Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu: Decizia CCR în dosarul legii integrității trebuia amânată
Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu. Avocatul precizează că legea ANI trebuia să fie amânată până pe 29 august. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că s-a discutat prea mult despre întâlnirea dintre un premier demis și un președinte CCR. Problema, sesizează acesta, nu este asta, ci calitatea pe care o aveau cei doi într-un dosar aflat pe masa Curții Constituționale. Bolojan, adaugă avocatul, nu era doar premier demis, ci era parte a unui dosar în care Simina Tănăsescu era judecător raportor. Acesta susține că a fost încălcată deontologia pe care trebuie să o dovedească zilnic judecătorii constituționali. „Toată lumea își pune întrebarea, în momentul de față, în ce măsură acea întâlnire și tot ce a urmat în jurul acelei întâlniri a influențat până la urmă această decizie CCR. Și cred că asta e lucrul cel mai important. Noi am comentat prea mult faptul că s-a întâlnit președintele Curții Constituționale cu premierul demis al României. Problema nu este asta. De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare. Asta este inadmisibil și de neacceptat într-un stat de drept. Despre asta vorbim și asta încalcă deontologia pe care trebuie să o dovedească zi de zi prin fapte, judecătorii, cu atât mai mult dacă sunt judecători constituționali.”, explică avocatul. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public. Acest lucru s-a petrecut mai ales după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Premierul a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări. Savonea a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. „Simina Tănăsescu voia să declare întreg dosarul ANI neconstituțional” Fostul membru CSM menționează că Simina Tănăsescu a încercat să își convingă colegii să declare neconstituțional întregul dosar ANI. Problema pe care a avut-o președinta CCR, adaugă acesta, este că nu avea o majoritate. Avocatul susține că nici măcar înainte de întâlnirea cu Bolojan, Tănăsescu nu avea o majoritate, fiind prezenți doar 8 judecători din cei 9. „Ceea ce știu eu e că înainte de acea întâlnire, judecătorul raportor care era președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, încerca, până la votul celorlalți, să își convingă colegii că sesizarea trebuie admisă integral, deci inclusiv în ce privește această chestiune cu retroactivitatea. Altfel spus, să declare că e neconstituțional. Dar mai știu ceva, mai știu că nu avea majoritate pentru acest punct de vedere. Erau opt judecători, iar dumneaei nu avea nici înainte de acea întâlnire această majoritate.”, menționează Neacșu. De ce s-au întâlnit Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, conform lui Toni Neacșu? Avocatul menționează că intenția CCR era să amâne decizia în cazul ANI. Acesta argumentează că principalul motiv al întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost această amânare. Tănăsescu ar fi vrut să amâne decizia în cazul ANI până pe 29 august, când erau toți judecătorii CCR prezenți. Fostul membru CSM susține că președinta CCR voia să se protejeze de o anumită parte politică. Pentru a nu se repeta scandalul cu magistrații CCR din partea PSD, Tănăsescu voia sprijinul lui Bolojan. Astfel, precizează Neacșu, nu ar fi fost acuzată că se pierd bani europeni din cauza amânării făcute. „Intenția Curții Constituționale înainte de întâlnire, repet, respectiv a președintelui care dispune într-o astfel de situație, era aceea de a amâna decizia pe această lege pentru o dată când se întruneau toți cei nouă judecători. Data cea mai apropiată era 29 august, adică foarte foarte aproape de 1 septembrie. Și cred, cel puțin convingerea mea, că asta era principalul motiv pentru pe care îl avea, să spunem, doamna președinte, de a se întâlni cu domnul Bolojan, de a-i explica că, domnule, va trebui să amânăm. Din acest motiv era bine să nu existe în spațiu public, cel puțin dintr-o anumită parte politică, o presiune pe Curtea Constituțională, ca amână nejustificat cauze, astfel încât pune în pericol pierderea unor bani europeni.”, afirmă fostul membru CSM. În urmă cu câteva luni, CCR a decis să taie pensiile magistraților după ce a amânat de 5 ori decizia. Una dintre amânările făcute a fost pe motiv că judecătorul constituțional Stan își luase concediu paternal. Curtea Constituțională a României a luat o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 12 februarie. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, judecători numiți la propunerea PSD.
Toni Neacșu: Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu afectează CCR
Toni Neacșu susține că întâlnirea de azi dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ridică probleme de credibilitate pentru instituție. Avocatul menționează că Bolojan este parte interesată politic a unui dosar aflat pe masa CCR. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Care este conflictul de interese dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan? Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că problema întâlnirii dintre Bolojan și președinta CCR a fost locul și contextul. Acesta menționează că Simina Tănăsescu era implicată activ în decizia legii ANI, pe care Bolojan o contestase la Curtea Constituțională. Președinta CCR, afirmă avocatul, era judecător raportor în cazul ANI, adică analizase sesizarea și conturase deja o opinie în speță. „Problema aici e cu totul și cu totul alta. Pe de o parte este locul unde a avut loc această întâlnire, iar pe de altă parte, contextul special. Doamna Simina Tănăsescu nu are doar calitatea de președinte al Curții Constituționale, adică o calitate administrativă. Dumneaei era judecător-raportor în acel dosar. De partea cealaltă, nu aveam doar premierul României, aveam o persoană interesată din punct de vedere politic în soluția pe care urma să o dea CCR. Era și parte, întrucât era președintele partidului care până la urmă a făcut această sesizare.”, explică avocatul. „Judecătorul raportor la Curtea Constituțională este cel care propune o soluție colegilor lui. Doamna judecător a venit, a analizat deja cele două sesizări și își formase o părere. Opinia o și exprimase în scris și urma să îi convingă pe ceilalți opt judecători să fie de acord cu opinia dumneaei.”, adaugă Toni Neacșu. „Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea” Fostul membru CSM susține că acest scandal mediatic este o problemă de credibilitate a CCR și a Siminei Tănăsescu. CCR, adaugă acesta, ar trebui să ofere garanții că este neutră, independentă și imparțială. Între timp, menționează avocatul, CCR dă românilor numai motive de a nu avea încredere în ea. „Abia aici intervine, sigur că da, problema și lipsa aceasta de credibilitate care se extinde asupra întregii Curți Constituționale, nu numai asupra doamnei președinte. Aici nu cred că-i numai problema doamnei președinte, cred că e problema Curții Constituționale în ansamblu. Pentru că e important dacă ea ne poate oferi nouă garanții că într-adevăr este independentă, că într-adevăr este imparțială și neutră din punct de vedere politic. Ori prin modul în care s-a exprimat public în nenumărate rânduri, eu pot începe din 2024 sau chiar aș merge puțin mai în spate… Dar să zicem 2024, continuând cu ce a făcut la începutul acestui an și culminând cu această întâlnire, Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea.”, menționează Neacșu. Ce reclamă Înalta Curte de Casație și Justiție? Avocatul susține că problema credibilității este cea reclamată și de ÎCCJ. Acesta menționează că magistrații au dosare care urmează să fie judecate la CCR și nu pot avea încredere în deciziile Curții Constituționale. „Și exact asta, ca să revin, exact asta cred că au vrut să transmită cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii în general. Pur și simplu ei asta spun. Avem conflicte la Curtea Constituțională, avem dosare pe rolul Curții Constituționale, conflicte în care suntem implicați ca autoritate importantă a statului, ca putere judecătorească și nu avem încredere că această Curte Constituțională e în stare să rezolve potrivit Constituției. Adică în mod egal, în condițiile în care, de partea cealaltă, reclamant sau, mă rog, de partea cealaltă, este guvernul condus de Ilie Bolojan.”, afirmă fostul membru CSM. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții și a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări și a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. Tot astăzi, CCR a declarat constituțional amendamentul ANI. Conform acestei decizii, persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Unul dintre aceste cazuri este și al lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.
Înalta Curte, mesaj dur după întâlnirea șefei CCR cu Ilie Bolojan: Situația nu poate rămâne fără consecințe instituționale
Înalta Curte de Casație și Justiție a intervenit luni în controversa provocată de întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, susținând că explicațiile oferite până acum nu clarifică pe deplin circumstanțele întrevederii și nu înlătură îngrijorările apărute în sistemul judiciar. Instanța supremă vorbește despre o situație de o „gravitate instituțională aparte” și invocă direct faptul că Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale. „Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător”, arată ÎCCJ. ÎCCJ: Arbitrul constituțional trebuie să fie în afara oricărei aparențe de influență Înalta Curte susține că problema nu este numai existența unei eventuale influențe, ci și aparența pe care o asemenea întâlnire o poate crea. „Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite instanța supremă. ÎCCJ critică și condițiile în care a avut loc întrevederea, arătând că, potrivit informațiilor disponibile public, aceasta nu s-a desfășurat la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi și nu fusese anunțată anterior. Instanța supremă consideră că această conduită poate afecta încrederea publică în imparțialitatea viitoarelor soluții ale CCR. Finlul comunicatului este formulat în termeni deosebit de duri. Înalta Curte afirmă că situația „nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale” și susține că responsabilitatea funcției presupune „asumarea consecințelor necesare” atunci când apar îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate. Comunicatul nu cere explicit demisia Simonei Tănăsescu, însă formularea referitoare la „consecințe instituționale” și la „asumarea consecințelor necesare” ridică presiunea asupra conducerii Curții Constituționale. De ce întâlnirea Tănăsescu-Bolojan a provocat controverse Controversa a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu fusese anunțată public și a avut loc cu numai câteva zile înainte ca CCR să reia dezbaterile asupra unor dosare cu miză politică și instituțională, inclusiv Legea integrității. CCR a răspuns criticilor susținând că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Executivului au ca obiect exclusiv chestiuni privind „buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”. Curtea a mai precizat că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara cadrului procedural și legal. Explicațiile nu au stins însă controversa. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut la rândul său clarificări despre împrejurările întâlnirii, motivele pentru care aceasta a avut loc în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a amintit inclusiv precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor provocate de o întâlnire cu un judecător al CCR. Conflictul de miliarde dintre Guvern și Înalta Curte, aflat chiar pe masa CCR Un element central al intervenției ÎCCJ este faptul că instituția este ea însăși parte într-un conflict constituțional cu Guvernul, conflict declanșat prin sesizarea făcută de Ilie Bolojan. Disputa privește plata restanțelor salariale ale magistraților. Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata unor drepturi restante de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea. Guvernul a susținut că o instanță nu poate obliga Executivul să redistribuie bani din buget și că puterea judecătorească s-ar fi substituit astfel puterii executive și legislative. CCR a dezbătut conflictul în luna iulie, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. În aceste condiții, ÎCCJ consideră că întâlnirea dintre persoana care a declanșat conflictul constituțional și președinta instituției care trebuie să îl arbitreze necesită un standard de transparență și imparțialitate deosebit de ridicat. Noua poziție a Înaltei Curți amplifică astfel disputa instituțională începută la finalul săptămânii trecute: după CSM și conducerile instanțelor din țară, chiar una dintre părțile conflictului aflat pe masa CCR reclamă acum riscul ca asupra viitoarei decizii să planeze o „suspiciune rezonabilă” de influență sau lipsă de imparțialitate.
CCR sub presiune? Simina Tănăsescu explică momentul în care judecătorii au părăsit sala
Invitată într-o emisiune la TVR Info, aceasta a explicat că tensiunile și dezbaterile intense fac parte din funcționarea normală a CCR, chiar dacă, în acest caz, ele au fost mai vizibile în spațiul public. Potrivit Simonei Tănăsescu, nu a existat nicio ruptură între judecători, ci deliberări reale, desfășurate pe parcursul mai multor luni, unele dintre ele chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă. Ea a subliniat că astfel de situații nu sunt fără precedent, însă rareori au atras un interes mediatic atât de mare. „Dezbaterea a fost vie, autentică, fără idei preconcepute. Este un lucru sănătos pentru o instanță constituțională”, a afirmat președinta CCR. Referindu-se la momentul în care patru judecători au părăsit sala de deliberare, gest interpretat de unii ca semn al unei crize interne, Tănăsescu a recunoscut caracterul radical al acelui episod, dar a insistat că acesta nu a blocat activitatea Curții. Deliberările au continuat, decizia a fost adoptată, publicată în Monitorul Oficial, iar legea a intrat în vigoare. „Dacă ar fi existat o fractură reală, ea ar fi fost evidentă și persistentă. Nu este cazul”, a precizat aceasta. Președinta CCR a vorbit și despre dinamica internă a discuțiilor, arătând că argumentele schimbate între judecători pot conduce, legitim, la modificarea unor poziții inițiale. În acest context, l-a menționat pe Mihai Busuioc, despre care s-a spus în spațiul public că ar fi avut o atitudine mai dură în deliberări. Tănăsescu a explicat că nu a fost vorba de un conflict personal, ci de confruntarea firească a ideilor juridice. Ea a mai precizat că, în calitate de judecător-raportor, a prezentat un document inițial care a stat la baza dezbaterilor, însă unii colegi au avut opinii diferite, materializate inclusiv în opinii separate sau în completări de motivare. „Acesta este mecanismul normal al unei curți constituționale: argumente, contraargumente și, în final, o soluție”, a concluzionat Simina Tănăsescu.
Președinta CCR: Vulnerabilitățile democrației vin din interior, nu din exterior
Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice. Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state. În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății. Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante. Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum. În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale. Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică. „Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe. În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.
Simina Tănăsescu: Nu aș schimba Constituția, dar aș modifica un singur cuvânt din legea CCR
„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu. Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului. Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic. „Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta. Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR. „Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”. „Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR. Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative. „Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu. „Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.
CCR respinge legea pensiilor magistraților. Cine sunt judecătorii care au votat pentru și împotriva admiterii sesizării ICCJ
Judecătorii Curții Constituționale au admis luni sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Conform unor surse citate de MEDIAFAX, CCR a respins legea în ansamblu din motive extrinseci, adică de formă. CCR a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu un vot de 5 la 4, așa cum au declarat pentru MEDIAFAX surse din Curtea Constituțională. Curtea este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de președintele Nicușor Dan. Conform acelorași, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. În același timp, cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării ICCJ, adică pentru constituționalitatea legii, sunt: Simina Tănăsescu (președinte), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Judecătorii CCR care au votat pentru admiterea sesizării pe legea privind pensiile magistraților Gheorghe Stan A fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în funcția de membru al Curții Constituționale prin decizia Camerei Deputaților la propunerea PSD. Cristian Deliorga Ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța, după care a devenit judecător. Bogdan Licu Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD, prin votul Camerei Deputaților. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. Mihaela Ciochină A fost numită de președintele Klaus Iohannis în 2022 la Curtea Constituțională. Anterior, a fost, între 2015 și 2022, consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, ea a lucrat la Senatul României, pe mai multe funcții. Mihai Busuioc Judecător al Curții Constituționale a României, numit de Senat la propunerea PSD în iulie 2025, Mihai Busuioc a ocupat funcții de conducere în mai multe instituții importante din România. A fost pe rând în funcții de conducere la Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Simina Tănăsescu A fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte, ea a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de Iohannis în funcția de membru al Curții Constituționale. În iulie 2025, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale pe un mandat de trei ani. Laura-Iulia Scântei A fost notar și parlamentar liberal înainte de a fi numită de Senat, în 2022, în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională, la propunerea PNL. Csaba Asztalos Csaba Asztalos a fost membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002 până în iulie 2025. În 2005 a fost ales prima dată președinte al CNCD, funcție pe care a ocupat-o până în 2009. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care a exercitat-o până în iulie 2025, când a fost numit la CCR de Camera Deputaților cu susținerea UDMR. Dacian Cosmin Dragoș Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. Între 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de protest după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat.
Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis
Simina Tănăsescu a fost votată duminică, prin vot secret, pentru a preluat conducerea Curții Constituționale a României (CCR). Aceasta a fost aleasă cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți și va avea un mandat de trei ani, se arată într-un comunicat de presă al instituției. Aceasta va ocupa funcția de președinte al CCR după ce Marian Enache, fostul președinte, a ieșit la pensie. Simina Tănăsescu a mai fost în trecut consilier prezidențial pentru Klaus Iohannis, cel care a și numit-o judecător la CCR în 2019. Simina Tănăsescu este licențiată în științe juridice la Facultatea de Drept din cadru Universității din București. De asemenea, aceasta a urmat și Facultatea de Drept și Științe Politice la Universitatea „AIX-Marseille III” din Franța, între anii 1991-1992. Tot acolo, Simina Tănăsescu a urmat și un doctorat în drept public, în 1997. În ceea ce privește experiența sa profesională, Simina Tănăsescu și-a început cariera în 1991 la Judecătoria Sectorului 1. Aici a fost judecător până în anul 1993. În același an a devenit cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității București, iar din 2006 a devenit și profesor universitar îndrumător de doctorat în aceeași instituție. Între ani 2000-2004, noul președinte al CCR a fost reprezentant al României în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Între 2009-2011 a reprezentant societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii. În 2015, Klaus Iohannis o numea consilier prezidențial, funcție pe care a ocupat-o până în 2018. În 2019, Klaus Iohannis o numea judecător la CCR. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Fiul unui MILIONAR faimos, condamnat cu executare după ce a băgat în spital un polițist. Bătăușul a fost apărat chiar de ministrul Justiției Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare”