Premii de 500 de lei și publicare pentru liceenii pasionați de filosofie / Începe concursul de Eseu Filosofic Emil Cioran
Elevii de liceu pasionați de filosofie și gândire critică sunt invitați să participe la ediția 2026 a Concursului de Eseu Filosofic „Emil Cioran”, organizat de specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, în parteneriat cu Asociația Centrul de Filosofie și Antropologie. Competiția se adresează tuturor liceenilor, indiferent de profil, inclusiv celor din diaspora, și propune o provocare intelectuală: redactarea unui eseu pornind de la unul dintre trei citate semnate de filosofi importanți — Constantin Noica, Søren Kierkegaard și Albert Camus. Termenul-limită pentru înscriere este 5 mai 2026 Participanții trebuie să trimită lucrări originale, cu o lungime între 800 și 1000 de cuvinte, redactate într-un limbaj clar și argumentat, care să reflecte creativitate și profunzime ideatică. Termenul-limită pentru înscriere este 5 mai 2026. Cele mai bune eseuri vor fi premiate cu câte 500 de lei și cărți, urmând să fie publicate în revistele „Nord Literar” și „Răsunetul Cultural”. Toți participanții vor primi diplome, iar finaliștii vor fi invitați la un workshop dedicat dezbaterilor filosofice. Când vor fi anunțate rezultatele Înscrierea se face prin trimiterea eseului, însoțit de o scurtă prezentare personală și datele profesorului coordonator, la adresa de e-mail: [email protected]. Rezultatele vor fi anunțate pe 15 mai 2026, iar premierea va avea loc în cadrul evenimentului „Zilele Filosofiei în Maramureș”. Organizatorii lansează și un apel către profesori să susțină participarea elevilor talentați, încurajându-i să își dezvolte spiritul critic și pasiunea pentru filosofie.
Fifor, atac dur la adresa premierului: Bolojan trebuie să plece
„Bolojan trebuie să plece! Nu mai putem lăsa România pe mâna unui kamikaze. După experimentul Klaus Iohannis, care ne-a costat 10 ani din viața noastră și a copiilor noștri, nu aveam dreptul să ne mai permitem experimente pe seama viitorului României. „Miracolul” de la Bihor nu e doar un experiment ratat. Este dovada vie că atât poate produce dreapta din România: niște pigmei zgomotoși vânduți ca voinici pe steroizi, puși pe prăduirea țării în numele «reformei»”, acuză Fifor, într-o postare publicată pe Facebook. Potrivit deputatului PSD, austeritatea a pus povara umerii românilor cu venituri mici și medii. Acesta consideră că ajustarea fiscală „a fost regresivă și a lovit exact în cei mai vulnerabili”. Deputatul afirmă că scumpirea TVA-ului și a accizelor a dus la creșterea costului vieții, ceea ce i-a împins pe milioane de români spre un trai dificil. „Clasa de mijloc este împinsă spre sărăcie, iar cei care abia reușeau să-și ducă traiul au fost forțați să taie din lucrurile esențiale — hrană, sănătate, viață decentă”, a scris deputatul PSD. Acesta a precizat că puterea de cumpărare a salariaților a scăzut „dramatic”, înregistrând 8 luni consecutive de scădere, atingând o depreciere medie de 8,2 %. Nivelul de trai a scăzut cu 15% în educație, 14% în administrație și 10% în sănătate. Mihai Fifor acuză că „este cea mai dură scădere a nivelului de trai din ultimii 15 ani”. „«Reforma» cu barda a la Bolojan a produs și un alt efect major: explozia inflației. Creșterea TVA, a accizelor și a taxelor a împins inflația de la aproximativ 5% la peste 10% în a doua parte a anului. Asta înseamnă scumpiri accelerate la alimente, energie și servicii — adică exact acolo unde doare cel mai tare”, acuză Fifor. Deputatul PSD acuză că și pensionarii au fost afectați de scăderea puterii de cumpărare, precizând că aceștia se confruntă cu cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, susținând că peste 500.000 de pensionari „au fost împinși spre deprivare severă”. „Suntem deja în recesiune. Ar fi iresponsabil să nu facem nimic pentru a redresa economia. Un partid responsabil intervine atunci când economia e afectată. Avem nevoie de o schimbare de direcție pentru a redresa economia. Iresponsabili sunt cei care susțin că trebuie să continuăm cu aceeași strategie care a eșuat”, este de părere deputatul PSD, Mihai Fifor. Declarațiile deputatului PSD vin în contextul în care social-democrații, nemulțumiți de Guvernul Bolojan se întrunesc, luni, 20 aprilie, pentru a vota o schimbare de direcție a partidului. Aceștia vor vota asupra deciziei de retragere a sprijinului politic pentru premier și amenință că cei șase miniștri PSD își vor da demisia, dacă premierul nu va renunța la guvernare.
Cât de des se uită copiii președintelui la televizor? Nicușor Dan: Au voie, când și când, la niște filme pe calculator
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi seară, la Europa FM, că timpul petrecut de copiii săi în fața ecranelor este unul extrem de redus. Acesta a vorbit și despre o potențială mutare din actuala locuință, în viitorul apropiat. Întrebat despre cât de des se uită cei doi copii la televizor, președintele Nicușor Dan a explicat că accesul lor este limitat, fără a exista o expunere constantă la ecrane. „Au voie, când și când, la niște filme pe calculator”, a spus președintele. Președintele a declarat că măsura este luată conform recomandărilor medicilor, pe care a spus că încearcă să le respecte în organizarea vieții de familie. „Așa spun medicii, da. În general e bine să ne uităm la ce spun specialiștii”, a afirmat acesta. Întrebat mai concret cât timp petrec copiii în fața ecranelor, șeful statului a oferit o estimare orientativă. „Păi fetița cam, să zicem, două ore pe săptămână, cam un film și poate așa, iar băiețelul aproape deloc”, a precizat Nicușor Dan. Acesta a vorbit și despre posibilitatea unei mutări din chirie într-un spațiu mai adecvat funcției de președinte. Nicușor Dan a spus că nu există o decizie finală, dar discuțiile sunt în desfășurare. „Suntem încă în discuția asta, poate vara asta, când e vacanța copiilor și e mai simplu pentru ei”, a explicat el. Întrebat dacă ar putea lua în calcul reședința oficială de la Vila Lac, președintele a respins această variantă. „Acolo e prea izolat și pentru copii nu cred că e bine să stea singur într-o vilă așa. Dar undeva într-un cartier poate, poate, da”, a spus Nicușor Dan.
