Etichetă: simina tanasescu

Victor Alistar critică întâlnirea Bolojanșefa CCR: Între patru ochi, în timpul procedurii

Victor Alistar a criticat întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, în condițiile în care CCR are încă în curs de soluționare un conflict juridic dintre Guvern și Înalta Curte. Pe 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvern și ÎCCJ, în legătură cu plata unor restanțe salariale din justiție. CCR nu a soluționat încă sesizarea, pronunțarea fiind amânată pentru 23 septembrie. „Conflictul de natură constituțională între puterile statului nu este declarat de Guvern, ci de primul-ministru, ca funcție, el e titularul solicitării (…) Deci, în declanșarea conflictului, titularul sesizării este în cazul de față domnul Ilie Bolojan. A anunțat public pe 2 iulie declanșarea conflictului cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Raportor era doamna Tănăsescu. Pe 14 august s-au întâlnit”, a declarat Victor Alistar la România TV. Alistar: Reclamantul se întâlnește cu judecătorul cauzei Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ susține că problema este faptul că Bolojan s-a întâlnit cu Simina Tănăsescu în timpul procedurii și în lipsa celeilalte părți. „O parte din dosar, reclamantul, se întâlnește cu judecătorul cauzei, jurisdicție constituțională, cu judecătorul cauzei, să ne înțeleagă lumea, în lipsa celeilalte părți, între patru ochi, într-un tête-à-tête, pe o explicație care nu are legătură cu competențele primului-ministru. Primul-ministru și Guvernul nu administrează Palatul Parlamentului, ci Camera Deputaților sau Senatul are și el folosința unor încăperi, deci în niciun caz nu putea să fie acela subiectul, că era în afara competențelor lor”, a spus Alistar. Acesta a precizat că Înalta Curte a cerut explicații publice în legătură cu întâlnirea. „O întâlnire conspirativă între patru ochi, care nu s-a desfășurat nici la sediul Curții Constituționale, nici la sediul Guvernului. În atare situație noi, fără să facem niște procese de intenție, am solicitat explicații publice, dar convingătoare să fie (…) Și atunci noi am cerut aceste lămuriri pentru că imaginați-vă că o parte, reclamantul, se întâlnește cu judecătorul cauzei, judecătorul raportor, sigur, tot plenul este acolo, șeful instituției, înainte de a se da soluția pe respectiva sesizare, adică în timpul procedurii. Că altfel întâlniri instituționale pot exista. Dar atunci îți iei niște măsuri de prevedere. Ăsta a fost motivul pentru care noi am reacționat”, a afirmat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ. Întâlnirea dintre Bolojan și Simina Tănăsescu a provocat reacții în justiție Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Informațiile despre întrevedere au provocat controverse și pentru că aceasta a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra Legii integrității. Curtea Constituțională a transmis, după apariția informațiilor despre întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, că întrevederea a vizat exclusiv aspecte administrative și de organizare. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR. Înalta Curte a cerut însă „clarificarea imediată și completă” a circumstanțelor întâlnirii, apreciind că explicațiile oferite nu înlătură îngrijorările privind independența, imparțialitatea și transparența. Ilie Bolojan a respins criticile și a declarat că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”. Prim-ministrul a susținut că este normal ca persoanele care ocupă funcții publice să aibă întâlniri cu reprezentanții altor instituții pentru rezolvarea unor probleme administrative.

Va merge Bolojan la audierile comisiei din Senat privind întâlnirea lui cu președinta CCR? Ce a răspuns

Premierul interimar Ilie Bolojan a fost invitat joi seara, la B1 TV, unde a fost întrebat, printre altele, și despre audierea la care a fost chemat, în această săptămână, în Comisia pentru Constituționalitate a Senatului, care anchetează împrejurările întâlnirii pe care el a avut-o cu președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, pe 14 august. Bolojan nu s-a prezentat la audieri, invocând că agenda întâlnirilor nu i-a permis să se prezinte și la audierile în Comisia pentru Constituționalitate a Senatului. „Am fost invitat în cursul acestei săptămâni. Am avut o zi plină de întâlniri pe componenta de nuclear, pe componenta de energie, pe fondul de modernizare și nu am reușit să mă duc”, a explicat Bolojan. Premierul interimar a fost întrebat și dacă va merge pe 15 septembrie la comisia Senatului, noua dată stabilită pentru audieri în acest sens. „Voi vedea când a venit invitația și care va fi agenda”, a spus Bolojan. Pe de altă parte, premierul interimar a calificat demersul drept „o acțiune de tip politic” și a spus că este vorba despre „o comisie gândită pentru scopuri de hărțuire”. „Așa-zisa ancheta care este la Senat nu este decât o acțiune de tip politic, una de a genera subiecte care nu au niciun fel de legătură cu realitatea”, a conchis Bolojan. Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu nu s-au prezentat la audierile din Comisia pentru Constituționalitate Premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, au fost chemați, marți, la audieri în Comisia pentru Constituționalitate a Senatului, care anchetează împrejurările întâlnirii dintre cei doi din 14 august. Întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și nu a fost anunțată public în prealabil. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să analizeze sesizări privind Legea Integrității. Atât premierul, cât și președinta CCR au susținut că întrevederea a vizat exclusiv chestiuni administrative și că nu a fost discutat niciun dosar aflat pe rolul Curții Constituționale.

Ancheta privind întâlnirea Bolojan-Tănăsescu continuă. Senatul reprogramează audierea premierului interimar. Acesta nu s-a prezentat în fața parlamentarilor

Comisia de constituționalitate a Senatului va continua săptămâna viitoare audierile în ancheta privind întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Simina Tănăsescu și Mircea Abrudean au fost invitați la audieri pe 15 septembrie, pentru a oferi detalii despre întâlnirea din 14 august, care a durat aproximativ 30-35 de minute. În ședința de marți, condusă de președinta Comisiei de constituționalitate, Nadia Cerva (PACE – Întâi România), au fost prezentate înregistrări video cu sosirea și plecarea lui Ilie Bolojan și a Siminei Tănăsescu de la întâlnire. Simina Tănăsescu nu s-a prezentat la audieri și a transmis că este disponibilă pentru o audiere după data de 11 septembrie. Potrivit unor surse, șefa CCR se află în prezent în străinătate. Nici premierul interimar Ilie Bolojan nu s-a prezentat, marți, în fața comisiei parlamentare. Ancheta ar putea fi extinsă, dacă plenul Senatului va aproba solicitarea, și asupra unor informații apărute în presă potrivit cărora judecătorul CCR Cristian Deliorga s-ar fi deplasat în insula Mykonos, în Grecia, cu un avion privat, alături de deputații Florin Manole și Victor Ponta. Primul audiat în ședința de marți a comisiei a fost subofițerul SPP Gabriel Băluțoiu, care pe 14 august se afla la post la intrarea în biroul președintelui Senatului. Totuși, acesta a precizat că, potrivit Regulamentului, nu poate oferi informații despre activitatea sa, acestea fiind „secret de stat”. Întrebat dacă a recunoscut-o pe președinta CCR, ofițerul a spus că o cunoștea „doar de la TV”. Mircea Abrudean a declarat, în urmă cu o săptămână, că va participa la ședința comisiei. El a precizat însă că nu are ce explicații să ofere în legătură cu folosirea biroului său de către premier, considerând că este „un lucru absolut normal”. La data de 24 august, plenul Senatului a aprobat desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate cu privire la întâlnirea din 14 august dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu.

Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, chemați astăzi la audieri în Comisia pentru Constituționalitate a Senatului, în ancheta privind întâlnirea lor din august

Potrivit programului publicat de Senat, Comisia pentru Constituționalitate se reunește marți, de la ora 11.00, în Salonul Alb, pentru audieri în cadrul anchetei parlamentare privind întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu. Ilie Bolojan este așteptat la ora 11:00, iar Simina Tănăsescu la ora 11:30. În cazul în care președinta CCR nu se prezintă, la aceeași oră este programată audierea unui angajat al Serviciului de Protecție și Pază. De la ora 13.00 sunt chemați președintele Senatului, Mircea Abrudean, directorul Cancelariei președintelui Senatului, directorul Cabinetului acestuia și directorul general al consilierilor președintelui Senatului. Comisia a solicitat și imaginile surprinse de camerele de supraveghere din Palatul Parlamentului în ziua întâlnirii, inclusiv cele de pe căile de acces către biroul președintelui Senatului. Senatul a aprobat pe 24 august declanșarea demersurilor pentru ancheta parlamentară, cu 67 de voturi pentru și 41 împotrivă. Întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și nu a fost anunțată public în prealabil. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să analizeze sesizări privind Legea Integrității. Ce au spus Bolojan și Simina Tănăsescu despre întâlnire Atât premierul, cât și președinta CCR au susținut că întrevederea a vizat exclusiv chestiuni administrative și că nu a fost discutat niciun dosar aflat pe rolul Curții Constituționale. Simina Tănăsescu a explicat că întâlnirea a fost legată de nevoia CCR de spații suplimentare pentru desfășurarea activității. Bolojan a respins criticile apărute după întâlnire și a afirmat că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”. Premierul a susținut că întâlnirile dintre reprezentanții instituțiilor sunt firești atunci când trebuie rezolvate probleme administrative și că acest lucru nu înseamnă că sunt discutate cauze aflate pe rol.

Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu: Decizia CCR în dosarul legii integrității trebuia amânată

Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu. Avocatul precizează că legea ANI trebuia să fie amânată până pe 29 august. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că s-a discutat prea mult despre întâlnirea dintre un premier demis și un președinte CCR. Problema, sesizează acesta, nu este asta, ci calitatea pe care o aveau cei doi într-un dosar aflat pe masa Curții Constituționale. Bolojan, adaugă avocatul, nu era doar premier demis, ci era parte a unui dosar în care Simina Tănăsescu era judecător raportor. Acesta susține că a fost încălcată deontologia pe care trebuie să o dovedească zilnic judecătorii constituționali. „Toată lumea își pune întrebarea, în momentul de față, în ce măsură acea întâlnire și tot ce a urmat în jurul acelei întâlniri a influențat până la urmă această decizie CCR. Și cred că asta e lucrul cel mai important. Noi am comentat prea mult faptul că s-a întâlnit președintele Curții Constituționale cu premierul demis al României. Problema nu este asta. De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare. Asta este inadmisibil și de neacceptat într-un stat de drept. Despre asta vorbim și asta încalcă deontologia pe care trebuie să o dovedească zi de zi prin fapte, judecătorii, cu atât mai mult dacă sunt judecători constituționali.”, explică avocatul. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public. Acest lucru s-a petrecut mai ales după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Premierul a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări. Savonea a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. „Simina Tănăsescu voia să declare întreg dosarul ANI neconstituțional” Fostul membru CSM menționează că Simina Tănăsescu a încercat să își convingă colegii să declare neconstituțional întregul dosar ANI. Problema pe care a avut-o președinta CCR, adaugă acesta, este că nu avea o majoritate. Avocatul susține că nici măcar înainte de întâlnirea cu Bolojan, Tănăsescu nu avea o majoritate, fiind prezenți doar 8 judecători din cei 9. „Ceea ce știu eu e că înainte de acea întâlnire, judecătorul raportor care era președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, încerca, până la votul celorlalți, să își convingă colegii că sesizarea trebuie admisă integral, deci inclusiv în ce privește această chestiune cu retroactivitatea. Altfel spus, să declare că e neconstituțional. Dar mai știu ceva, mai știu că nu avea majoritate pentru acest punct de vedere. Erau opt judecători, iar dumneaei nu avea nici înainte de acea întâlnire această majoritate.”, menționează Neacșu.  De ce s-au întâlnit Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, conform lui Toni Neacșu? Avocatul menționează că intenția CCR era să amâne decizia în cazul ANI. Acesta argumentează că principalul motiv al întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost această amânare. Tănăsescu ar fi vrut să amâne decizia în cazul ANI până pe 29 august, când erau toți judecătorii CCR prezenți. Fostul membru CSM susține că președinta CCR voia să se protejeze de o anumită parte politică. Pentru a nu se repeta scandalul cu magistrații CCR din partea PSD, Tănăsescu voia sprijinul lui Bolojan. Astfel, precizează Neacșu, nu ar fi fost acuzată că se pierd bani europeni din cauza amânării făcute. „Intenția Curții Constituționale înainte de întâlnire, repet, respectiv a președintelui care dispune într-o astfel de situație, era aceea de a amâna decizia pe această lege pentru o dată când se întruneau toți cei nouă judecători. Data cea mai apropiată era 29 august, adică foarte foarte aproape de 1 septembrie. Și cred, cel puțin convingerea mea, că asta era principalul motiv pentru pe care îl avea, să spunem, doamna președinte, de a se întâlni cu domnul Bolojan, de a-i explica că, domnule, va trebui să amânăm. Din acest motiv era bine să nu existe în spațiu public, cel puțin dintr-o anumită parte politică, o presiune pe Curtea Constituțională, ca amână nejustificat cauze, astfel încât pune în pericol pierderea unor bani europeni.”, afirmă fostul membru CSM. În urmă cu câteva luni, CCR a decis să taie pensiile magistraților după ce a amânat de 5 ori decizia. Una dintre amânările făcute a fost pe motiv că judecătorul constituțional Stan își luase concediu paternal. Curtea Constituțională a României a luat o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 12 februarie. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, judecători numiți la propunerea PSD.

Toni Neacșu: Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu afectează CCR

Toni Neacșu susține că întâlnirea de azi dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ridică probleme de credibilitate pentru instituție. Avocatul menționează că Bolojan este parte interesată politic a unui dosar aflat pe masa CCR. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Care este conflictul de interese dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan? Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că problema întâlnirii dintre Bolojan și președinta CCR a fost locul și contextul. Acesta menționează că Simina Tănăsescu era implicată activ în decizia legii ANI, pe care Bolojan o contestase la Curtea Constituțională. Președinta CCR, afirmă avocatul, era judecător raportor în cazul ANI, adică analizase sesizarea și conturase deja o opinie în speță. „Problema aici e cu totul și cu totul alta. Pe de o parte este locul unde a avut loc această întâlnire, iar pe de altă parte, contextul special. Doamna Simina Tănăsescu nu are doar calitatea de președinte al Curții Constituționale, adică o calitate administrativă. Dumneaei era judecător-raportor în acel dosar. De partea cealaltă, nu aveam doar premierul României, aveam o persoană interesată din punct de vedere politic în soluția pe care urma să o dea CCR. Era și parte, întrucât era președintele partidului care până la urmă a făcut această sesizare.”, explică avocatul. „Judecătorul raportor la Curtea Constituțională este cel care propune o soluție colegilor lui. Doamna judecător a venit, a analizat deja cele două sesizări și își formase o părere. Opinia o și exprimase în scris și urma să îi convingă pe ceilalți opt judecători să fie de acord cu opinia dumneaei.”, adaugă Toni Neacșu. „Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea” Fostul membru CSM susține că acest scandal mediatic este o problemă de credibilitate a CCR și a Siminei Tănăsescu. CCR, adaugă acesta, ar trebui să ofere garanții că este neutră, independentă și imparțială. Între timp, menționează avocatul, CCR dă românilor numai motive de a nu avea încredere în ea. „Abia aici intervine, sigur că da, problema și lipsa aceasta de credibilitate care se extinde asupra întregii Curți Constituționale, nu numai asupra doamnei președinte. Aici nu cred că-i numai problema doamnei președinte, cred că e problema Curții Constituționale în ansamblu. Pentru că e important dacă ea ne poate oferi nouă garanții că într-adevăr este independentă, că într-adevăr este imparțială și neutră din punct de vedere politic. Ori prin modul în care s-a exprimat public în nenumărate rânduri, eu pot începe din 2024 sau chiar aș merge puțin mai în spate… Dar să zicem 2024, continuând cu ce a făcut la începutul acestui an și culminând cu această întâlnire, Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea.”, menționează Neacșu. Ce reclamă Înalta Curte de Casație și Justiție? Avocatul susține că problema credibilității este cea reclamată și de ÎCCJ. Acesta menționează că magistrații au dosare care urmează să fie judecate la CCR și nu pot avea încredere în deciziile Curții Constituționale. „Și exact asta, ca să revin, exact asta cred că au vrut să transmită cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii în general. Pur și simplu ei asta spun. Avem conflicte la Curtea Constituțională, avem dosare pe rolul Curții Constituționale, conflicte în care suntem implicați ca autoritate importantă a statului, ca putere judecătorească și nu avem încredere că această Curte Constituțională e în stare să rezolve potrivit Constituției. Adică în mod egal, în condițiile în care, de partea cealaltă, reclamant sau, mă rog, de partea cealaltă, este guvernul condus de Ilie Bolojan.”, afirmă fostul membru CSM. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții și a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări și a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. Tot astăzi, CCR a declarat constituțional amendamentul ANI. Conform acestei decizii, persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Unul dintre aceste cazuri este și al lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.

Înalta Curte, mesaj dur după întâlnirea șefei CCR cu Ilie Bolojan: Situația nu poate rămâne fără consecințe instituționale

Înalta Curte de Casație și Justiție a intervenit luni în controversa provocată de întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, susținând că explicațiile oferite până acum nu clarifică pe deplin circumstanțele întrevederii și nu înlătură îngrijorările apărute în sistemul judiciar. Instanța supremă vorbește despre o situație de o „gravitate instituțională aparte” și invocă direct faptul că Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale. „Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător”, arată ÎCCJ. ÎCCJ: Arbitrul constituțional trebuie să fie în afara oricărei aparențe de influență Înalta Curte susține că problema nu este numai existența unei eventuale influențe, ci și aparența pe care o asemenea întâlnire o poate crea. „Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite instanța supremă. ÎCCJ critică și condițiile în care a avut loc întrevederea, arătând că, potrivit informațiilor disponibile public, aceasta nu s-a desfășurat la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi și nu fusese anunțată anterior. Instanța supremă consideră că această conduită poate afecta încrederea publică în imparțialitatea viitoarelor soluții ale CCR. Finlul comunicatului este formulat în termeni deosebit de duri. Înalta Curte afirmă că situația „nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale” și susține că responsabilitatea funcției presupune „asumarea consecințelor necesare” atunci când apar îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate. Comunicatul nu cere explicit demisia Simonei Tănăsescu, însă formularea referitoare la „consecințe instituționale” și la „asumarea consecințelor necesare” ridică presiunea asupra conducerii Curții Constituționale. De ce întâlnirea Tănăsescu-Bolojan a provocat controverse Controversa a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu fusese anunțată public și a avut loc cu numai câteva zile înainte ca CCR să reia dezbaterile asupra unor dosare cu miză politică și instituțională, inclusiv Legea integrității. CCR a răspuns criticilor susținând că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Executivului au ca obiect exclusiv chestiuni privind „buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”. Curtea a mai precizat că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara cadrului procedural și legal. Explicațiile nu au stins însă controversa. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut la rândul său clarificări despre împrejurările întâlnirii, motivele pentru care aceasta a avut loc în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a amintit inclusiv precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor provocate de o întâlnire cu un judecător al CCR. Conflictul de miliarde dintre Guvern și Înalta Curte, aflat chiar pe masa CCR Un element central al intervenției ÎCCJ este faptul că instituția este ea însăși parte într-un conflict constituțional cu Guvernul, conflict declanșat prin sesizarea făcută de Ilie Bolojan. Disputa privește plata restanțelor salariale ale magistraților. Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata unor drepturi restante de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea. Guvernul a susținut că o instanță nu poate obliga Executivul să redistribuie bani din buget și că puterea judecătorească s-ar fi substituit astfel puterii executive și legislative. CCR a dezbătut conflictul în luna iulie, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. În aceste condiții, ÎCCJ consideră că întâlnirea dintre persoana care a declanșat conflictul constituțional și președinta instituției care trebuie să îl arbitreze necesită un standard de transparență și imparțialitate deosebit de ridicat. Noua poziție a Înaltei Curți amplifică astfel disputa instituțională începută la finalul săptămânii trecute: după CSM și conducerile instanțelor din țară, chiar una dintre părțile conflictului aflat pe masa CCR reclamă acum riscul ca asupra viitoarei decizii să planeze o „suspiciune rezonabilă” de influență sau lipsă de imparțialitate.

CCR sub presiune? Simina Tănăsescu explică momentul în care judecătorii au părăsit sala

Invitată într-o emisiune la TVR Info, aceasta a explicat că tensiunile și dezbaterile intense fac parte din funcționarea normală a CCR, chiar dacă, în acest caz, ele au fost mai vizibile în spațiul public. Potrivit Simonei Tănăsescu, nu a existat nicio ruptură între judecători, ci deliberări reale, desfășurate pe parcursul mai multor luni, unele dintre ele chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă. Ea a subliniat că astfel de situații nu sunt fără precedent, însă rareori au atras un interes mediatic atât de mare. „Dezbaterea a fost vie, autentică, fără idei preconcepute. Este un lucru sănătos pentru o instanță constituțională”, a afirmat președinta CCR. Referindu-se la momentul în care patru judecători au părăsit sala de deliberare, gest interpretat de unii ca semn al unei crize interne, Tănăsescu a recunoscut caracterul radical al acelui episod, dar a insistat că acesta nu a blocat activitatea Curții. Deliberările au continuat, decizia a fost adoptată, publicată în Monitorul Oficial, iar legea a intrat în vigoare. „Dacă ar fi existat o fractură reală, ea ar fi fost evidentă și persistentă. Nu este cazul”, a precizat aceasta. Președinta CCR a vorbit și despre dinamica internă a discuțiilor, arătând că argumentele schimbate între judecători pot conduce, legitim, la modificarea unor poziții inițiale. În acest context, l-a menționat pe Mihai Busuioc, despre care s-a spus în spațiul public că ar fi avut o atitudine mai dură în deliberări. Tănăsescu a explicat că nu a fost vorba de un conflict personal, ci de confruntarea firească a ideilor juridice. Ea a mai precizat că, în calitate de judecător-raportor, a prezentat un document inițial care a stat la baza dezbaterilor, însă unii colegi au avut opinii diferite, materializate inclusiv în opinii separate sau în completări de motivare. „Acesta este mecanismul normal al unei curți constituționale: argumente, contraargumente și, în final, o soluție”, a concluzionat Simina Tănăsescu.

Președinta CCR: Vulnerabilitățile democrației vin din interior, nu din exterior

Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice. Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state. În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății. Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante. Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum. În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale. Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică. „Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe. În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.

Simina Tănăsescu: Nu aș schimba Constituția, dar aș modifica un singur cuvânt din legea CCR

„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu. Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului. Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic. „Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta. Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR. „Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”. „Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR. Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative. „Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu. „Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.