CCR dezbate astăzi sesizările la noua lege ANI. Nicușor Dan, PNL și USR au contestat-o
CCR se reunește miercuri, la ora 12:00, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate față de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii. USR și PNL au atacat la CCR Legea Integrității Actul normativ a fost atacat la Curte printr-o acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL. Sesizarea vizează cele două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, serioase suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală. „Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR. Nici nu mai știi când e PSD mai rău: când era pe cai mari, cu procente aproape majoritare, sau acum, când se apropie fundul sacului cu voturi și se agață disperat de putere”, a afirmat Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, potrivit unui comunicat de presă emis de formațiune. PSD atacă USR și PNL după sesizarea CCR: „Au pus în pericol 771 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz” Ulterior, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României, prin contestarea la Curtea Constituțională a Legii Integrității. Social-democrații susțin că demersul celor două partide urmărește să îl protejeze pe liderul USR, Dominic Fritz, de sancțiunile generate de constatarea definitivă a unui conflict de interese. „PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, se arată într-un comunicat transmis joi de social-democrați. Și președintele Nicușor Dan a atacat legea În paralel, și șeful statului, Nicușor Dan, a sesizat CCR în privința modificărilor aduse noii legi ANI, contestând mai multe prevederi referitoare la declarațiile de avere și de interese. Potrivit sesizării, actualizarea legislației privind integritatea este necesară și reprezintă inclusiv un angajament al României prin PNRR, însă forma adoptată de Parlament este arbitrară și contravine Constituției. Una dintre principalele modificări contestate extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentari, premierul, membri ai Guvernului și alte categorii de demnitari și oficiali. Președinția reclamă în special lipsa unei definiții clare pentru relațiile „asemănătoare acelora dintre soți”. În sesizarea adresată CCR se arată că legea nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a acesteia. Șeful statului a invocat, în sesizare, și dreptul la viață privată, argumentând că persoanele respective nu ocupă o funcție publică și nu exercită prerogative de autoritate. Nicușor Dan a contestat și pierderea automată a mandatului În plus, Nicușor Dan a contestat și sancțiunile aplicabile persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese. Potrivit sesizării, noua lege transformă interdicția de până la trei ani de a ocupa o funcție publică, care producea efecte pentru viitor, într-un mecanism care poate conduce la încetarea unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Președinția susține că o asemenea soluție încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Sesizarea argumentează că unei situații juridice stabilite definitiv sub vechea legislație i-ar fi atașată, prin noua lege, o consecință care nu exista anterior. Legea integrității, jalon din PNRR Legea integrităţii reprezintă un jalon important din PNRR şi trebuie promulgată până la 31 august. Ea a fost adoptată săptămâna trecută de Senat, Cameră decizională. Au fost 105 de voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, iar doi senatori nu au votat. Legea, care modifică mai multe acte normative referitoare la ANI, incompatibilități, conflicte de interese și declarațiile de avere și de interese, fusese transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august.
Bolojan atacă la CCR decizia ÎCCJ: Justiția nu poate decide cum se împart banii publici
Premierul Ilie Bolojan spune că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”. De ce a decis Guvernul să sesizeze Curtea Constituțională „Sarcinea puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, pentru că, potrivit legii 500 din 2002 privind finanțele publice și codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând guvernul să aloce sume pentru un singur sector, e vorba de plată a restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a spus Ilie Bolojan. Miza conflictului: aproape 8 miliarde de lei și penalități uriașe Bolojan a reamintit că la finalul lunii martie, ICCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Guvernul a constatat, însă, că Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către instanță este 9 iulie. „Prima instanță a stabilit, în afară acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afară a amenzilor și altor aspecte de genul acesta, stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte, mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei. Deci, o sentință, de un anumit tip, declanșează alte efecte bugetare”, a mai psus Bolojan, după ședința de Guvern. Guvernul avertizează asupra unui precedent cu impact asupra bugetului de stat Premierul reamintește că din data de 16 noiembrie 2023, când Ordonanța de Urgență 99 a intrezis expres conducătorilor de instituții publice, care au calitatea de ordonatori de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare, peste cele prăvăzute de legislația specifică, în zona de justiție, au fost, ulterior acestei date, astfel de decizii, „deși ele sunt sub sancțiunea anulării de drept acestor sume”. „O instanță ne poate obliga… poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat, deși modificarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului. Ministerul de Finanțe, care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat și, la propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat astăzi (joi – n.r.) decizia de a asesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi la Curte această sesizare”, afirmă premierul. Precedent periculos Acesta atrage atenția că, dincolo de această dimensiune constituțională, o astfel de soluție este „un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite”, pentru că, dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu-i s-au alocat sumele, așa cum consideră de cuvință, ar putea obține, pe calea conteciosului administrativ, obligarea Ministerului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalitații. „În condițiile în care noi avem, prin buget, angajamente legate de instituțiile europene, angajamente legate de păstrarea unor echilibre bugetare, încadrarea în ținta de deficit, ieșirea din această procedură de deficit excesiv, alocarea preferențială în bază a unei hotărări judecătorești, deschiderea unor așa zise rectificări, care sunt efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabilește cum se modifică bugetul de stat, și, dat fiind situația în care suntem, practic, dacă ar aparea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că, gândiți-vă, Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare, nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de legea, deși neexecutarea atrage niște penalitații enorme, doar din adunarea acestor penalități ne dăm seama în ce zonă ne ducem. Procedura legii care permite aprobarea și rectificarea bugetului prevede cât se poate de clar că rectificarea poate fi făcută numai după elaborarea și publicarea de către Ministerul Finanțelor a raportului privind execuția bugetară pe primul semestru. Deci nu poate fi făcută mai repede”, explică Ilie Bolojan. De asemenea, sursele de finanțare fiind inexistente, ar impune că alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor.