Ucraina și Siria anunță cooperare în domeniul securității, după o vizită surpriză a lui Zelenski la Damasc
Vizita marchează prima deplasare oficială a lui Zelenski în Siria după căderea regimului pro-rus al lui Bashar al-Assad în 2024. Deplasarea face parte dintr-un turneu diplomatic mai amplu al Ucrainei în Orientul Mijlociu. În ultimele zile, Zelenski s-a aflat în Turcia și a efectuat un turneu în statele din Golf, încercând să consolideze cooperarea în domeniul securității. Potrivit unor oficiali ucraineni, Kievul încearcă să obțină sisteme de apărare aeriană și să ofere în schimb expertiză în domeniul dronelor dezvoltate în timpul războiului cu Rusia, transmite Euronews. Noua conducere siriană și bazele militare rusești În timpul întâlnirii de la Damasc, Zelenski a declarat că Ucraina a sprijinit Siria după căderea regimului Assad și este pregătită să continue cooperarea pentru stabilitate și dezvoltare. Liderul ucrainean a spus că cele două state vor colabora mai strâns pentru a deveni „mai puternice” și pentru a sprijini dezvoltarea economică. Președintele sirian Ahmad al-Sharaa a afirmat că discuțiile au vizat consolidarea cooperării economice și schimbul de expertiză între cele două țări. Noua conducere de la Damasc încearcă să își refacă relațiile externe după mai bine de un deceniu de război și izolare diplomatică. În același timp, Siria menține relații sensibile cu Rusia, care a fost unul dintre principalii aliați ai regimului Assad. Rusia păstrează în continuare două baze militare importante în Siria: baza navală de la Tartus și baza aeriană Khmeimim. Portul Tartus oferă Moscovei acces strategic la Marea Mediterană și reprezintă un punct important pentru operațiunile navale rusești. Baza aeriană Khmeimim, activă din 2015, a fost utilizată pentru operațiuni militare în Siria și pentru sprijin logistic al misiunilor ruse în Africa. Echilibru diplomatic delicat Președintele sirian Ahmad al-Sharaa încearcă să mențină un echilibru între noile parteneriate și relațiile existente cu Moscova. În 2025, liderul sirian a cerut extrădarea fostului președinte Bashar al-Assad din Rusia pentru a fi judecat în Siria. Solicitarea a fost respinsă de Kremlin. Autoritățile siriene au declarat în repetate rânduri că armata țării depinde încă în mare măsură de echipamente militare de origine rusă. Vizita lui Zelenski la Damasc sugerează însă că Siria încearcă să își diversifice parteneriatele internaționale într-un context geopolitic în schimbare.
Statul Islamic își cheamă membrii să lupte împotriva noilor autorități din Siria
Purtătorul de cuvânt al ISIS, Abu Hudhayfah al-Ansari a transmis susținătorilor „Trebuie să luptați împotriva noului regim sirian, cu guvernul său laic și armata sa națională și să faceți din acest lucru o prioritatea”, notează Le Figaro. Ultimul mesaj trimis de Statul Islamic a fost difuzat după atacul din 7 octombrie 2023 prin care au făcut apel la hărțuirea comunității evreiești. ISIS a controlat în 2014 teritorii extinse în Siria și Irak, unde a comis masacre, iar pe lângă activitatea din Orientul Mijlociu, a organizat mai multe atentate teroriste în Europa Occidentală. Organizația a fost declarată înfrântă în Irak în 2017, cu sprijinul coaliției internaționale conduse de Statele Unite, iar în Siria a fost învinsă în 2019 de Forțele Democratice Siriene (SDF), controlate de populația kurdă. Cu toate acestea, gruparea continuă să fie activă prin celule adormite. Apelul ISIS vine la mai bine de un an după ce Bashar al-Assad a fost înlăturat de la putere din Siria de către Hayat Tahrir al-Sham, aripa siriană a grupării al-Qaida, condusă de Ahmad al-Sharaa. Gruparea a început să se distanțeze de trecutul său islamic, iar în 2025 s-a alăturat coaliției internaționale împotriva ISIS.
Liderul interimar al Siriei, primit de Putin la Moscova
„Știu că sunt multe lucruri care trebuie refăcute în Siria, iar operatorii noștri economici, inclusiv cei din sectorul construcțiilor, sunt pregătiți pentru această colaborare”, a declarat Putin, citat de Associated Press. Discuțiile dintre cei doi lideri urmau să se concentreze pe viitorul bazelor militare rusești din Siria, un punct-cheie de sprijin pentru Moscova în Marea Mediterană. Armata rusă a început recent să se retragă dintr-o bază din nord-estul Siriei, dintr-o zonă încă controlată de Forțele Democratice Siriene (FDS) conduse de kurzi, după ce grupul a pierdut cea mai mare parte a teritoriului său în urma unei ofensive a forțelor guvernamentale. Vladmir Putin l-a felicitat pe președintele interimar sirian pentru recâștigarea controlului asupra zonei, descriind acest lucru ca fiind un „pas foarte important”. „Știți că am susținut întotdeauna restabilirea integrității teritoriale a Siriei și vă sprijinim toate eforturile în această direcție”, a declarat Putin. La începutul lunii ianuarie au izbucnit lupte între FDS, conduse de kurzi și forțele guvernamentale siriene, după ce negocierile privind un acord de fuziune au eșuat. În prezent, este în vigoare un armistițiu, care a fost în mare parte respectat. După expirarea armistițiului de patru zile, sâmbătă, părțile au anunțat că acesta a fost prelungit cu încă 15 zile. Guvernul de la Damasc speră să dezvolte relații cu Rusia, atât în speranța că Kremlinul va oferi sprijin pentru reconstrucția țării, dar și pentru diversificarea relațiilor de politică externă. În același timp, pentru Kremlin, o bună relație cu Siria, oferă posibilitatea de a-și păstra bazele aeriene și navale de pe coasta Siriei, importante pentru menținerea prezenței militare în Marea Mediterană.
Forțele guvernamentale siriene preiau controlul asupra unui oraș strategic din Raqqa
Avansul armatei siriene vine pe fondul tensiunilor reaprinse la începutul lunii între Damascul condus de președintele Ahmad al-Sharaa și SDF, susținute de Statele Unite. Confruntările recente au provocat zeci de morți și au dus anterior la pierderea de către forțele kurde a trei cartiere din orașul Alep, potrivit Associated Press. Tabqa este considerat un punct strategic major, găzduind un baraj important care controlează debitul apei spre sud și o bază aeriană militară. După ce a ajuns la putere în decembrie 2024, în urma înlăturării lui Bashar al-Assad, președintele Ahmad al-Sharaa încearcă să își consolideze autoritatea asupra întregii țări, afectate de ani de război, și să câștige încrederea minorităților, inclusiv a kurzilor, sceptice față de noua conducere cu orientare islamistă. Guvernul sirian și SDF se acuză reciproc Guvernul sirian și SDF se acuză reciproc de încălcarea unui acord semnat în martie, care prevedea reintegrarea nord-estului Siriei și a forțelor kurde în structurile statului. SDF controlează vaste teritorii din nord-estul Siriei și a fost ani la rând principalul aliat al Washingtonului în lupta împotriva grupării Stat Islamic. După schimbarea de regim, Statele Unite au dezvoltat relații mai strânse cu Damascul și au încercat să medieze tensiunile dintre cele două părți. După luptele din Alep, soldate cu 23 de morți și zeci de mii de persoane strămutate, liderul SDF, Mazloum Abdi, a anunțat vineri că forțele sale se vor retrage la est de Eufrat, în urma unor măsuri anunțate de al-Sharaa pentru consolidarea drepturilor kurzilor în Siria. Presa de stat siriană a relatat că forțele kurde ar fi aruncat în aer un pod din Tabqa pentru a încetini înaintarea trupelor guvernamentale. De asemenea, autoritățile de la Damasc au acuzat SDF că ar fi executat prizonieri înainte de retragere, acuzații respinse de conducerea kurdă, care susține că deținuții au fost evacuați. Tabqa fusese cucerit de SDF în 2017 de la Stat Islamic, în timpul campaniei de destructurare a așa-numitului „califat”. Nu este clar cât de departe vor înainta trupele guvernamentale în zonele considerate nucleul teritoriilor kurde. Între timp, în provincia Deir el-Zour, la est de Raqqa, autoritățile au cerut populației să rămână în locuințe, după semnalarea unor noi ciocniri cu SDF. Zona este deosebit de sensibilă, fiind bogată în resurse energetice și găzduind câmpurile petroliere Al-Omar și Conoco, în apropierea cărora sunt staționate trupe americane.
Armata siriană anunță că și-a încheiat operațiunea din Alep pe fondul ciocnirilor cu kurzii
Forțele armate siriene au anunțat sâmbătă încheierea operațiunile în orașul Alep după ce au cucerit cartierul Sheikh Maksoud, ultima zonă controlată de grupările kurde. În replică, forțele kurde au transmis într-un comunicat scris că autoritățile de la Damasc nu au capturat cartierul Sheikh Maksoud și că luptele continuă. Operațiunea a fost declanșată după ce forțele kurde au refuzat să se retragă din cartier, așa cum prevedea un acord de încetare a focului. Kurzii continuă însă să controleze regiuni extinse din nord-estul Siriei, unde administrează o zonă semi-autonomă. În urma ciocnirilor recente, cel puțin nouă civili au fost uciși și peste 140.000 de persoane strămutate. Administrația de tranziție condusă de președintele Ahmed al-Sharaa încearcă să unifice teritoriul sirian sub o singură autoritate, după 14 ani de război civil. Violențele recente au escaladat tensiunile, în condițiile în care grupările kurde se opun noilor autorități și au refuzat, până în prezent, integrarea în noul stat.
Avioane britanice și franceze au atacat poziții ISIS în Siria
Atacul a avut loc în munții de la nord de orașul antic Palmyra, în centrul Siriei, împotriva unei instalații ocupate de ISIS „cel mai probabil pentru depozitarea armelor și explozibililor”, a precizat ministerul într-un comunicat, potrivit Le Figaro. Avioanele britanice „au folosit bombe ghidate Paveway IV pentru a viza mai multe tuneluri de acces care duceau la instalație. O evaluare detaliată este în curs de desfășurare, dar primele indicii arată că ținta a fost lovită cu succes”, a adăugat el, fără a specifica rolul aeronavei franceze. „Nu există nicio indicație că acest atac a reprezentat un risc pentru civili, iar toate aeronavele noastre s-au întors în siguranță”, a declarat ministerul. „Această acțiune demonstrează leadershipul și hotărârea Regatului Unit de a fi alături de aliații săi pentru a eradica orice reapariție a Daesh și a ideologiilor sale periculoase și violente în Orientul Mijlociu”, a declarat secretarul britanic al Apărării, John Healey. În timpul războiului din Siria, care a început în 2011 cu proteste pro-democrație, ISIS a controlat vaste teritorii, inclusiv regiunea Palmyra, înainte de a fi învins de coaliția internațională în 2019. Cu toate acestea, luptătorii săi, care s-au retras în vastul deșert sirian, continuă să comită atacuri sporadic. La sfârșitul lunii decembrie, Statele Unite au anunțat că au atacat „fortărețele” ISIS din Siria, ucigând cel puțin cinci jihadiști, potrivit unui ONG, la o săptămână după un atac în care au murit trei americani.
Germania reia expulzările către Siria după aproape 15 ani
Bărbatul a fost predat autorităților din capitala Siriei marți dimineață, a precizat Ministerul german de Interne, adăugând că acesta ispășise o pedeapsă cu închisoarea pentru tâlhărie calificată, agresiune și șantaj, conform agenției dpa. Tot marți, un cetățean afgan condamnat pentru vătămare corporală a fost, de asemenea, expulzat. „Expulzările către Siria și Afganistan trebuie să fie posibile. Societatea noastră are un interes legitim ca infractorii să părăsească țara”, a declarat ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, promițând „controale, consecvență și o poziție clară” în privința migrației. Germania a suspendat expulzările directe către Siria după izbucnirea războiului în 2011, în urma reprimării violente a protestelor pro-democrație de către regimul Bashar al-Assad. După ce Bashar al-Assad a fost înlăturat de la putere la sfârșitul anului trecut, în Germania au apărut apeluri tot mai frecvente pentru ca refugiații sirieni să se întoarcă în țară. Guvernul Merz a adoptat o politică mai dură în privința migrației Guvernul conservator condus de cancelarul Friedrich Merz, instalat în funcție în luna mai, a adoptat o linie mai dură în privința migrației, angajându-se să reia expulzările către Siria și Afganistan, începând cu persoanele condamnate penal. După luni de negocieri, oficialii germani au ajuns la acorduri cu noul guvern al Siriei, precum și cu regimul taliban din Afganistan, pentru a facilita, în mod regulat, expulzarea infractorilor condamnați și a persoanelor considerate un risc de securitate, potrivit ministerului. Măsura vine după ce Merz declara, în noiembrie, că va face personal demersuri pe lângă președintele sirian Ahmed al-Sharaa pentru reluarea rapidă a expulzărilor către Siria. „Războiul civil din Siria s-a încheiat. Nu mai există motive pentru azil în Germania”, a afirmat Merz la începutul lunii noiembrie. Ulterior, acesta a precizat că Germania „nu va expulza” persoanele persecutate politic sau religios.
Președintele Trump l-a invitat pe premierul israelian Netanyahu la Casa Albă pe fondul ciocnirilor cu Siria
„Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a discutat în această seară cu președintele SUA, Donald Trump. Președintele SUA, Trump, l-a invitat pe prim-ministrul Netanyahu la o întâlnire la Casa Albă în viitorul apropiat”, se arată în comunicatul emis de biroul premierului Netanyahu și citat de Reuters. Cei doi oficiali au discutat despre dezarmarea Hamas și demilitarizarea Fâșiei Gaza. Tot luni, președintele Trump a transmis, printr-un mesaj publicat pe rețele sociale: „Este foarte important ca Israelul să mențină un dialog puternic și sincer cu Siria și să nu se întâmple nimic care să interfereze cu evoluția Siriei către un stat prosper”. Trump a continuat să sprijine noua conducere siriană, reprezentată de Ahmed al-Sharaa, în timp ce Israelul și-a exprimat reticența din cauza trecutului acestuia și a legăturilor cu mișcări islamiste. Liderii israelieni au cerut Washingtonului să mențină Siria într-o poziție slabă la nivel militar și politic. Relațiile dintre Israel și Siria rămân tensionate întrucât Siria nu recunoaște oficial Israelul, iar Israelul ocupă mai multe teritorii siriene din decembrie 2024, din proximitatea Culmilor Golan, anexate în 1967. În plus, vineri un raid israelian în sudul Siriei a ucis 13 persoane.
Trump îl laudă pe liderul sirian ce fusese desemnat terorist de guvernul SUA. Siria se va alătura coaliției împotriva grupării Stat Islamic
Anunțul a venit în contextul în care președintele Donald Trump s-a întâlnit cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa la Casa Albă. Relațiile diplomatice dintre Siria și SUA au fost suspendate din 2012, deși Trump a luat măsuri pentru a le restabili după căderea regimului lui Bashar al-Assad. Trump și-a exprimat sprijinul pentru al-Sharaa, care până recent a fost desemnat terorist de guvernul SUA, potrivit BBC. Într-o declarație acordată reporterilor din Biroul Oval, la câteva ore după întâlnire, Trump a declarat că „vrem să vedem Siria devenind o țară cu mult succes”. „Și cred că acest lider poate face asta”, a adăugat el. „Chiar cred.” Trump a spus că vor urma mai multe „anunțuri”, deși nu a oferit detalii. Aceasta este a treia întâlnire dintre cei doi lideri, după cea din mai, în marja Consiliului de Cooperare al Golfului, și o cină în cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie. Fost lider al unui grup islamist considerat de SUA organizație teroristă Vizita lui Al-Sharaa la Casa Albă încheie o remarcabilă schimbare de imagine pentru fostul jihadist. Nu cu mult timp în urmă, el a condus o filială a Al-Qaeda – gruparea din spatele atacurilor din 11 septembrie și a multor altora – înainte de a rupe legăturile. Chiar și până în acest an, el era liderul Hayat Tahrir al-Sham, un grup islamist armat pe care SUA l-au considerat oficial o organizație teroristă până acum patru luni, cu o recompensă de 10 milioane de dolari pentru capul său. Departamentul Trezoreriei l-a eliminat al-Sharaa de pe „lista teroriștilor globali desemnați special” chiar săptămâna trecută. Însă, de când a devenit președinte interimar al Siriei, al-Sharaa a depus eforturi pentru a-și îndulci imaginea publică în timp ce încearcă să reconstruiască Siria, cu sprijin străin, după 13 ani de război. „A avut un trecut dificil”, a declarat Trump luni. „Și cred, sincer, că dacă nu ai fi avut un trecut dificil, nu ai fi avut nicio șansă.” Domnia lui Al-Sharaa a fost însă marcată de uciderea membrilor minorității alawite din Siria, precum și de violențele mortale dintre luptătorii beduini sunniți și milițiile druze. Trump: un „tânăr, atrăgător” și un „luptător” El a promis că va elimina membrii forțelor sale de securitate care au comis încălcări ale drepturilor omului. Trump, la rândul său, și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru al-Sharaa, referindu-se la el ca la un „tânăr, atrăgător” și un „luptător” cu un „trecut puternic”. În iunie, președintele Trump a semnat un ordin executiv care ridică sancțiunile împotriva Siriei, despre care Casa Albă a spus că va ajuta la sprijinirea „drumului țării către stabilitate și pace”. La acea vreme, administrația a declarat că va monitoriza acțiunile noului guvern sirian, inclusiv „luarea de măsuri pentru normalizarea legăturilor cu Israelul” și abordarea „teroriștilor străini” și a grupărilor militante care operează în țară.
Al-Sharaa devine primul președinte sirian care va vizita Casa Albă, după o ascensiune neobișnuită
Al-Sharaa s-a întâlnit cu Donald Trump în Arabia Saudită în luna mai, unde Trump a anunțat că va ridica sancțiunile impuse de zeci de ani. Cei doi se vor întâlni din nou luni la Washington, unde se așteaptă ca Siria să se alăture oficial coaliției conduse de SUA împotriva grupării Statul Islamic. Al-Sharaa a sosit în SUA sâmbătă, înaintea întâlnirii, potrivit mass-media de stat siriană citată de AP. În afară de acest acord, al-Sharaa va profita de vizită pentru a solicita eliminarea completă a sancțiunilor rămase impuse țării sale. Consilierul media al lui Al-Sharaa, Ahmad Zeidan, a declarat pentru postul de televiziune saudit Al Arabiya că problema „principală” de pe agenda președintelui la Washington este solicitarea abrogării Legii Caesar, care a impus sancțiuni severe pentru încălcările drepturilor omului comise de guvernul și forțele de securitate ale lui Assad. Sancțiunile Caesar sunt în prezent suspendate prin ordin prezidențial, dar abrogarea permanentă va necesita un vot al Congresului. Ridicarea sancțiunilor impuse Siriei Trump a declarat că a luat măsuri pentru ridicarea sancțiunilor impuse Siriei „pentru a le da o șansă să lupte, și cred că (al-Sharaa) face o treabă foarte bună până acum”. „Este o zonă dificilă și el este un tip dur, dar m-am înțeles foarte bine cu el și s-au înregistrat multe progrese în ceea ce privește Siria”. Joi, Consiliul de Securitate al ONU a votat ridicarea sancțiunilor împotriva lui al-Sharaa și a ministrului său de interne, iar SUA i-a eliminat apoi de pe lista „teroriștilor globali desemnați special”. Senatorii au avansat o abrogare a Legii Caesar printr-un proiect de lege anual privind autorizarea apărării, dar legislația finală este în curs de negociere cu Camera Reprezentanților, unde unii republicani de vârf vor să impună condiții. Trimisul special al SUA, Tom Barrack, a declarat că Siria se va alătura „sperăm” în curând coaliției formate din aproximativ 80 de țări care luptă pentru a preveni renașterea IS. Un oficial al administrației Trump a declarat că Al-Sharaa este de așteptat să semneze un acord de aderare la coaliție în timpul vizitei sale. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a refuzat să comenteze când a fost întrebată despre această posibilitate. Un alt oficial american care cunoaște situația a declarat că, deși forțele siriene luptă deja împotriva IS, aderarea lor oficială la coaliție va fi o „piatră de hotar” și va permite forțelor americane să colaboreze mai strâns cu sirienii.