Ilie Bolojan critică cheltuielile cu stadioanele
Premierul Ilie Bolojan critică modul în care au fost finanțate în ultimii ani unele investiții în infrastructura sportivă și susține că statul a alocat sume importante pentru proiecte care nu răspund întotdeauna nevoilor reale ale comunităților. Șeful Guvernului a dat ca exemplu stadioanele construite în localități care nu mai au echipe de fotbal sau în orașe în care formațiile locale evoluează la un nivel care nu permite atragerea unui număr suficient de spectatori. ”O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a arătat că există localități în care au fost construite stadioane, deși echipele de fotbal au dispărut sau nu mai evoluează la un nivel care să justifice o asemenea investiție. „Gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a afirmat premierul. Săli de sport mari, în comune mici Bolojan a criticat și investițiile în săli de sport de mari dimensiuni construite în localități cu populație redusă. Premierul a făcut referire la construcții dotate cu tribune și spații generoase, despre care spune că sunt disproporționate în raport cu numărul locuitorilor din comunitățile respective. „Avem săli de sport în niște comune mici. Cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei, s-ar putea să nu umplem tribuna”, a mai spus Bolojan. Potrivit premierului, una dintre soluții este ca autoritățile locale să contribuie financiar la proiectele finanțate de la bugetul de stat. El a arătat că anul trecut a fost introdusă o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru astfel de proiecte. „Și cred că pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale. Pentru că altfel tendința primarului este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan. Premierul a explicat că această abordare ar trebui să ducă la o selecție mai atentă a investițiilor și la proiecte adaptate nevoilor reale ale comunităților. Declarațiile despre investițiile sportive au fost făcute în contextul în care Bolojan a vorbit despre problemele de finanțare a proiectelor de infrastructură și despre lucrările care au fost începute sau contractate în anii anteriori. Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane Însă, deși critică stadioanele mici și investițiile făcute în locuri în care nu era cazul, recent, Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local.
Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane
În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.
De Mezzo, după ce a fost inculpat în dosarul Cimitirul Strehareți: Dacă aș da timpul înapoi, aș lua aceleași decizii
Primarul municipiului Slatina, Mario De Mezzo, a făcut primele declarații după ce a fost pus sub acuzare într-un dosar care vizează concesiunea unui cimitir. Edilul susține că ancheta are legătură cu decizia Consiliului Local de a rezilia contractul de concesiune și afirmă că, dacă ar putea da timpul înapoi, ar lua aceleași decizii. De Mezzo spune că va continua demersurile pentru ca administrarea cimitirului să revină municipalității. Mario De Mezzo: „Astăzi mi s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat” „Astăzi mi s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat în dosarul cu cimitirul funerar. Este corect să vă spun eu acest lucru, dumneavoastră, slătinenilor onești, care m-ați votat, care ați avut încredere în mine și care mă susțineți în lupta cu corupția din Slatina”, a declarat Mario De Mezzo într-un mesaj video publicat pe Facebook. Loading … Primarul susține că dosarul are legătură cu momentul în care s-a deplasat, împreună cu comisia care monitorizează și evaluează activitatea cimitirului, pentru a comunica operatorului hotărârea Consiliului Local privind rezilierea contractului de concesiune și evacuarea. Edilul a adăugat că nu putea fi acuzat de violarea sediului profesional De Mezzo afirmă că a fost acuzat de violarea sediului profesional, însă susține că imobilul în care operatorul își desfășura activitatea aparține Primăriei Slatina. Edilul invocă și prevederile contractului de concesiune, potrivit cărora municipalitatea avea dreptul să inspecteze bunurile concesionate. „În calitatea mea de primar, am dreptul oricând să inspectez această clădire. Nu există conceptul acesta de violare de sediu profesional în calitatea mea de primar în relație cu o clădire care aparține Primăriei Slatina”, a afirmat edilul. Primarul a invocat și o hotărâre a Judecătoriei Craiova, despre care spune că ar confirma faptul că actul administrativ privind încetarea concesiunii produce efecte după publicare sau comunicare. În opinia sa, ocuparea imobilului după încetarea contractului reprezenta o deținere fără titlu juridic valabil. sursă foto: Gazeta Nouă De Mezzo critică modul în care procurorul ar fi desfășurat ancheta și susține că în acest caz ar exista influențe politice, făcând referire la PSD. Edilul spune că demersurile sale privind cimitirul au pornit și de la sesizările primite din partea locuitorilor din Slatina. Acesta afirmă că a întâlnit situații pe care le consideră abuzive și susține că obiectivul său este ca administrarea cimitirului să revină în patrimoniul municipalității. De Mezzo susține că la Strehareți un sicriu a fost tăiat cu drujba Edilul spune că demersurile sale privind cimitirul au pornit și de la sesizările primite din partea locuitorilor din Slatina. Acesta afirmă că a întâlnit situații pe care le consideră abuzive și susține că obiectivul său este ca administrarea cimitirului să revină în patrimoniul municipalității. „Pentru astfel de cazuri, pentru familia care mi-a spus că acest fost pușcăriaș a scos drujba și a tăiat coșciugul în fața lor și a zis «acum intră în groapă, băgați-l», pentru toate abuzurile, pentru toate jafurile, pentru toate reclamațiile și plângerile cu lacrimi pe care Slatina mi le-a făcut, voi continua această luptă”, a declarat De Mezzo. Primarul susține că, dacă ar fi știut că deciziile sale vor duce la punerea sa sub acuzare, ar fi procedat în același mod. „Slatina, dacă aș putea să dau timpul înapoi, știind că voi ajunge aici, aș lua aceleași decizii. Pentru că lupta mea pentru Slatina e mai mare decât sunt eu”, a spus edilul.
Primăria Drăgășani anunță că vrea să interzică păcănelele în oraș, după modelul Slatina: Nu mai au ce căuta lângă drumul spre școală
Primăria Drăgășani, județul Vâlcea, anunță că pregătește interzicerea sălilor de jocuri de noroc din oraș, după ce și primarul orașului Slatina a promis că va închide toate păcănelele. Într-un mesaj public pe Facebook, administrația locală transmite că orașul „face pasul spre normalitate” și își propune să devină „al doilea oraș din regiune eliberat de mirajul păcănelelor”. „După modelul Municipiului Slatina, orașul nostru se pregătește să spună STOP jocurilor de noroc! Este timpul ca Drăgășaniul să devină al doilea oraș din regiune eliberat de mirajul «păcănelelor»”, se arată în mesajul publicat de primărie. Demersul vine după ce Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență privind reforma în administrație, care permite primăriilor să decidă dacă autorizează sau interzic jocurile de noroc pe raza localității. Primarul din Slatina, Mario De Mezzo, a fost primul edil care a anunțat că va folosi noua prevedere legală pentru a elimina treptat toate sălile de jocuri din oraș, pe măsură ce le expiră autorizațiile. El a declarat că în Slatina există aproximativ 70 de săli de păcănele, dar doar două biblioteci și două librării. La Drăgășani, autoritățile locale susțin că măsura este necesară pentru „protejarea viitorului copiilor” și pentru sănătatea socială a comunității. „Sălile de jocuri nu mai au ce căuta lângă drumul spre școală sau în drumul spre parc”. Primăria Drăgășani anunță că vrea să interzică păcănelele în oraș, după modelul Slatina: „Sălile de jocuri nu au ce căuta lângă drumul spre școală” De asemenea, primăria vorbește despre „sănătate socială” și despre dorința de a încuraja dezvoltarea unor afaceri locale precum cafenele sau librării, „care aduc valoare, nu care distrug destine”. AUTORUL RECOMANDĂ: Legea „păcănelelor”, care interzice sălile de jocuri de noroc în localităţile mici, contestată de judecătorii ICCJ la CCR / Motivele invocate Gigi Becali era dependent de jocurile de noroc. Patronul FCSB a dezvăluit cum a câștigat o sumă uriașă la cazinou cu bani luați de la cămătari Guvernul intră în forță în industria jocurilor de noroc. TOTUL despre ce vrea să facă premierul și cum au reacționat firmele din domeniu
Elena Lasconi propune: Pauză de Tiktok înainte de ALEGERI
Elena Lasconi, a afirmat duminică, la Slatina, că ar putea fi luată o decizie unanim politică de închidere a reţelei Tik-Tok, înainte de alegerile prezidenţiale. „Eu sunt pentru libertatea de expresie şi pentru democraţie dar, atâta timp cât există riscul de a avea o influenţă statală şi non-statală, cum ni s-a comunicat, eu cred că am putea să luăm o astfel de decizie”, a declarat Elena Lasconi, într-o conferinţă de presă, transmite Agerpres. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele