SUA ridică sancțiunile împotriva președintelui Siriei Ahmed al-Sharaa înaintea unei întâlniri istorice cu Donald Trump
Decizia vine înaintea unei întâlniri istorice dintre liderul sirian și președintele american Donald Trump, programată pentru luni la Casa Albă, potrivit publicației The Guardian. Întâlnire istorică între Ahmed al-Sharaa și Donald Trump Vizita lui Ahmed al-Sharaa la Washington va marca prima întâlnire oficială a unui șef de stat sirian la Casa Albă și a doua întrevedere a sa cu Donald Trump. Cei doi lideri s-au mai întâlnit în luna mai, atunci când Trump a anunțat o schimbare majoră a politicii SUA față de Siria, promițând ridicarea treptată a sancțiunilor economice și diplomatice. Donald Trump laudă conducerea președintelui sirian „Cred că face o treabă foarte bună”, a declarat Trump despre liderul sirian, adăugând că „Siria este o zonă dificilă, iar el este un tip dur, dar m-am înțeles foarte bine cu el”. Președintele american a subliniat că, prin această decizie, SUA oferă Siriei o șansă să lupte pentru stabilitate și reconstrucție, după ani de conflicte și sancțiuni internaționale. Contextul ridicării sancțiunilor impuse Siriei Conform unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, Ahmed al-Sharaa și Anas Khattab erau incluși anterior pe lista persoanelor considerate „teroriști globali”. Ridicarea sancțiunilor semnalează o posibilă normalizare a relațiilor dintre Washington și Damasc, în contextul unei politici americane tot mai orientate spre dialog în Orientul Mijlociu.
Repatrierea refugiaților sirieni din Germania, pe agenda lui Merz: Războiul civil s-a terminat
Declarația sa deschide discuția despre repatrierea refugiaților sirieni din Germania, subiect care divizează clasa politică germană și stârnește controverse la nivel european. „Această țară are nevoie acum de toată forța sa, în special de cea a sirienilor, pentru a se reconstrui. Mulți se vor întoarce de bunăvoie din Germania în Siria”, a spus Merz în cadrul unei conferințe de presă, potrivit agenției EFE. Cancelarul a subliniat că guvernul german va sprijini procesul de repatriere și va accelera măsurile de expulzare pentru cetățenii sirieni care au comis infracțiuni pe teritoriul german. Declarațiile lui Friedrich Merz par însă să contrazică poziția ministrului de externe, Johann Wadephul, care, aflat vineri la Damasc, a avertizat că repatrierea refugiaților sirieni din Germania este momentan „posibilă doar într-o măsură limitată”, din cauza distrugerilor masive provocate de 13 ani de război civil. „Aici, aproape nimeni nu poate trăi cu demnitate”, a afirmat șeful diplomației germane, vizitând o suburbie a capitalei siriene devastată de lupte. Peste un milion de refugiați sirieni au sosit în Germania începând cu 2015, în timpul valului migrator care a urmat deciziei Angelei Merkel de a deschide granițele țării pentru migranții veniți din Orientul Mijlociu, Africa și Asia. Prin urmare, Germania se confruntă acum cu o dezbatere intensă între necesitatea repatrierii refugiaților sirieni din Germania și realitățile din Siria, unde infrastructura rămâne parțial distrusă. În timp ce unii politicieni susțin revenirea treptată a sirienilor acasă, alții avertizează că situația umanitară și de securitate încă nu permite o întoarcere sigură.
Primul discurs la ONU al unui lider sirian de la căderea lui Assad
Al-Sharaa, care a condus ofensiva insurgentă care l-a răsturnat pe Bashar al-Assad, a declarat că Siria își recâștigă „locul cuvenit” după decenii de dictatură. Președintele Siriei s-a adresat Adunării Generale a ONU, marcând prima dată când un președinte din țara sa a făcut acest lucru în aproape 60 de ani. În primul discurs al unui președinte sirian adresat Adunării Generale a ONU din ultimele decenii, Ahmed al-Sharaa a declarat miercuri că Siria se întoarce în comunitatea internațională după șase decenii de dictatură care a ucis un milion de oameni și a torturat sute de mii. „Siria își revendică locul cuvenit printre națiunile lumii”, a declarat el la reuniunea anuală a liderilor mondiali. Al-Sharaa a devenit primul șef de stat sirian care a vorbit la Națiunile Unite de când Noureddine Attasi a ținut un discurs în 1967, la scurt timp după războiul arabo-israelian, în timpul căruia Damasc a pierdut controlul asupra Înălțimilor Golan, pe care Israel le-a anexat ulterior în 1981. Domnia autocratică și represivă de 50 de ani a dinastiei familiei Assad în Siria s-a prăbușit brusc în decembrie, când președintele de atunci, Bashar Assad, a fost înlăturat de la putere într-o ofensivă insurgentă fulgerătoare condusă de al-Sharaa. Căderea lui Assad a pus capăt a aproape 14 ani de război civil. Al-Sharaa a criticat Israelul în discursul său, spunând că acesta nu a încetat amenințările la adresa țării sale de la căderea președintelui Bashar Assad în decembrie. El a adăugat că politicile sale „contrazic sprijinul comunității internaționale pentru Siria și poporul său” prin ceea ce pune în pericol regiunea și ar putea duce la conflicte a căror încheiere nu se știe. Negocierile au fost în desfășurare pentru un acord de securitate despre care al-Sharaa speră că va duce la retragerea forțelor israeliene și la revenirea la un acord de dezangajare din 1974. În timp ce al-Sharaa a declarat săptămâna trecută că s-ar putea ajunge la un acord în câteva zile, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a părut, în declarațiile de duminică, să minimizeze șansele unui progres.
Siria exportă prima încărcătură de petrol din ultimii 14 ani
Siria a exportat 380.000 de barili de petrol pe zi (bpd) în 2010, cu un an înainte ca protestele împotriva regimului lui Bashar al-Assad să degenereze într-un război de aproape 14 ani care a devastat economia și infrastructura țării, inclusiv producția de țiței. Assad a fost răsturnat în decembrie anul trecut, iar guvernul islamist care l-a înlocuit s-a angajat să revigoreze economia Siriei. Riyad al-Joubasi, director adjunct pentru petrol și gaze la Ministerul Energiei din Siria, a declarat pentru Reuters că petrolul brut greu a fost vândut către B Serve Energy, potrivit Reuters. Reuters nu a putut contacta imediat B Serve pentru a obține un comentariu. Ministerul Energiei din Siria a declarat că petrolul a fost exportat cu petrolierul Nissos Christiana. Joubasi a spus că acesta a fost extras din mai multe câmpuri petroliere siriene, dar nu a precizat din care. Câmpurile petrolifere au schimbat proprietarii de mai multe ori Majoritatea câmpurilor petrolifere siriene se află în nord-est, pe teritoriul controlat de autoritățile conduse de kurzi. Aceste autorități au început să furnizeze petrol guvernului central din Damasc în februarie, dar relațiile s-au deteriorat de atunci din cauza temerilor legate de incluziune și drepturile minorităților, inclusiv ale kurzilor. Câmpurile petrolifere au schimbat proprietarii de mai multe ori în timpul războiului din Siria, iar sancțiunile impuse de SUA și Europa au complicat atât exporturile, cât și importurile legitime. Sancțiunile au rămas în vigoare timp de câteva luni după înlăturarea lui Assad, îngreunând importurile de energie pentru noua administrație siriană. Însă, după ce președintele american Donald Trump a emis în iunie un decret prezidențial de ridicare a sancțiunilor americane împotriva Siriei, firmele cu sediul în SUA au început să elaboreze un plan general pentru a ajuta la explorarea și extracția petrolului și gazelor siriene. Siria a semnat, de asemenea, un memorandum de înțelegere în valoare de 800 de milioane de dolari cu DP World pentru dezvoltarea, gestionarea și exploatarea unui terminal multifuncțional la Tartus, după ce Siria a anulat un contract cu o firmă rusă care exploata portul sub Assad.
Minoritățile din Siria cer un stat descentralizat și o constituție care să garanteze pluralismul
Declarația a fost făcută la încheierea unei conferințe de o zi la care au participat aproximativ 400 de reprezentanți ai minorităților etnice și religioase din Siria, în încercarea de a afirma drepturile comunităților lor în cadrul politic în schimbare al țării, după căderea președintelui Bashar al-Assad în decembrie anul trecut. Tranziția va include alegeri programate pentru luna septembrie și elaborarea eventuală a unei constituții, un proces care ar putea dura ani de zile. În declarațiile lor, reprezentanții minorităților au condamnat recentele acte de violență comise de grupuri armate pro-guvernamentale împotriva comunităților lor. Ghazal Ghazal, liderul spiritual al minorității alawite din Siria, a cerut instituirea unui sistem descentralizat sau federal în Siria, care să protejeze drepturile religioase și culturale ale tuturor cetățenilor poporului sirian. Hakemat Habib, unul dintre organizatorii conferinței, a declarat că guvernele centrale și „regimurile tirane” din ultimele decenii au eșuat și că un stat democratic și descentralizat, agreat de toți sirienii, este singura cale de a merge mai departe.
Siria va organiza primele alegeri parlamentare de la căderea regimului Assad
Mohammed Taha al-Ahmad, președintele Comitetului Superior pentru Alegerile Adunării Populare, a declarat agenției de știri de stat SANA că alegerile vor avea loc între 15 și 20 septembrie. Acestea vor fi primele alegeri organizate sub noua autoritate a țării după căderea fostului președinte Bashar Assad în urma unei ofensive fulgerătoare a rebelilor în decembrie, scrie AP. O treime din cele 210 de locuri vor fi numite de președintele interimar Ahmad al-Sharaa, restul urmând să fie alese. Într-un interviu recent acordat site-ului Erem News, un alt membru al comitetului electoral, Hassan al-Daghim, a declarat că în fiecare provincie din Siria va fi înființat un colegiu electoral pentru a vota pentru locurile alese. O constituție temporară semnată de al-Sharaa în martie prevedea înființarea unui Comitet Popular care să funcționeze ca parlament interimar până la adoptarea unei constituții permanente și organizarea de alegeri generale, un proces care ar putea dura ani de zile. Anunțul alegerilor iminente vine într-un moment în care țara este din ce în ce mai divizată în ceea ce privește opiniile sale despre noile autorități din Damasc, după ce la începutul acestei luni au izbucnit violențe sectare în provincia sudică Sweida. Luptele au provocat moartea a sute de oameni și au amenințat să destrame fragila tranziție postbelică a Siriei. Ciocnirile violente, care au izbucnit în urmă cu două săptămâni, au fost declanșate de răpiri reciproce între clanuri beduine înarmate.
Siria a considerat că a primit undă verde de la SUA și Israel pentru a desfășura trupe
Israelul a efectuat miercuri atacuri asupra trupelor siriene și asupra Damascului, într-o escaladare care a luat prin surprindere conducerea condusă de islamiști, au declarat sursele, după ce forțele guvernamentale au fost acuzate că au ucis zeci de oameni în orașul druz Sweida. Damascul credea că a primit undă verde atât din partea SUA, cât și a Israelului pentru a-și trimite forțele în sud, în ciuda lunilor de avertismente israeliene de a nu face acest lucru, potrivit surselor, care includ oficiali politici și militari sirieni, doi diplomați și surse din domeniul securității regionale. Această înțelegere s-a bazat pe comentarii publice și private ale trimisului special al SUA pentru Siria, Thomas Barrack, precum și pe discuțiile de securitate incipiente cu Israelul, au declarat sursele. Barrack a cerut ca Siria să fie administrată centralizat ca „o singură țară”, fără zone autonome. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să comenteze discuțiile diplomatice private, dar a declarat că Statele Unite susțin unitatea teritorială a Siriei. „Statul sirian are obligația de a proteja toți sirienii, inclusiv grupurile minoritare”, a declarat purtătorul de cuvânt, îndemnând guvernul sirian să-i tragă la răspundere pe autorii violenței.
Israelul a bomardat Siria. Cel puțin 13 persoane au fost rănite
Imaginile au surprins momentul în care clădirea ministerului era lovită, obligând prezentatorul TV să se adăpostească. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a distribuit înregistrarea, declarând că „loviturile dureroase au început”. Forţele de Apărare Israeliene au confirmat că au vizat ministerul şi zona din apropierea palatului prezidenţial. Potrivit ministerului sirian al sănătăţii, cel puţin 13 persoane au fost rănite în atacuri, transmite CNN. Operaţiunea militară israeliană urmează violenţelor din weekend între forţele druze şi triburile beduine din oraşul Suwayda, din sudul Siriei, care au determinat intervenţia guvernului sirian împotriva minorităţii druze. Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, a justificat campania ca fiind esenţială pentru „a preveni vătămarea comunităţii druze” şi pentru a proteja frontiera sudică. Katz a avertizat că IDF „va ontinua să acţioneze cu forţă în Suwayda pentru a distruge forţele care au atacat druzii, până la retragerea lor completă”. Statele Unite consideră situaţia „îngrijorătoare”, trimisul special american pentru Siria, Tom Barrack, îndemând Israelul să înceteze atacurile. Însă oficialii israelieni par hotărâţi să continue operaţiunea militară. „Către fraţii noştri druzi din Israel – puteţi conta pe Forţele de Apărare Israeliene pentru a vă proteja fraţii din Siria”, a declarat Katz într-un comunicat.
Austria se pregătește să deporteze un azilant în Siria. Ar fi o premieră la nivelul UE, după căderea lui Assad
Autoritățile din Austria se pregătesc să deporteze un sirian al cărui statut de azilant a fost revocat din cauza unei condamnări penale. Un oficial al Uniunii Europene și mai multe grupuri pentru drepturile omului susțin că aceasta va fi prima deportare din Europa în Siria după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad. Grupurile pentru drepturile omului sunt îngrijorate de faptul că planul Austriei ar putea crea un precedent, încurajând alte state membre ale Uniunii Europene să urmeze exemplul, pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație. Bărbatul în vârstă de 32 de ani, care a primit azil în Austria în 2014, și-a pierdut statutul de refugiat în februarie 2019 din cauza antecedentelor sale penale, a declarat consilierul său juridic Ruxandra Staicu. Ea a refuzat să precizeze natura condamnării sale. Deportarea în Siria nu a fost posibilă pe durata războiului civil din această țară, deoarece Siria era considerată nesigură. Guvernul austriac susține că, după căderea lui Assad, situația s-a schimbat și a demarat procedurile de retragere a statutului unor refugiați, deși grupurile pentru drepturile omului susțin că este prematur să se procedeze astfel. Autoritățile austriece și siriene au convenit săptămâna trecută ca bărbatul să fie deportat, dar închiderea spațiului aerian din cauza conflictului dintre Iran și Israel a întârziat procesul, au declarat Staicu și un diplomat occidental. Diplomatul, care a solicitat anonimatul, a adăugat că deportarea va avea loc odată cu redeschiderea spațiului aerian. Staicu a declarat că clientul său a primit o decizie negativă privind azilul în aprilie. El a depus o altă cerere de azil și așteaptă un răspuns. „Există atacuri împotriva oamenilor și nu avem nicio idee în ce direcție va merge Siria”, a declarat Staicu, adăugând că deportarea clientului său ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice tortura și tratamentele inumane. 1,68 milioane de cereri de azil în Europa primite din partea cetățenilor sirieni, din 2015 Din 2015, țările europene au primit aproximativ 1,68 milioane de cereri de azil din partea cetățenilor sirieni. Unele state, în special Germania, i-au primit inițial cu căldură pe azilanți, în timp ce războiul civil le răvășea țara natală. Dar îngrijorarea crescândă a opiniei publice cu privire la amploarea imigrației a alimentat sprijinul pentru partidele de extremă dreapta cu vederi anti-imigranți. Odată cu căderea lui Assad în decembrie anul trecut, multe guverne ale UE au suspendat rapid procesarea cererilor de azil siriene, iar unele au solicitat reevaluarea situației de securitate din Siria pentru a permite reluarea deportărilor. În Austria, fostul cancelar Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Austriac (OVP), se numără printre cei care solicită o astfel de reevaluare, pe fondul presiunilor exercitate de Partidul Libertății, de extremă-dreapta. Unele grupuri de apărare a drepturilor și avocați spun că este încă prea periculos să se înceapă întoarcerea oamenilor în Siria. Reprezentanții Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) au declarat pentru Reuters: „Sirienii… nu trebuie să fie returnați cu forța din nicio țară, inclusiv cele din Uniunea Europeană, în nicio parte a Siriei” din cauza situației generale din această țară. Grupurile pentru drepturile omului au menționat mai multe cazuri de atacuri împotriva minorităților, după căderea lui Assad. Siria rămâne, de asemenea, afectată de o gravă criză umanitară, 90% din populație trăind sub pragul sărăciei, conform estimărilor ONU. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump a semnat un nou ordin EXECUTIV care prevede ridicarea unor sancțiuni impuse Siriei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Uniunea Europeană a ridicat condiționat sancțiunile economice pentru Siria
Uniunea Europeană (UE) ridică toate sancţiunile economice impuse Siriei în timpul regimului lui Bashar al-Assad, anunţă marţi şefa diplomaţiţei europene Kaja Kallas, la o săptămână după ce Donald Trump a luat aceeaşi decizie, relatează AFP. ”Azi am luat decizia de a ne ridica sancţiunile economice impuse Siriei”, a anunţkat pe X Kaja Kallas, în urma unei reuniuni a miniştrilor de Externe ai Celor 27. Ambasadorii Celor 27 au dat undă verde acestei ridicări a sanţciunilor europene, pe care şefii diplomaţiilor UE au aprobat-o în mod oficial. Ridicarea sancţiunilor expirmă voinţa regională şi internţaională de susţinere a Siriei, a salutat într-o conferinţă de presă, la Damasc, ministrul sirian de Externe Assaad al-Shaibani. ”Poporul sirian are de-acum o oprtunitate istorică şi foarte importantă de a-şi reconstrui ţara”, a adăugat el. Activele siriene, deblocate Aceste sancţiuni vizau în principal sistemul bancar sirian, căruia i s-a interzis până acum accesul pe piaţa internaţională de capital, potrivit unor diplomaţi. Această ridicare a sancţiunilor pe care UE le-a impus regimului lui Bashar al Assad, îndepărtat de la putere în decembrie, prevede o dezgheţare a activelor Băncii centrale siriene, potrivit diplomaţilor citaţi. Damascul a oferit SUA acces la petrolul sirian Donald Trump a provocat o surpriză marţea trecută şi a anunţat la Riad că ridică sancţiunile americane impuse Siriei, cu o zi înaintea unei întâlniri cu preşedintele sirian Amhad al-Sharaa în Arabia Saudită, în cadrul unui turneu la Golful Persic. Cum nimic nu se obține gratis în politica internațională, Damascul a oferit SUA mai multe asigurări, printre care acces la petrolul sirian și asigurări cu privire la securitatea Israelului, scrie The Guardian. Mai mult, liderul sirian s-a oferit să construiască un „Trump Tower” în Damasc. Condiționările UE Cei 27 nu exclud însă să impună noi sancţiuni celor care se fac vinovaţi de violenţe împotriva comunităţii alawite din Siria, din care provine al-Assad, în ultimele săptămâni. Alte măsuri care vizează fostul regim al lui al-Assad şi care interzic vânzări de armament şi echipament susceptibile să fie folosite în reprimarea civililor rămân în vigoare. Această ridicare a sancţiunilor impuse Siriei intervine în urma unei prime măsuri, adoptate în februarie, de suspendare a anumitor sanţciuni impuse unor sectoare economice-cheie ale Siriei. Potrivit unor oficiali europeni, toate aceste măsuri ar putea să fie reimpuse, în cazul în care noii conducători sirieni nu-şi respectă promisiunea de a respecta drepturile minorităţilor şi de a înainta pe drumul către democraţie. Citiți și: Trump îl laudă pe noul lider sirian, considerat terorist de SUA în urmă cu câteva luni: „Atrăgător, un tip dur”