta necesară Începutul școlii reprezintă un moment important pentru toată familia, plin de emoții. Fiecare copil trăiește această zi într-un mod unic, iar prezența părinților este esențială pentru a oferi sprijinul necesar și pentru a facilita adaptarea la nou mediu, fie că vorbim despre grădiniță sau școală. În mod tradițional, începutul de an școlar coincide cu o zi lucrătoare, ceea ce obligă părinții să își ia o zi de concediu sau să ceară învoire pentru a participa la festivități. Sunt numeroase situații în care angajatorii au refuzat acordarea învoirii sau chiar au aplicat sancțiuni pentru întârzierile generate de evenimentul acesta. ”Prima zi de şcoală este un eveniment important pentru toată familia. Cu toate că aduce multe sentimente, trebuie să ne amintim că fiecare copil este diferit şi poate simţi această zi în felul său. Este crucial ca părinţii să fie prezenţi pentru copilul lor şi să îi ofere sprijinul de care are nevoie, ajutându-l astfel să se adapteze mai uşor noului mediu, fie că vorbim de grădiniță sau de şcoală. Din păcate, începutul anului şcolar coincide cu o zi lucrătoare, iar pentru ca părinţii să poată fi prezenţi la festivitate este nevoie ca aceştia să îşi ia o zi liberă din concediul de odihnă sau să se învoiască de la locul de muncă. Nu puţine au fost cazurile când angajatorul a refuzat învoirea sau chiar a sancţionat o eventuală întârziere a angajatului”, a explicat iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului. Când va intra în vigoare Proiectul a fost adoptat tacit de Senat la 3 decembrie 2025, termenul pentru dezbatere și vot expirând fără opoziție. Camera Deputaților, ca for decizional, urmează să aprobe forma finală. După promulgare, ziua de începere a anului școlar va fi oficial zi liberă pentru părinți, aplicabilă pentru întreaga țară. Măsura va contribui la reducerea stresului părinților și va facilita o tranziție mai ușoară pentru copii la începutul fiecărui an școlar.

Înfrângerea pentru Nicușor Dan în Parlament. Senatul respinge cererea de reexaminare a Legii Vexler / Președintele a avut doar sprijinul partidelor de opoziție

Înfrângere pentru președintele Nicușor Dan în Parlament. Plenul Senatului a respins, cu o majoritate covârșitoare, cererea de reexaminare înaintată de președinte asupra proiectului de lege privind combaterea extremismului, cunoscut în spațiul public drept legea Vexler. Potrivit senatoarei PSD Victoria Stoiciu, solicitarea de reexaminare nu a adus elemente noi și „reluă exact argumentele transmise anterior Curții Constituționale — argumente respinse deja în unanimitate”. Ea a menționat că singurele voturi împotrivă au venit din partea „partidelor extremiste” ( n.r partide din opoziție), ai căror reprezentanți au minimalizat caracterul criminal al legionarismului în timpul dezbaterilor. „Pentru mine, lucrurile sunt cristal clear: libertatea de exprimare are și trebuie să aibă limite atunci când este folosită pentru a promova ideologii criminale. Ideologiile fasciste și legionare sunt realități politice și morale bine definite, cu un trecut criminal care nu lasă loc de relativizări periculoase”, a declarat Stoiciu. Votul final din Senat a consemnat 75 de opțiuni pentru’, 34 împotrivă’ și 4 abțineri, ceea ce consfințește continuarea parcursului legislativ al actului normativ în forma aprobată inițial de Parlament. Scurt istoric al legii Vexler Proiectul de lege este inițiat de Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România și deputat în Parlament. Actul normativ vizează întărirea instrumentelor legale pentru prevenirea și sancționarea organizațiilor, simbolurilor și acțiunilor extremiste, inclusiv a celor de inspirație fascistă sau legionară. Parlamentul a adoptat legea în luna iunie 2025, însă aceasta a fost contestată la Curtea Constituțională de parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT, care au susținut că textul ar restrânge libertatea de exprimare. CCR a respins sesizarea, considerând că prevederile se încadrează în limitele constituționale. Și președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea. CCR a respins și acestă sesizare. În urma deciziei CCR, președintele Nicușor Dan a solicitat reexaminarea legii, însă Senatul — prima cameră sesizată — a respins acum categoric cererea, deschizând calea pentru promulgarea actului normativ în forma adoptată inițial.

Casa Poporului, fabrica de legi a României, moare răpusă de legile fizicii. Clădirea emblematică a Capitalei se năruie bucată cu bucată

A doua cea mai mare clădire administrativă din lume se prăbuşeşte lent și sigur, pe zi ce trece, sub ochii angajaţilor şi ai sutelor de mii de vizitatori care-i trec pragul anual. Iarba crescută prin crăpăturile zidurilor, rugina şi chiar găurile din tavanele înalte ornamentate cu stucaturi aurii şi decorate cu candelabre impresionante sunt imaginea vie a măririi şi decăderii unei epoci.  Doar Pentagonul din SUA depăşeşte Palatul Parlamentului României, ca anvergură. Clădirea Casei Poporului, aşa cum a fost denumită iniţial de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, cel care a şi comandat ridicarea acestei construcţii, are o suprafaţă totală de aproximativ 365.000 de metri pătraţi. Este posibil ca Pentagonul să nu treacă prin aceeaşi situaţie ca sora ei din România, dacă luăm în calcul că orice investiţie anunţată n-a avut darul să-i redea măreţia pe care trebuia s-o aibă atunci când a fost proiectată. Să înconjori clădirea Parlamentului este o treabă anevoioasă că trebuie să mergi, aşa cum se spune în basme, zi de vară până-n seară. Sunt mai multe intrări, destinate atât deputaţilor cât şi senatorilor, iar clădirea este un labirint în adevăratul sens al cuvântului. Interioarele impunătoare, pe pereţii cărora odihnesc ţesături scumpe, tablouri şi candelabre  impresionează prin dimensiuni. Dincolo de toată această imagine poleită, structura se degradează de la an la an. Apa de la ploaie şi-a săpat drum în interiorul clădirii și a format crevase printre elementele decorative din tavan. Când se rup norii, angajaţii de la Senat stau cu găleţi şi ligheane ca să strângă apa care se prelinge prin tavanul spart. Clădirea are aerul unui castel care aparţine unor nobili scăpătaţi care se cos într-o parte şi se rup în alta. Zidurile de la exterior, dinspre Camera Deputaţilor, sunt pline de bălării ieşite prin pereţii sparţi, decojiţi sau prin balustradele de la balcoanele sparte. Apa care se scurge pe pereţi le-a înverzit şi le-a corodat, iar acum a căpătat un aer de clădire părăsită. Doar parcarea plină şi acel continuu du-te-vino permanent dovedesc contrariul. Aceeaşi senzaţie este lăsată şi de intrările pe care vizitatorii nu au acces şi care sunt securizate cu nişte lanţuri ruginite. Porţile vechi şi grele din fier păzesc o ruină în care bălăriile fac casă bună cu abandonul. Deputaţii şi senatorii trec zilnic pe lângă ele şi pare că s-au obişnuit cu ideea că muncesc într-o clădire, pe care o numesc în limbaj colocvial „fabrica de legi”, în folosul căreia mai dau roade doar legile fizicii. Munca a 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori riscă să se dărâme sub ochii aleşilor Impunătoarea clădire domină Bucureştiul şi este vizibil din numeroase puncte ale oraşului. Potrivit informaţiilor date publicităţii din cartea tehnică, are o greutate estimată la peste 4 milioane de tone, graţie materialelor folosite (beton, marmură, oţel şi cristal), aspect care face să fie considerată drept cea mai grea clădire din lume. De asemenea, este şi una dintre cele mai scumpe clădiri administrative construite vreodată, cu un cost estimat la peste 3 miliarde de euro. la realizarea ei au contribuit 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori(chiar şi soldaţi), coordonaţi de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de doar 28 de ani la acea vreme, care au lucrat zi şi noapte, timp de 5 ani. Materialele provin exclusiv din România, iar aici vorbim de 1 milion de metri cubi de marmură adusă din carierele din Transilvania, 3.500 de tone de cristal pentru candelabrele impresionante, 200.000 de metri pătraţi de covoare ţesute manual, 900.000 de metri cubi de lemn din stejar, cireş şi nuc şi 2.800 de candelabre din cristal, cel mai mare având peste 7 tone. De asemenea, clădirea are peste 1.100 de camere, dispuse pe 12 etaje la suprafaţă şi 8 etaje subterane (unele nefinalizate). Acestea includ săli de conferinţe, birouri, galerii impresionante şi chiar apartamente luxoase. Palatul Parlamentului din București măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime și 92 m sub pământ. World Records Academy a catalogat-o drept a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, si cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. După cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a căutat un amplasament pentru a dezvolta un program foarte mare de investiții. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, în al cărei proiect era prevăzută construirea Camerei Deputaților pe Dealul Arsenalului. Proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecți ai vremii. În 1938 s-a anunțat începerea demolărilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit al Doilea Război Mondial și lucrurile au rămas doar pe hârtie până în 1983, când a început construirea Palatului Parlamentului, ceremonia oficială a așezării pietrei fundamentale având loc la data de 25 iunie 1984. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, țara supravegherii pe motiv de „siguranță națională”. Capii Parchetului General și Curții Supreme de Justiție au menținut industria mandatelor pe vremea lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Nicușor Dan. Câți români au fost urmăriți în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025 „Autostrada suferinței”, în grija CNSAS. 25 de ani de dezvăluiri şi 200 de kilometri de dosare cu torturile Securităţii

Un grup de senatori americani a depus un proiect de lege care prevede ca pasagerii să primească compensații pentru întârzierile zborurilor

Inițiativa legislativă urmărește pe modelul Uniunii Europene și al Canadei să sporească responsabilitatea companiilor aeriene americane în contextul creșterii numărului de întârzieri și anulări care lasă călătorii blocați și cu costuri suplimentare. Măsura ar impune plăți de cel puțin 300 de dolari pentru întârzieri de peste trei ore și 600 de dolari pentru întârzieri mai mari de șase ore. „Companiile aeriene trebuie să fie responsabile atunci când costă bani americanilor, iar călătorii rămân blocați. Depunem eforturi pentru a ne asigura că pasagerii sunt protejați, astfel încât anulările și întârzierile să nu-i coste bani din propriile buzunare”, a transmis senatorul Kelly. Administrația Biden lansate în dezbatere publică un plan privind reguli ce vizau compensații între 200 și 775 de dolari în funcție de durata întârzierii, însă planul a fost abandonat de acutala administrație de la Casa Albă, potrivit căreia s-ar crea o „o povară de reglementare inutilă”. În prezent, companiile aeriene din SUA sunt obligate doar să ramburseze biletele pentru zborurile anulate, fără a oferi compensații pentru întârzieri.

Mircea Abrudean, în plenul Parlamentului: Guvernul luptă să elimine inechitățile

„Când avem oameni în jur, mergem mai departe. Când rămânem singuri, orice pas este mai greu”. Astfel și-a început președintele Senatului, Mircea Abrudean, discursul de deschidere din plenul Parlamentului României, la începutul ședinței comune de angajare a răspunderii pe proiectul legii pensiilor magistraților. „Avem nevoie unii de alții, oriunde ne aflăm. În orașe sau în sate, în țară sau peste hotare. Românii din diaspora duc numele României în fiecare zi mai departe. Ei trimit bani acasă, aduc idei noi, cer servicii publice mai bune. Cu toții îi vrem aproape. Îi ascultăm, îi respectăm, pentru că țara nu se măsoară doar în kilometri, țara se măsoară în legături, iar legăturile le facem noi. Avem nevoie de o clasă politică unită. Sigur, fiecare rămâne fidel doctrinei sale și își asumă politica față de alegători și simpatizanți. Dar nimeni niciodată nu are voie să lucreze împotriva țării sale”. Abrudean s-a concentrat pe ideea de comuniune a tuturor românilor, de oriunde s-ar afla aceștia și pe ideea că frica nu poate fi o fundație bună pentru a construi: „Nimeni nu câștigă voturi pe spatele fricii. A amenința sau a favoriza ieșirea României din Europa și din spațiul euroatlantic, unde ne-am ancorat securitatea, ne-am deschis piețele și am câștigat libertatea de a circula și de a munci, asta este trădare și nu ne jucăm cu aceste câștiguri. România are nevoie de un viitor clar, dezvoltare regională, investiții, un mediu bun pentru afaceri, locuri de muncă stabile, infrastructură, spitale funcționale, școli care pregătesc pentru meserii reale. Acesta este un moment de renaștere. Am înțeles multe din greșelile trecutului. România trece printr-o perioadă grea, dar asumată politic, de reformă deplină și niciodată reformele profunde nu vin ușor. Guvernul luptă să elimine inechitățile, să oprească favoritismele, să taie influențele care au frânat inițiativa și au sufocat meritocrația, pentru că România merită reguli simple și egale, iar cetățenii merită instituții care să-i respecte. Trebuie să recitim istoria, pe data asta cu mintea limpede și să învățăm din greșeli. Doamnelor și domnilor, vă propun ca astăzi să onorăm sacrificiile și să construim din reușite”. „Vă propun să nu ne mai comparăm” „Istoria nu ne ține pe loc, istoria ne împinge înainte, dacă o înțelegem. Așa reclădim încrederea în politica de mâine și recâștigăm respectul oamenilor. România trece printr-un moment greu, dar aceste etape apar în viața fiecărei țări. Nu putem ocoli și de aceea le traversăm. Muncim, corectăm, ajustăm și știm că drumul greu o se termine. Vă propun să nu ne mai comparăm, să nu mai punem egal între țări și între parcursuri. Fiecare înaintează în alt ritm. Să nu ne mai judecăm aspru. Sigur că greșim, greșim cu toții și știm că decidenții poartă o parte mare din judecată, dar ne-o asumăm și o transformăm în responsabilitate”, a spus Abrudean. „Vă invit la mai multă implicare” În continuare, președintele Senatului a insistat pe ideea discursului echilibrat și a chemat la mai multă implicare: „Doamnelor și domnilor, lucrurile cresc atunci când stăm împreună. Cresc atunci când ne acordăm timp, cresc atunci când avem răbdare. Astăzi, cu prilejul acestei ședințe comune solemne a Camerei Deputaților și a Senatului, vă rog să avem mai multă răbdare. Vă invit la mai multă implicare. Să nu ne mai grăbim fără rost, să nu ne mai jignim. Și să nu ne mai slăbim singuri rezistența țării noastre. Să ne vedem fiecare de treaba lui și să facem lucruri. Pentru că faptele construiesc și vorbele obosesc. Ne putem certa atunci când greșim, dar ar fi foarte bine ca în același timp să și vorbim mai mult despre reușite și despre ceea ce facem bine. La mulți ani, România!”, a încheiat Abrudean.

Eliminarea bonusurilor de la CCR a trecut de Senat

Senatorul liberal Glad Varga anunță că eliminarea bonusurilor de la CCR a trecut de Senat. „Astăzi, 17 noiembrie 2025, proiectul a fost adoptat în Senat cu 105 voturi pentru, 1 împotrivă și o abținere. Este un pas necesar. Elimină un beneficiu care nu mai avea justificare și arată că putem corecta lucruri care sunt în acord cu așteptările oamenilor. Sper ca și Camera Deputaților să dea votul final cât mai repede”, anunță senatorul liberal Glad Varga. Acesta a inițiat, împreună cu Mircea Abrudean, președintele Senatului, cu deputata Cristina Pruna și cu alți liberali proiectul de lege care elimină indemnizația compensatorie acordată judecătorilor CCR la final de mandat. „Vorbim despre acel bonus echivalent cu venitul net pe șase luni de activitate”. Senatorul precizează că ideea a pornit dintr-o emisiune TV, în care una dintre teme era chiar această plată de plecare. „Am fost întrebat direct dacă aș iniția o modificare legislativă. I-am răspuns da pe loc și i-am spus că pot scrie textul în aceeași zi”, afirmă senatorul. Acesta adaugă că singura problemă era vacanța parlamentară, așa că a depus proiectul imediat ce Parlamentul a fost convocat. „Propunerea a fost foarte simplă: eliminarea alin. (5) al art. 71 din Legea 47/1992, care prevedea această indemnizație pentru judecătorii CCR la final de mandat sau în caz de imposibilitate de exercitare din motive de sănătate. Am lucrat la text alături de Mircea Abrudean, colegi parlamentari și Cristina Prună. L-am pus la dispoziția tuturor și l-am înregistrat oficial la Senat pe 14 iulie 2025”, afirmă liberalul. În forma în vigoare, judecătorii CCR beneficiază, la expirarea mandatului sau în cazul încetării acestuia din motive medicale, de o indemnizație egală cu venitul net pe șase luni. Proiectul supus votului din Senat propunea eliminarea completă a acestui avantaj financiar.

Statul simplifică decontarea fondurilor europene. Banii vin mai repede

Statul vrea să schimbe modul în care sunt plătiți beneficiarii fondurilor europene, într-un sistem mai rapid și mai puțin birocratic. Propunerea legislativă, depusă la Senat la finalul lunii septembrie, modifică Ordonanța de Urgență nr. 40/2015, care stabilește regulile pentru gestionarea fondurilor europene, pentru a o adapta la actuala perioadă de finanțare 2021-2027, ce include noi tipuri de fonduri și mecanisme de plată față de exercițiul anterior, 2014-2020. Plăți pe baza rezultatelor În prezent, beneficiarii trebuie să justifice fiecare cheltuială cu documente contabile și facturi, un proces care poate dura luni întregi și duce frecvent la blocaje. Noua lege ar permite, în premieră, ca rambursarea să se facă pe baza rezultatelor obținute, nu doar pe hârtii. „Decontarea cheltuielilor eligibile se poate realiza și pe bază de rezultat”, prevede textul proiectului. Cu alte cuvinte, autoritățile de management vor putea aproba plata către beneficiar în funcție de indicatorii realizați și validați ai proiectului – precum finalizarea unei lucrări sau atingerea unei ținte măsurabile – fără să ceară justificarea fiecărui bon sau facturi, separat. „Simplificând procedurile și orientând managementul financiar către performanță și rezultate”  aceste schimbări „vor crește viteza de absorbție a fondurilor europene”, potrivit forului legislativ consultativ. Statul va plăti pentru fiecare zi de întârziere Sunt introduse și reguli mai clare pentru prefinanțări: se menține posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, însă tranșele următoare vor depinde de progresul real al lucrărilor. Dacă beneficiarul nu utilizează cel puțin jumătate din suma primită în 180 de zile, următoarele tranșe se pot suspenda sau se pot solicita rambursări. Proiectul adaugă și o procedură de aprobare tacită, prin care autoritățile de management sunt obligate să verifice cererile de rambursare în maximum 30 de zile. Dacă nu răspund în acest termen, cererea se consideră automat aprobată, iar statul trebuie să plătească sumele solicitate, inclusiv penalități de întârziere pentru fiecare zi peste termen. Avansurile nejustificate vor fi impozitate Totodată, se stabilește un tratament fiscal mai clar pentru sumele primite ca prefinanțare: acestea nu sunt impozabile pe durata implementării proiectului, dar devin venit impozabil dacă rămân nejustificate la final. Pentru ultima cerere de rambursare, termenul de verificare poate fi prelungit până la 180 de zile, pentru a acoperi toate procedurile necesare plății finale. Aceleași reguli și pentru proiectele sociale Inițiativa extinde regulile de prefinanțare și către Fondul de ajutor european destinat persoanelor celor mai defavorizate, care finanțează programe sociale pentru persoane vulnerabile, copii din medii sărace sau familii aflate în dificultate. În acest fel, și organizațiile sau autoritățile care derulează asemenea proiecte vor putea primi prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, cu reguli mai clare de justificare și termene mai flexibile pentru folosirea banilor. Măsura pune aceste programe pe picior de egalitate cu marile fonduri europene, precum FEDR, FSE și Fondul de Coeziune, pentru ca toate tipurile de finanțări să urmeze aceleași reguli. Modificările, în regim de urgență Inițiativa urmează procedura de urgență, pentru ca modificările propuse să poată fi aplicate cât mai repede în actualul exercițiu de finanțare europeană. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social și urmează analiza în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi votul în plen. Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea 60 de zile pentru a adapta normele metodologice și alte 90 pentru actualizarea ghidurilor de finanțare.

România pregătește vize de aur pentru investitorii non-UE: o carte verde pornește de la 400.000 de euro

Programul Golden Visa, inițiat de mai mulți parlamentari liberali și doi deputați neafiliați, propune introducerea în România a unui mecanism de atragere a capitalului străin de tipul celor promovate recent în SUA, unde marile investiții pot deschide drumul spre drept de șederea pe teritoriul american. Vize pentru investitori și membrii familiei Potrivit proiectului publicat pe pagina Senatului, cetățenii statelor din afara Uniunii Europene ar trebui să investească cel puțin 400.000 de euro în România pentru a obține un drept de ședere de cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire. Ei își pot aduce și familiile alături – soțul, soția, copiii sau părinții aflați în întreținere beneficiază de aceleași drepturi de ședere, fără a fi obligați să facă investiții proprii. După 5 ani, investitorii pot cere rezidența permanentă în România. Inițiatorii susțin că statul român nu dispune încă de un cadru legislativ modern care să permită obținerea dreptului de ședere pe bază de investiții pasive, precum plasamentele în titluri de stat sau în fonduri de investiții. Grecia, Portugalia, Spania, Ungaria, Bulgaria, Italia, Malta și Cipru sunt menționate ca exemple de țări care au atras capital străin prin programe similare de „vize de aur”. Unde pot fi investiți cei 400.000 de euro Cei care ar vrea să beneficieze de viza de ședere vor putea alege între mai multe forme de investiție: titluri de stat cu scadență de cel puțin cinci ani, proprietăți imobiliare păstrate pe aceeași perioadă, plasamente în fonduri de investiții sau acțiuni la companii listate la Bursa de Valori București. Proiectul lasă deschisă și posibilitatea ca, prin ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Economiei, să fie adăugate și alte tipuri de investiții eligibile. Investiția trebuie menținută pe tot parcursul programului, timp în care autoritățile vor verifica proveniența banilor, legalitatea fondurilor și eventualele riscuri de securitate. Solicitanții nu trebuie să figureze pe liste de sancțiuni, iar dacă fondurile sunt retrase înainte de termen sau apar probleme legate de siguranța națională, dreptul de ședere poate fi anulat. Proiectul, în dezbatere publică  Practic, inițiatorii propun ca programul să fie gestionat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în colaborare cu Ministerul Economiei și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior. Regulile de aplicare a legii ar urma să fie stabilite printr-un ordin comun al ministerelor Afacerilor Interne și Economiei, după adoptarea proiectului. Proiectul se află în consultare publică la Senat până la data de 13 noiembrie 2025. Dacă va fi adoptat, România ar putea deveni o destinație mai atractivă pentru investitorii din afara UE, creând noi fluxuri de capital, revitalizând piața imobiliară și stimulând dezvoltarea economică locală.  „Gold Card” în SUA – viză contra donație Statele Unite au introdus, din septembrie 2025 – prin ordin executiv semnat de președintele Donald Trump, programul „Gold Card” – o viză specială care oferă drept de ședere pe teritoriul american în schimbul unei donații financiare majore către stat, de cel puțin un milion de dolari în nume propriu sau două milioane dacă donația este efectuată de o companie în numele unei persoane. Fondurile sunt folosite pentru sprijinirea comerțului și industriei americane. Noul mecanism înlocuiește vechiul program de rezidență prin investiție, de tipul celui pe care România îl propune acum, considerat vulnerabil la fraude.

Liber la construit: Senatul a adoptat propunerea ca anumite tipuri de construcții să nu mai necesite autorizație

Vești bune pentru românii care locuiesc la curte: Senatul nu doar că a aprobat modificarea legislației pentru ca solariile pentru legume să fie construite fără autorizație, dar între timp, statul pregătește un sprijin financiar de 350 milioane de lei pentru cultivatorii din spațiile protejate. Propunerea a trecut cu 102 voturi „pentru”, 0 voturi „împotrivă” și 14 „abțineri”.  Inițiatorii proiectului, trei deputați ai Partidului Social Democrat, au subliniat că legislația actuală este prea restrictivă pentru micii fermieri.  Solariile amplasate pe terenurile aferente locuinței, în curți și în grădini, vor fi construite sau desființate fără autorizație, transmite Capital. Înainte, gospodăriile riscau să fie amendate Până în prezent, legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcție prevedea amenzi de la 1.000 la 100.000 de lei pentru gospodăriile care ridicau solarii fără autorizație. Pentru ridicarea unui solar, proprietarii trebuiau să respecte următorii pași: depunerea unei cereri la primărie; prezentarea schițelor, planurilor și a documentației tehnice; întocmirea documentației de către un arhitect; încadrarea terenului în zonă agricolă, conform Planului Urbanistic General. În plus, pe teritoriul României sunt desfășurate lucrări ample de cadastrare și de înscriere a terenurilor în cartea funciară. Sunt acoperite peste 5,3 milioane de hectare din 2.728 de unități administrativ-teritoriale.  Serviciile sunt realizate gratuit pentru proprietari, iar o parte a programelor sunt implementate de  Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Finanțarea acestor activități poate proveni din surse multiple: fondurile proprii ale ANCPI Programul Național de Cadastru și Carte Funciară fondurile europene nerambursabile din bugetele locale ale primăriilor. Sub supravegherea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANCPI a finalizat deja înregistrarea sistematică a imobilelor în 361 de localități și în 34.057 de sectoare cadastrale: o suprafață de peste 7,4 milioane de hectare. Românii care pot obţine 200.000 de euro de la stat pentru PROGRAMUL „Prima Seră.  Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:  Românii care construiesc fără autorizație în propria curte riscă AMENZI uriașe. Pot fi garaje, șoproane, grajduri, toalete sau alte anexe