Minorul care a vrut să-și incendieze mama va sta 5 ani în detenție! De ce a luat Curtea de Apel Iași această decizie
Curtea de Apel Iași a pronunțat, la data de 25 iunie 2026, sentința definitivă în cazul minorului vasluian care a încercat să-și incendieze mama. Dosarul în care tânărul era inculpat a trecut prin mai multe etape procesuale. După două condamnări ale magistraților de la Tribunalul Vaslui, tânărul și-a aflat sentința finală. Un minor din Vaslui a încercat să-și incendieze mama și, acum, și-a primit sentința definitivă. Tânărul a fost oprit de propriul tată! Minorul care a vrut să-și incendieze mama va sta 5 ani în detenție! După un parcurs judiciar complex, marcat de condamnări, apeluri și rejudecarea cauzei, Curtea de Apel Iași a pronunțat, la data de 25 iunie 2026, hotărârea definitivă în dosarul lui Iustin Vasile Popa, minorul acuzat că a încercat să își ucidă mama prin incendiere. Magistrații de la Curtea de Apel Iași au respins apelul formulat de inculpat împotriva ultimei sentințe pronunțate de Tribunalul Vaslui și au menținut măsura stabilită în rejudecarea cauzei. „Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul Popa Iustin Vasile împotriva sentinţei penale din 16.02.2026, pronunţate de Tribunalul Vaslui în dosarul nr. 1865/89/2024*, pe care o menţine. Deduce, în continuare, din măsura educativă aplicată inculpatului apelant perioada executată prin arest preventiv, începând cu data pronunţării sentinţei penale apelate, respectiv de la data de 16.02.2026, la zi. Obligă inculpatul apelant la plata sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat”, se arată în hotărârea definitivă a Curții de Apel Iași. Prin această decizie, dosarul este închis definitiv, iar măsura educativă dispusă împotriva minorului rămâne executorie. La momentul săvârșirii faptei, tânărul avea doar 17 ani, iar din cauza consumului excesiv de alcool și-a atacat mama, pe care a aruncat benzină, însă nu a apucat să arunce bricheta, fiind oprit de propriul tată. Inițial, a primit o condamnare de 4 ani Prima sentință în acest dosar a fost pronunțată la data de 1 aprilie 2025 de Tribunalul Vaslui. Atunci, judecătorii au decis aplicarea unei măsuri educative privative de libertate. „Aplică inculpatului Iustin Vasile Popa, în stare de arest preventiv în Penitenciarul Vaslui, măsura educativă a internării într-un centru de detenţie, pe o durată de 4 ani, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat asupra unui membru de familie”, se arăta în hotărârea Tribunalului Vaslui. Nemulțumit de soluție, tânărul a formulat apel. În același timp, și procurorii au contestat sentința, dosarul ajungând pe masa judecătorilor Curții de Apel Iași. La data de 12 iunie 2025, Curtea de Apel Iași a admis atât apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, cât și pe cel formulat de inculpat. Magistrații au decis desființarea integrală a sentinței și retrimiterea cauzei spre rejudecare. „Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui şi inculpatul Popa Iustin Vasile împotriva sentinţei penale nr. 76 din 01.04.2025, pronunţată de Tribunalul Vaslui, pe care o desfiinţează în integralitate. În baza art. 423 alin. (1) din Codul procedură penală şi art. 424 alin. (4) din Codul procedură penală, trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Vaslui, procesul penal urmând să fie reluat din procedura de cameră preliminară”, au decis atunci judecătorii ieșeni. Cauza a fost rejudecată Hotărârea a reprezentat un moment important în evoluția dosarului, întrucât procesul a fost reluat în faza de cameră preliminară, fiind necesară reanalizarea cauzei de către Tribunalul Vaslui, pronunțând o nouă sentință la data de 16 februarie 2026. De această dată, instanța a apreciat că se impune o măsură educativă mai severă decât cea stabilită inițial și a dispus internarea minorului într-un centru de detenție pentru o perioadă de cinci ani. „Aplică inculpatului Iustin Vasile Popa, în stare de arest preventiv în Penitenciarul Vaslui, măsura educativă a internării într-un centru de detenţie, pe o durată de 5 ani, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat asupra unui membru de familie”, au stabilit judecătorii vasluieni. Nici această soluție nu a fost acceptată de inculpat, care a formulat un nou apel, solicitând modificarea hotărârii. Judecătorii Curții de Apel Iași au analizat argumentele invocate de minor și au concluzionat că sentința pronunțată în rejudecare este legală și temeinică. În consecință, apelul a fost respins ca nefondat, iar măsura educativă de cinci ani, dispusă de Tribunalul Vaslui, a rămas definitivă. Minorul cu apucături criminale care a vrut să-și incendieze mama va sta 5 ani în detenție! Astfel, după condamnarea inițială din aprilie 2025, desființarea sentinței și rejudecarea completă a dosarului, Curtea de Apel Iași a pus punct definitiv cauzei la data de 25 iunie 2026.
Apărarea lui Plahotniuc contestă condamnarea de 19 ani și acuză că verdictul a fost fabricat
Avocații lui Plahotniuc anunță că vor contesta decizia instanței, pe care o consideră „profund ilegală” și „vădit netemeinică”, potrivit zdg.md. Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc, susține că verdictul a fost influențat de „presiune publică și conveniență instituțională”: „Această hotărâre nu se sprijină pe probe, ci pe o construcție acuzatorială fabricată, menținută prin ignorarea standardului legal al probei și prin abateri procedurale grave”, a declarat Rogac. El a susținut că verdictul ar fi fost influențat de „presiune publică, conveniență instituțională și o miză politică evidentă”. Apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale Avocatul a mai afirmat că instanța ar fi fost constituită cu încălcarea legii, invocând incompatibilități în compunerea completului de judecată. În acest context, apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale, inclusiv internaționale, pentru anularea sentinței. „Prezumția de nevinovăție și dreptul la un tribunal independent nu sunt lozinci, ci garanții fundamentale care nu pot fi sacrificate pentru un verdict prestabilit”, a mai transmis Rogac. Informații de context Vladimir Plahotniuc a fost condamnat miercuri, 22 aprilie 2026, la 19 ani de închisoare, în dosarul penal în care a fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au făcut parte și judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari. Instanța l-a găsit vinovat pe fostul lider politic pe toate capetele de acuzare, în cadrul unui cumul de infracțiuni. Totodată, a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de Ministerul Finanțelor, fiind dispusă recuperarea a peste 60 de milioane de dolari din conturile acestuia. Procurorii solicitaseră o pedeapsă mai severă, de 25 de ani de detenție Sentința a fost pronunțată în lipsa inculpatului, la aproximativ șapte luni de la extrădarea sa în Republica Moldova. Plahotniuc a refuzat să fie escortat în sala de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru. Cazul Plahotniuc rămâne unul dintre cele mai importante dosare de corupție și criminalitate organizată din Republica Moldova din ultimii ani, iar evoluția sa în instanțele superioare este așteptată cu interes atât pe plan intern, cât și internațional.
Visul unei femei, distrus de judecători: Nu poate avea copilul soțului decedat
O femeie din Florența solicitase acum patru ani Tribunalului să îi fie predată sperma soțului ei mort anterior în urma unui cancer. Pentru a împlini visul cuplului, bărbatul își conservase lichidul seminal la banca de spermă în cazul în care ar fi murit, dar și dacă ar fi rămas în viață. Știa că tratamentele împotriva unei tumori atât de agresive i-ar fi putut anula fertilitatea. Ce spune legea italiană Corriere della Sera reproduce cuvintele bărbatului, scrise manual în testamentul său, explicând motivele gestului care avea ca scop „să putem realiza visul nostru de a procrea un copil al nostru, chiar dacă eu aș lipsi”. În ciuda dorințelor sale clare, acel material nu poate fi predat femeii deoarece în Italia nu este permisă procrearea medical asistată (PMA) post-mortem. Asta chiar dacă, ca în acest caz, există un acord deplin și total, deoarece cei doi soți trebuie să fie neapărat amândoi în viață. „Eșantionul de spermă masculină umană crioconservat fusese depozitat pentru a permite procrearea, în eventualitatea unei viitoare sterilități a depunătorului, iar aceeași dispoziție testamentară făcuse referire explicită la conceperea unui copil după moartea sa”, se arată într-un pasaj al sentinței. Decizia tribunalului Există un „dar” important care a fost totuși blocat din fașă: legea italiană nu interzice, însă, ca sperma să poată fi predată (chiar dacă imposibil de utilizat). În teorie, prin urmare, femeia ar fi putut merge într-o altă țară unde este permisă procrearea post-mortem și să utilizeze lichidul seminal al soțului. Dar în sentința raportată de cotidian, Curtea de Apel din Florența a interzis femeii această posibilitate în concluziile sentinței sale. Curtea a precizat că femeia nu poate primi eșantionul nici măcar pentru alte scopuri în afara procreării – de exemplu, pentru a-l dona pentru cercetare științifică sau pentru a-l păstra ca o amintire personală a soțului decedat. Motivul? Soțul ei, când și-a crioconservat materialul genetic, a dat consimțământul doar pentru un singur scop specific: să aibă un copil. Nu a lăsat nicio altă instrucțiune sau aprobare pentru alte utilizări ale eșantionului. Prin urmare, judecătorii au hotărât că, în lipsa unui consimțământ explicit pentru alte scopuri, eșantionul nu poate fi predat femeii sub nicio formă și va trebui distrus. Prin urmare, cu excepția unei victorii (dacă va exista recurs) la Curtea de Casație, lichidul va trebui neapărat distrus.
Curtea Supremă din Brazilia respinge apelul fostului preşedinte Bolsonaro
Trei dintre cei patru judecători în funcţie, Flavio Dino, Alexandre de Moraes şi Cristiano Zanin, au votat pentru respingerea apelului. Ultimul membru al completului poate să-şi exprime votul până la data de 14 noiembrie, iar al cincilea loc din complet a rămas vacant de la sfârşitul lunii octombrie. În septembrie, Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani şi trei luni de închisoare, fiind găsit vinovat pentru cinci infracţiuni printre care participarea la o organizaţie criminală armată, tentativă de abolire a democraţiei şi organizarea unei lovituri de stat, informează Reuters. Fostul preşedinte brazilian se află sub arest la domiciliu pentru presupuse încercări de a-l convinge pe preşedintele american, Donald Trump să intervină în procesul său, nefiind pus sub acuzare pentru aceste fapte. Cazul, calificat de Trump drept o „vânătoare de vrăjitoare” a atras represalii din partea Washingtonului, fiind impuse taxe vamale asupra importurilor din Brazilia, iar vizele unor oficiali din sistemul de justiţie brazilian au fost anulate. Bolsonaro se află sub arest la domiciliu, iar avocaţii săi ar putea să solicite ca pedeapsa să fie executată în aceleaşi condiţii, invocând problemele de sănătate ale fostului preşedinte.
Sean Diddy Combs, în faţa sentinţei. Riscă peste 11 ani de închisoare
Sean “Diddy” Combs, 55 de ani, riscă o condamnare de până la 20 de ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de încălcarea Legii Mann, care interzice transportarea unei persoane peste graniţele statale pentru prostituţie sau alte activităţi sexuale ilegale. Procesul s-a încheiat cu un verdict mixt: juriul l-a achitat de acuzaţiile mai grave de trafic de persoane şi conspiraţie de tip „racketeering”, care i-ar fi putut aduce închisoarea pe viaţă. În faţa judecătorului federal Arun Subramanian, avocaţii lui Combs au pledat pentru clemenţă, descriindu-l drept „un lider al drepturilor civile” şi „un om de familie” care a greşit din cauza dependenţei de droguri şi a traumelor netratate. Apărarea a prezentat şi un film de 11 minute cu imagini din viaţa personală şi profesională a starului, inclusiv alături de copiii săi, care au cerut instanţei să le redea tatăl. Procurorii au respins apelurile la îngăduinţă, susţinând că victimele încă se tem de Combs şi că violenţa sa este incontestabilă, invocând inclusiv imagini cu agresiunile asupra fostei sale partenere, Cassie Ventura. „Asta nu este asumarea responsabilităţii, ci o strategie de apărare,” a declarat procurorul Christy Slavik, care a cerut o pedeapsă de cel puţin 11 ani şi 3 luni.