CCR sub presiune? Simina Tănăsescu explică momentul în care judecătorii au părăsit sala
Invitată într-o emisiune la TVR Info, aceasta a explicat că tensiunile și dezbaterile intense fac parte din funcționarea normală a CCR, chiar dacă, în acest caz, ele au fost mai vizibile în spațiul public. Potrivit Simonei Tănăsescu, nu a existat nicio ruptură între judecători, ci deliberări reale, desfășurate pe parcursul mai multor luni, unele dintre ele chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă. Ea a subliniat că astfel de situații nu sunt fără precedent, însă rareori au atras un interes mediatic atât de mare. „Dezbaterea a fost vie, autentică, fără idei preconcepute. Este un lucru sănătos pentru o instanță constituțională”, a afirmat președinta CCR. Referindu-se la momentul în care patru judecători au părăsit sala de deliberare, gest interpretat de unii ca semn al unei crize interne, Tănăsescu a recunoscut caracterul radical al acelui episod, dar a insistat că acesta nu a blocat activitatea Curții. Deliberările au continuat, decizia a fost adoptată, publicată în Monitorul Oficial, iar legea a intrat în vigoare. „Dacă ar fi existat o fractură reală, ea ar fi fost evidentă și persistentă. Nu este cazul”, a precizat aceasta. Președinta CCR a vorbit și despre dinamica internă a discuțiilor, arătând că argumentele schimbate între judecători pot conduce, legitim, la modificarea unor poziții inițiale. În acest context, l-a menționat pe Mihai Busuioc, despre care s-a spus în spațiul public că ar fi avut o atitudine mai dură în deliberări. Tănăsescu a explicat că nu a fost vorba de un conflict personal, ci de confruntarea firească a ideilor juridice. Ea a mai precizat că, în calitate de judecător-raportor, a prezentat un document inițial care a stat la baza dezbaterilor, însă unii colegi au avut opinii diferite, materializate inclusiv în opinii separate sau în completări de motivare. „Acesta este mecanismul normal al unei curți constituționale: argumente, contraargumente și, în final, o soluție”, a concluzionat Simina Tănăsescu.
Președinta CCR: Vulnerabilitățile democrației vin din interior, nu din exterior
Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice. Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state. În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății. Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante. Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum. În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale. Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică. „Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe. În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.
Simina Tănăsescu: Nu aș schimba Constituția, dar aș modifica un singur cuvânt din legea CCR
„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu. Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului. Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic. „Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta. Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR. „Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”. „Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR. Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative. „Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu. „Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.
CCR respinge legea pensiilor magistraților. Cine sunt judecătorii care au votat pentru și împotriva admiterii sesizării ICCJ
Judecătorii Curții Constituționale au admis luni sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Conform unor surse citate de MEDIAFAX, CCR a respins legea în ansamblu din motive extrinseci, adică de formă. CCR a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu un vot de 5 la 4, așa cum au declarat pentru MEDIAFAX surse din Curtea Constituțională. Curtea este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de președintele Nicușor Dan. Conform acelorași, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. În același timp, cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării ICCJ, adică pentru constituționalitatea legii, sunt: Simina Tănăsescu (președinte), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Judecătorii CCR care au votat pentru admiterea sesizării pe legea privind pensiile magistraților Gheorghe Stan A fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în funcția de membru al Curții Constituționale prin decizia Camerei Deputaților la propunerea PSD. Cristian Deliorga Ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța, după care a devenit judecător. Bogdan Licu Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD, prin votul Camerei Deputaților. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. Mihaela Ciochină A fost numită de președintele Klaus Iohannis în 2022 la Curtea Constituțională. Anterior, a fost, între 2015 și 2022, consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, ea a lucrat la Senatul României, pe mai multe funcții. Mihai Busuioc Judecător al Curții Constituționale a României, numit de Senat la propunerea PSD în iulie 2025, Mihai Busuioc a ocupat funcții de conducere în mai multe instituții importante din România. A fost pe rând în funcții de conducere la Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Simina Tănăsescu A fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte, ea a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de Iohannis în funcția de membru al Curții Constituționale. În iulie 2025, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale pe un mandat de trei ani. Laura-Iulia Scântei A fost notar și parlamentar liberal înainte de a fi numită de Senat, în 2022, în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională, la propunerea PNL. Csaba Asztalos Csaba Asztalos a fost membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002 până în iulie 2025. În 2005 a fost ales prima dată președinte al CNCD, funcție pe care a ocupat-o până în 2009. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care a exercitat-o până în iulie 2025, când a fost numit la CCR de Camera Deputaților cu susținerea UDMR. Dacian Cosmin Dragoș Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. Între 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de protest după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat.
Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis
Simina Tănăsescu a fost votată duminică, prin vot secret, pentru a preluat conducerea Curții Constituționale a României (CCR). Aceasta a fost aleasă cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți și va avea un mandat de trei ani, se arată într-un comunicat de presă al instituției. Aceasta va ocupa funcția de președinte al CCR după ce Marian Enache, fostul președinte, a ieșit la pensie. Simina Tănăsescu a mai fost în trecut consilier prezidențial pentru Klaus Iohannis, cel care a și numit-o judecător la CCR în 2019. Simina Tănăsescu este licențiată în științe juridice la Facultatea de Drept din cadru Universității din București. De asemenea, aceasta a urmat și Facultatea de Drept și Științe Politice la Universitatea „AIX-Marseille III” din Franța, între anii 1991-1992. Tot acolo, Simina Tănăsescu a urmat și un doctorat în drept public, în 1997. În ceea ce privește experiența sa profesională, Simina Tănăsescu și-a început cariera în 1991 la Judecătoria Sectorului 1. Aici a fost judecător până în anul 1993. În același an a devenit cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității București, iar din 2006 a devenit și profesor universitar îndrumător de doctorat în aceeași instituție. Între ani 2000-2004, noul președinte al CCR a fost reprezentant al României în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Între 2009-2011 a reprezentant societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii. În 2015, Klaus Iohannis o numea consilier prezidențial, funcție pe care a ocupat-o până în 2018. În 2019, Klaus Iohannis o numea judecător la CCR. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Fiul unui MILIONAR faimos, condamnat cu executare după ce a băgat în spital un polițist. Bătăușul a fost apărat chiar de ministrul Justiției Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare”