Miniştrii PSD au participat la negocierile cu sindicatele
O nouă întâlnire între reprezentanții PSD și confederațiile sindicale a avut lpc miercuri, la sediul social democraţilor din parlament. Din partea Blocului Național Sindical (BNS) au participat președintele Dumitru Costin și Cosmin Andreica, secretar general PUBLISIND. La discuții au fost prezenți toți miniștrii PSD, în contextul în care aceștia urmează să își depună mandatele. Reprezentanții PSD au subliniat că își doresc continuarea proiectelor începute în cadrul coaliției, însă într-o nouă formulă politică. BNS a propus ca procesul de negociere pentru formarea unei noi coaliții să conducă și la elaborarea unui nou program de guvernare. „Totodată, BNS a propus definirea unor priorități clare în noul program de guvernare: • energia (electricitate, gaze naturale, sector petrolier); • agricultura și industria alimentară, inclusiv producția de îngrășăminte; • industria de apărare – transformarea programului SAFE într-un set de programe industriale transparente, care să genereze investiții, locuri de muncă de calitate și venituri bugetare pentru returnarea împrumutului de 16,8 miliarde euro; • operaționalizarea schemelor de ajutor de stat aprobate anterior, pentru a facilita accesul mediului privat și crearea de noi locuri de muncă, inclusiv pentru persoanele disponibilizate recent”, informează Blocul Naţional Sindical. BNS a făcut şi o serie de propuneri cu privire la companiile cu capital de stat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce spune presa maghiară despre criza politică generată de ruptura coaliției de guvernare din România. „Țara a ajuns la răscruce” Anunțul lui Ilie Bolojan în urma consultărilor cu Nicușor Dan: „Îmi asum în continuare mandatul de premier”
BNS transmite premierului Bolojan propuneri pentru SAFE
BNS a transmis către Ilie Bolojan o serie de propuneri referitoare la proiectul de ordonanţă pentru implementarea SAFE. Blocul Național Sindical a trimis acelaşi document şi către Guvernul României, Ministerul Finanțelor, Ministerul Apărării Naționale etc. Blindate Pirahna 5 Cobra / FOTO – Caracter ilustrativ Propunerile sunt amendamente la proiectul de ordonanță de urgență privind implementarea Instrumentului SAFE. BNS îşi motivează demersul prin faptul că are rolul să întărească mecanismele naționale de analiză strategică și modernizarea criteriilor de evaluare a ofertelor în achizițiile pe apărare. ECONOMIE INS: Managerii din construcții și comerțul cu amănuntul anticipează creșteri de prețuri în următoarele trei luni 13:17 VIDEO EXCLUSIV Mihaela Sofronea, GreenGroup, la Gândul Recycle Now: „Industria reciclării are nevoie de stabilitate și viziune strategică” 13:09 Astfel, sunt identificate soluțiile care oferă cea mai bună valoare pe durata ciclului de viață, fără a afecta interesele industriale naționale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dumitru Costin (BNS), despre consultările de la Cotroceni: Vi se pare normal să discute doar cu mediul de afaceri? Președintele BNS, ACUZAȚII dure după întâlnirea cu Dragoș Anastasiu de la Palatul Victoria: „Statul se comportă ca un stat golan”
Reacția sindicatelor la reforma administrativă: Ce critici au adus la consultările de la Palatul Victoria
Reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și ai patronatelor au avut vineri consultări la Palatul Victoria. Discuțiile au vizat proiectele de lege privind reforma administrativă și relansarea economică. Au fost abordate creșterea investițiilor și competitivitatea. Consultările s-au desfășurat în cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Reuniunea a fost coordonată de premierul Ilie Bolojan. Bolojan a afirmat că măsurile cuprinse în cele două proiecte legistative vor fi adoptate simultan, întrucât aplicarea reformei administrative va crea spațiul fiscal pentru implementarea soluțiilor de relansare economică, informează Guvernul. „Ne dorim adoptarea celor două pachete legislative înainte de aprobarea bugetului pentru 2026”, a menționat șefului Executivului. Acesta a prezentat principalii indicatori macro-economici ai proiectului de buget pentru acest an: ținta de deficit bugetar de 6,2% pe cash, investiții 7% din PIB, în condițiile închiderii proiectelor finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august, o rată ridicată de absorbție a fondurilor europene și o țintă a inflației de 4% la finalul anului. Cseke a prezentat cele mai importante noutăți ale proiectului privind reforma administrativă Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a prezentat cele mai importante noutăți ale proiectului privind reforma administrativă. A punctat că în aplicarea noilor prevederi vor fi luate în considerare reducerile de cheltuieli de personal făcute în cursul anului trecut de către autoritățile publice. Prim-ministrul a dat exemplul învățământului preuniversitar. Având în vedere măsurile de reducere a cheltuielilor aplicate anul trecut, în cursul acestui an nu vor fi implementate soluții suplimentare de optimizare bugetară. De asemenea, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat măsurile de relansare economică. Nazare a prezentat și stimularea investițiilor și competitivității, menționând că soluțiile dedicate IMM-uri din acest program sunt complementare celor luate anul trecut. Guvernul susține că reprezentanții patronatelor au apreciat mesajul de stabilitate în economie pe care îl transmit cele două proiecte guvernamentale, măsurile de stimulare economică și de susținere a sectoarelor strategice, de încurajare a exporturilor. Demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului Aceștia au arătat că trebuie făcute în continuare demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, pentru debirocratizare și pentru susținerea IMM-urilor și a proiectelor din domeniile energie și infrastructură digitală. Reprezentanții sindicatelor au criticat măsurile de reducere a cheltuielor de personal cuprinse în pachetul privind reforma administrativă și au argumentat că în prezent sistemul administrației publice este subdimensionat, iar media de vârstă a angajaților este ridicată. De asemenea, aceștia au cerut un dialog real cu autoritățile privind aplicarea măsurilor și pentru introducerea altora pentru întinerirea și profesionalizare corpului funcționarilor publici. În cadrul consultărilor au fost abordate mai multe teme. Printre acestea s-au numărat decontarea către furnizorii de energie a sumelor rezultate din diferența dintre prețul de piață și cel din mecanismul de compensare. Au fost discutate investițiile în sectorul energetic. A fost abordată relansarea pieței forței de muncă. Participanții au vorbit despre dimensionarea corectă a poliției locale. Au fost discutate problemele din sectoarele sănătate, educație și transport local. „Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au arătat deschidere față de propunerile înaintate de partenerii sociali, care vor fi analizate și, în funcție de argumente, vor fi luate în calcul în definitivarea celor două pachete guvernamentale”, informează reprezentanții Executivului.
Bolojan, după ce i s-a spus că urăște salariații și cetățenii din România: Sunt exprimări
Întrebat despre declarația lui Hossu, Bolojan a răspuns: „Sunt exprimări pe care oamenii le pot face”. Premierul a explicat că miercuri a avut loc un consiliu tripartit cu reprezentanții sindicatelor, guvernului și patronatelor. Decizia privind salariul minim Ilie Bolojan a prezentat, la B 1, cele două ipoteze de lucru pentru salariul minim din 2026. Prima ipoteză este creșterea salariului minim. A doua ipoteză este menținerea salariului minim la nivelul din 2025. „Niciuna dintre soluții nu are doar avantaje și dezavantaje”, a spus premierul. Ilie Bolojan a explicat că fiecare soluție are efecte pozitive și negative. „Orice scumpire îl impactează pe cel cu salariu minim. Creșterea salariului este o formă de protecție față de inflație”, a precizat premierul. Argumentele patronatelor Premierul a prezentat și poziția patronatelor. „Reprezentanții patronatelor au argumentat că sunt sectoare întregi la limita de rentabilitate”, a declarat Ilie Bolojan. O creștere a salariului minim ar duce aceste societăți comerciale într-o zonă fără echilibru financiar. „A crește salariul minim ar putea duce la reduceri de posturi”, a avertizat premierul. Ilie Bolojan a menționat contracțiile economice din ultimii doi ani când nu s-a înregistrat o creștere economică mare. Opțiunea personală a premierului „Săptămâna viitoare vom lua o decizie, înainte de sărbători”, a anunțat Ilie Bolojan. Premierul a declarat că va exista o ordonanță care să clarifice regula aplicată din 2026. „Opțiunea mea personală este să susținem o menținere a salariului minim la nivelul acestui an”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a argumentat că astfel se evită complicațiile date de plafonările salariilor din sectorul public și de realitățile economice din anumite sectoare. Sursa video: B1 TV
Sindicatele fac bilanțul realizărilor Guvernului Bolojan: taxe mai mari, concedieri și același deficit bugetar
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) atacă dur politicile economice și administrative adoptate de Guvernului României. Sindicatele au întocmit o listă de 10 mari „realizări” ale Guvernului condus de Ilie Bolojan în doar 4 luni. Deși au crescut taxele, s-au făcut concedieri și s-a lărgit baza de impozitare, deficitul bugetar este la același nivel ca anul trecut. FNSA acuză Guvernul Bolojan că a declanșat un adevărat haos în economia și administrația României, după doar 4 luni de la preluarea guvernării. Aceștia spun că sacrificiile impuse românilor, de la concedieri până la creșterea TVA nu au produs nicio îmbunătățire seminifcativă pentru situația bugetară. Pe lângă situația bugetară, Federația acuză Guvernul pentru concedierile masive din administrația locală. Liderii coaliției de guvernare au căzut de acord cu reducerea a 10% din personal în 700 de primării din țară. Practic vor fi desființate peste 13.000 de posturi din administrația locală, în timp ce reducerea numărului de parlamentari se va face abia din 2028. De asemenea, sindicatele acuză Guvernul pentru măsurile de austeritate care nu au avut un efect vizibil asupra scăderii PIB-ului. Produsul Intern Brut al României a scăzut cu doar 0,08% în primele 9 luni ale anului. „Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, cum explicați faptul că după patru luni de tăieri, concedieri și creșteri de taxe, deficitul bugetar pe primele nouă luni ale anului 2025 a ajuns la 5,39% din PIB, aproape identic cu cel de anul trecut (5,47%), pentru aceeași perioadă?” Cum arată lista FNSA cu cele 10 „realizări” ale Guvernului Bolojan Deficit bugetar aproape identic cu cel de anul trecut, deși s-au introdus taxe noi și s-au făcut concedieri. Patronatele din construcții anunță disponibilizarea a 50.000 de oameni, pentru că investițiile publice sunt blocate și economia este în cădere liberă. Numărul firmelor în insolvență a crescut cu 35% în ultimele 12 luni, potrivit platformei de analiză RisCo. Guvernul anunță înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor pentru anul 2026, prin vocea ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare. Aproape 2 milioane de lucrători plătiți cu salariul minim vor rămâne cu veniturile înghețate. Datoria publică a depășit 57% din PIB. Dobânzile plătite de România în 2025 se ridică la 11 miliarde de euro. Inflația reală depășește 10%, de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Au fost tăiate bursele studenților. Mamele, veteranii de război și alte categorii vulnerabile au fost incluse la plata contribuției pentru sănătate (CASS). Guvernul este blamat și pentru concedierile și reducerea de cheltuieli făcută „pe hârtie”, timp în care povara taxelor și a creșterilor cade pe umerii românilor. „Guvernul face concedieri și reduce cheltuielile doar pe hârtie, în timp ce povara taxelor și a creșterilor cade pe umerii românilor. Statul este acuzat că nu a realizat un plan de reformă ci un dezastru administrativ și social în care populația devine victima guvernării incoerente.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum plătim cu toții dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului Bolojan Ieri ungurii, azi bulgarii. România a ajuns GLUMA economiștilor de la Sofia, după ce presa maghiară a râs de noi. În Bulgaria, stabilă economic și cu moneda euro aproape adoptată, specialiștii spun în cor: „Nu vrem să ajungem ca România!” Ce îi sperie pe vecini la cuplul Nicușor-Bolojan
Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei
UPDATE 12.40: Consiliul Tripartit s-a încheiat, dar fără o decizie concretă pe salariul minim. Singurul consens la care sa ajuns între Sindicate și Patronate este majorarea tichetelor de masă de la 40 de lei, la 50 de lei. BNS: Premierul a spus că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie Sindicaliștii spun, miercuri, după reuniunea Consiliului Național Tripartit, că „nu s-a luat o decizie” privind salariul minim în discuțiile cu premierul Ilie Bolojan. „Concluzia a fost că mai așteptăm. Deocamdată nu s-a luat o decizie în privința asta (salariul minim – n.red.). Premierul a comunicat că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie, lăsând spațiu a se discuta cu toți actorii implicați”, spune Grigore Mare, vicepreședintele BNS. Florin Jianu: „Înțelegem nevoia angajaților” După Consiliul Tripartit de miercuri, Florin Jianu, președintele IMM România, spune că singurul consens a fost pe majorarea tichetelor de masă. „De aceste tichete de masă beneficiază milioane de angajați și sunt o formă bună de susținere și a economiei, a puterii de cumpărare a angajaților”, a explicat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România. Tichetele de masă se vor majora începând cu data de 1 ianuarie 2026 la 50 de lei. În prezent, valoarea tichetului de masă este de 40,18 lei. „Sunt valori brute, au o serie de taxe de numai 20%”, spune Jianu. „Am înțeles nevoia angajaților de menținerea puterii de cumpărare și am fost de acord cu mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 de lei la 50 de lei începând cu 1 ianuarie 2026.”, spune Jianu. „În acest moment rata inflației este cea mai ridicată din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă oameni în stradă, asta înseamnă IMM-uri închise, ceea ce arată o economie precară.” ȘTIREA INIȚIALĂ: Consiliul Tripartit este în desfășurare chiar în aceste momente. Pe agendă – salariul minim. În Coaliție, subiectul a fost blocat până acum. Coaliția a analizat mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru sunt pe masa Consiliului Tripartit de astăzi: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Ce spun sindicaliștii BNS i-a trimis miercuri lui Bolojan o scrisoare în care aceștia că „o decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social.” Variantele BNS: creșterea salariului minim la 4.325 lei creșterea salariului minim la 4.405 lei Sindicaliștii „strigă” la geamul lui Bolojan Zeci de mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului. Sunt aproximativ 20.000 de sindicaliști din țară care și-au anunțat prezența și s-au pregătit de protest în fața Guvernului. Printre cerințele sindicaliștilor se numără: creșterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Aceştia mai cer: protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive aplicarea legii salarizării indexarea salariilor cu inflaţia acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem
Consiliul Tripartit a început. Care sunt variantele de pe masa discuțiilor cu Bolojan? Sindicatele cer, patronatele se opun
Consiliul Tripartit este în desfășurare chiar în aceste momente. Pe agendă – salariul minim. În Coaliție, subiectul a fost blocat până acum. Coaliția a analizat mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru sunt pe masa Consiliului Tripartit de astăzi: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Ce spun sindicaliștii BNS i-a trimis miercuri lui Bolojan o scrisoare în care aceștia că „o decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social.” Variantele BNS: creșterea salariului minim la 4.325 lei creșterea salariului minim la 4.405 lei Sindicaliștii „strigă” la geamul lui Bolojan Zeci de mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului. Sunt aproximativ 20.000 de sindicaliști din țară care și-au anunțat prezența și s-au pregătit de protest în fața Guvernului. Printre cerințele sindicaliștilor se numără: creșterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Aceştia mai cer: protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive aplicarea legii salarizării indexarea salariilor cu inflaţia acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. RECOMANDAREA AUTORULUI
La infractori stăm bine. Penitenciarele din România dau pe-afară de deținuți. ANP dezvăluie un grad de ocupare de 125,39%
„Centrul de Detenție Craiova nu se desființează, ci se transformă în secție exterioară a Penitenciarului Craiova” informează, printr-un comunicat emis joi, Administrația Națională a Penitenciarelor. Din același document reiese că sistemul de detenție din România are o rată de ocupabilitate de 125,39%. În urma simulărilor procesului de comasare, s-a decis ca penitenciarul din Craiova să fie transformat în „secție exterioară a Penitenciarului Craiova și va funcționa în continuare în această formă de organizare, dar la capacitatea sa maximă de cazare.” „În contextul supraaglomerării sistemului penitenciar, care în prezent înregistrează un grad de ocupare de 125,39 %, ANP a evaluat structura unor unități subordonate, pentru a identifica soluții de gestionare eficientă a acestui fenomen, de optimizare a resurselor umane și de reducere a cheltuielilor. Astfel, au fost elaborate proiecte de simulare a procesului de comasare a unor unități penitenciare, selectate în funcție de numărul deținuților custodiați (raportat la capacitatea de cazare) și de dispunerea lor geografică. Aceste proiecte au fost transmise partenerilor de dialog social (sindicatelor) pentru consultare”, după cum reiese din comunicatul ANP. Penitenciarul din Craiova urmează să fiecomasat cu o unitate de detenție vecină, întrucât custodia doar 146 de persoane din 339 cât este limita maximă admisă. „La data analizei (20 august a.c.), Centrul de Detenție Craiova custodia 146 de persoane private de libertate, cu o capacitate legală de 339 de locuri, rezultând un grad de ocupare de doar 44,65%. Prin urmare, s-a decis comasarea acestuia cu o unitate penitenciară din proximitate, măsură care va elimina aparatul administrativ al Centrului. Subliniem că angajații Centrului de Detenție Craiova nu vor fi relocați în alte unități, ci vor fi redistribuiți pe alte funcții pentru a acoperi deficitul de personal din structurile care necesită resurse suplimentare. Administrația Națională a Penitenciarelor reafirmă angajamentul său pentru un dialog transparent cu partenerii sociali și pentru implementarea unor măsuri care să asigure eficiența și sustenabilitatea sistemului penitenciar, în beneficiul personalului și al societății”, se mai arată în informarea ANP. RECOMANDAREA AUTORULUI: Deținuții de la Mioveni au pus mână de la mână și-au cumpărat mașină ca să meargă la procese. I-a costat 100.000 de euro Față în față cu ministrul Justiției. Pleacă Guvernul dacă legea pensionării magistraților pică la CCR? / Despre actualizarea taxelor de timbre / Inteligența artificială intră în penitenciare
A apărut primul sindicat din România destinat exclusiv șoferilor și curierilor de pe Uber, Bolt, Glovo sau Wolt. Se pot înscrie şi cetățenii străini
Blocul Național Sindical a lansat Sindicatul Lucrătorilor de pe Platforme Digitale (SLPD), prima structură sindicală din România destinată exclusiv celor care muncesc prin aplicații precum Uber, Bolt, Glovo, Wolt și altele. SLPD va funcţiona ca un sindicat naţional, cu filiale în toate judeţele ţării, în cadrul acestuia se pot înscrie atât cetăţeni români, cât şi cetăţeni străini care lucrează în România prin intermediul platformelor digitale, informează Știrile Pro TV. „Pentru început, BNS a constituit un grup de iniţiativă, care va fi transformat oficial în sindicat. (…) De asemenea, proiectul de statut al sindicatului este deja pregătit, acesta urmând să fie definitivat de Adunarea generală de constituire a organizaţiei”, se menţionează în comunicat. BNS atrage atenţia că lucrătorii de pe platforme digitale se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi şi lipsuri legislative. În acest context, printre obiectivele SLPD se numără: apărarea membrilor în faţa platformelor şi intermediarilor; clarificarea statutului juridic al lucrătorilor pe platforme; propunerea de reglementări fiscale corecte; asigurarea accesului la sistemele de protecţie socială (sănătate, pensii, şomaj, concedii medicale); demararea negocierilor colective la nivel de platformă; reprezentarea lucrătorilor ca partener social recunoscut în dialogul cu Guvernul României şi ministerele sale; capacitatea de a negocia beneficii colective, precum pachete avantajoase de asigurări, acorduri cu lanţuri de benzinării etc. Cei care devin membri ai sindicatului vor beneficia de reprezentare în relaţia cu platformele digitale şi intermediarii, promovarea intereselor în cadrul dialogului social şi la nivel instituţional, susţinerea unor demersuri legislative corecte şi echitabile, negocieri colective privind condiţiile de muncă şi apărare şi sprijin în faţa autorităţilor şi angajatorilor. În țara noastră, numărul societăţilor partenere pentru transport alternativ s-a dublat în ultimii doi ani: de la 9.257 în 2023 la peste 18.900 în 2025, potrivit BNS. Uber şi Bolt au împreună peste 105.000 de şoferi activi, o cifră comparabilă cu totalul angajaţilor celor mai mari şapte angajatori din ţară, conform unui studiu BNS. În alte state europene, situaţia este mult mai favorabilă pentru lucrătorii de pe platforme, se subliniază în comunicat. În Franţa, aceştia beneficiază de venit minim garantat pe oră sau pe cursă, iar în Estonia au acces la asigurări de sănătate, pensii, şomaj şi concediu medical. „România trebuie să transpună până în 2026 Directiva europeană 2024/2831 privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pe platforme digitale, care obligă statele membre să stabilească corect statutul lucrătorilor şi să le garanteze drepturile fundamentale”, potrivit sursei citate. Pentru a sprijini acest demers, BNS va lansa pe 23 septembrie studiul intitulat „Munca pe platforme digitale – o perspectivă fiscală”, care va include o analiză fiscală şi juridică a muncii pe platforme, nota de fundamentare şi proiectul de lege pentru transpunerea Directivei europene şi statistici şi date relevante despre fenomenul muncii pe platforme în România. FOTO – Facebook/Glovo
Toamna protestelor. Bolojan a reușit. A unit toată România împotriva lui
Se anunță o toamnă fierbinte. Politica de austeritate a Guvernului Bolojan a reușit o performanță rară. În vreme ce polarizarea societății constituie un fenomen de ani de zile, măsurile fiscale au nemulțumit mai toate categoriile sociale: de la mame la studenți, de la polițiști la pensionari, de la profesori la magistrați sau funcționari publici (fac excepție, desigur, beneficiarii pensiilor speciale). Toți și-au dat același loc de întâlnire: în fața Palatului Victoria, chiar sub ferestrele lui Ilie Bolojan. Preambulul valului de proteste a avut loc încă din timpul verii, studenții, sindicaliștii sau magistrații arătând că sunt bine organizați, dar și că au o motivație comună. România fierbe! Sindicaliștii au protestat toată vara, la peste 40 de grade Profesorii, studenții și sindicaliștii din mai multe domenii nu s-au lăsat intimidați de temperaturile toride, ieșind în stradă zile în șir, în mai multe orașe din țară. Tot la începutul verii, în iunie, s-au pichetat sediile ANAF din mai multe orașe din țară, funcționarii publici fiind nemulțumiți de măsurile anunțate de Guvern. În luna iulie, valul de protest a luat amploare, deși termometrele arătau peste 40 de grade la umbră. Mai exact, sute de sindicalişti de la Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA, împreună cu Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România și Federația Națională a Muncii, membre ale Confederației Sindicale Naționale Meridian, au organizat mitinguri de protest în Piața Victoriei din Capitală. Colapsul școlii românești. Profesorii strigă „CATALOGUL” disperării în poarta Ministerului Educației Armata profesorilor. Peste 30.000 de cadre didactice protestează, luni, la București Peste 30.000 de cadre didactice venite din toată țara vor protesta, luni 8 septembrie, în Capitală, chiar în ziua care marchează deschiderea oficială a noului an școlar. Profesorii au în spate logistica și experiența unuia din cele mai mari centrale sindicale din țară, Blocul Național Sindical. BNS și-a exprimat întreaga solidaritate cu manifestațiile de protest organizate de cadrele didactice din întreaga țară – membri ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (F.S.L.I.), ai Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și ai Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”. Momentan, președintele Nicușor Dan nu a transmis niciun mesaj personal profesorilor, însă a declarat că va merge împreună cu familia la festivitatea de deschidere, în prima zi de școală, pentru a-și conduce fetița la cursuri. Studenții se alătură protestelor profesorilor din prima zi de școală După tăierea mai multor categorii de burse de către Guvern, studenții s-au mobilizat și au protestat zile la rând încă din luna iunie, mai ales în marile centre urbane ca București sau Timișoara. Vineri, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a confirmat că se alătură protestului din 8 septembrie organizat de federaţiile sindicatelor din învăţământul preuniversitar. Studenții se declară nemulțumiți de „măsurile de austeritate” impuse de Guvern, ce afectează întregul sistem de educaţie. ANOSR reclamă că, în pofida demersurilor repetate ale studenţilor, profesorilor şi elevilor, inclusiv prin proteste în stradă, prin care semnalau „absurditatea măsurilor de austeritate adoptate”, fără „consultări şi fără „justificări”, factorii de decizie „continuă să ignore solicitările”, dând dovadă de „lipsă de interes” faţă de nevoile cu care se confruntă sistemul de învăţământ, dar şi faţă de „efectele negative” pe care le vor provoca aceste măsuri, afirmă studenţii într-un comunicat de presă. Studenţii solicită imperios revenirea la alocarea fondului de burse şi acordarea acestora pe durata întregului an calendaristic, creşterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5% şi abrogarea prevederilor care limitează dreptul studenţilor de a beneficia de facilităţile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele. Judecătorii și procurorii protestează pe termen nelimitat până se abrogă legea pensiilor La rândul lor, magistrații au declanșat grevă generală la nivel național, instanțele fiind blocate de aproape o lună de zile în urma anunțării măsurilor dure incluse în anunțata reformă a pensiilor magistrațiilor. Practic, spre finalul lunii august, oamenii din sistemul de justiție au anunțat măsuri extreme de protest. Mai multe instanţe şi structuri de Parchet din ţară au anunţat public că îşi suspendă activitatea cu unele excepţii. Magistratii au hotărât ca activitatea să se desfăşoare conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la ceea ce ei numesc riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menţionat. Protestul va fi menţinut pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către iniţiatori, subliniază magistrații protestatari. Sindicatele din administrația publică se mobilizează Nici sindicatele din administrația publică, reprezentând diverse categorii de bugetari, nu pierd vremea. Acestea au anunțat, joi 4 septembrie, declanşarea unor acţiuni comune de protest. ”Federaţiile sindicale semnatare anunţă declanşarea unor acţiuni comune de protest împotriva politicilor sociale şi economice promovate de Guvernul României în sectorul de activitate «Administraţie publică» şi atrag atenţia că măsurile promovate «pe persoană fizică», mai exact «.REFORMA MEA», creează premisele unui blocaj generalizat în sectorul de activitate, datorită lipsei totale a unui dialog social real şi responsabil”, au transmis sindicaliştii din administraţia publică. Organizațiile sindicale care sunt decise să declanșeze și să gestioneze protestele acestei toamne sunt: Federația Columna-Scor Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie – FNSA Federaţia Naţională a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală Federaţia Nationala a Sindicatelor din Administratia Locala SEDLEX Federaţia PUBLISIND Federația Sindicatelor Democratice din România Uniunea Sindicatelor Funcționarilor Publici și Personalului Contractual FORŢA LEGII. Ce urmează În acest context complicat, se poate estima că toate acțiunile menționate sunt doar debutul unei lungi toamne fierbinți. Deși nu au anunțat încă un calendar concret de proteste, este de așteptat ca sindicatele polițiștilor, foarte vocale în toate momentele de criză economică, să se mobilizeze exemplar. O abordare similară este de așteptat și în cazul cadrelor medicale medii, afectate la rândul lor de măsurile de austeritate decise de Executiv. Rămâne de văzut dacă și numeroșii pensionari afectați de tăierea pensiilor, odată cu impunerea CASS la toate pensiile care depășesc 3000 lei, se vor organiza într-o acțiune comună. RECOMANDĂRILE AUTORULUI