Un al doilea coif era și el pe lista jafului de la Drents – Coiful aparținând Tezaurului Princiar Getic de la Cucuteni-Băiceni
Jaful de la Muzeul Drents de anul trecut ar fi putut să aibă consecințe și mai grave, pentru că hoții au încercat să mai fure încă un obiect: un coif aparținând Tezaurului Princiar Getic de la Cucuteni-Băiceni, evaluat la 3,2 milioane de euro. Din fericire, vitrina în care era expus era securizată și cele 7 lovituri de baros aplicate de hoți nu au reușit s-o spargă, în ciuda pagubelor considerabile aduse. În documentele depuse în dosar, se vede că vitrina a fost lovită de șapte ori cu un baros, dar a rezistat atacului, arată rtvdrenthe.nl. Un jaf mai scurt de un minut În cele din urmă, atacatorii au reușit să sustragă alte piese extrem de valoroase: coiful de aur de la Coțofenești, prin excelență, piesa de rezistență a expoziției, și trei brățări din aur. Întreaga operațiune a durat sub un minut, după care autorii au părăsit rapid muzeul. Ulterior, coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări au fost recuperate, în urma unei înțelegeri încheiate între Parchet și doi dintre suspecți. Pedepse diferite pentru suspecți Pentru cei doi inculpați care au acceptat acordul cu procurorii a fost cerută o pedeapsă de trei ani și opt luni de închisoare. În schimb, pentru al treilea suspect, care nu a ajuns la o înțelegere și își susține nevinovăția, procurorii solicită o pedeapsă mai severă, de 5,5 ani de detenție. Un artefact mai vechi și mai mare Coiful de la Cucuteni-Băiceni, vizat în tentativa eșuată de furt, este unul dintre cele mai rare artefacte descoperite în România. Alături de coiful de la Coțofenești, este singurul realizat integral din aur. Descoperit în 1959 și datând din secolul al V-lea î.Hr., acesta este mai vechi decât coiful de la Coțofenești, realizat în secolul următor. De asemenea, este și mai mare, având 34,5 centimetri înălțime și aproximativ 500 de grame, comparativ cu dimensiunile mai reduse ale piesei deja furate. Deși mai puțin cunoscut publicului larg, coiful de la Cucuteni-Băiceni este considerat o piesă de valoare excepțională, în timp ce coiful de la Coțofenești este adesea comparat cu „Rondul de noapte” a României, fiind una dintre cele mai reprezentative opere ale patrimoniului național. Procesul continuă Procesul împotriva celor trei suspecți continuă, instanța urmând să audieze pledoariile apărării. Avocații celor doi inculpați care au încheiat acorduri cu Parchetul au anunțat intervenții scurte, în timp ce apărarea celui de-al treilea suspect ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a-și susține poziția. Audierea este programată și pentru ziua de vineri, însă există posibilitatea ca dezbaterile să se încheie mai devreme.
Ministerul Finanţelor a avizat acordarea biletelor de tratament balnear pentru anul 2026. Fonduri alocate în valoare de 410 milioane de lei
Ministerul Finanţelor anunţă, miercuri, faptul că a avizat proiectul de hotărâre a Guvernului privind acordarea biletelor de tratament balnear pentru anul 2026. Valoarea fondurilor alocate se ridică la 410 milioane de lei. Proiectul de act normativ a fost transmis Ministerului Finanțelor la sfârșitul lunii martie 2026 pentru analiză și avizare, de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. „Ministerul Finanțelor susține toate măsurile care au un impact direct asupra sănătății și calității vieții cetățenilor. Am acordat avizul necesar acestui proiect și ne menținem angajamentul de a sprijini implementarea lui în condiții de responsabilitate și transparență. Tratamentul balnear nu este doar o formă de sprijin social, ci o investiție în sănătatea oamenilor și în capacitatea lor de a rămâne activi. În același timp, contribuim la susținerea unui sector economic important pentru România”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Potrivit comunicatului de presă emis miercuri, prin acest proiect de hotărâre se asigură, pentru anul 2026, un buget total de 410 milioane de lei, alocat din bugetul asigurărilor sociale de stat, la capitolul „asigurări şi asistenţă socială – Ajutoare sociale în natură”, dar și până la 50.896 de bilete de tratament balnear, repartizate în maximum 16 serii, în unităţile de tratament aflate în proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice. Totodată, se asigură, prin proiectul de hotărâre, posibilitatea suplimentării numărului de bilete prin contracte subsecvente încheiate cu alte unităţi de profil, în limita fondurilor aprobate, precum și acordarea unui procent de maximum 15% din totalul biletelor în mod gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale legilor cu caracter reparatoriu. Ministerul Finanțelor precizează că măsura se adresează asiguraţilor şi pensionarilor din sistemul public de pensii şi „contribuie atât la îmbunătăţirea stării de sănătate a beneficiarilor, cât şi la susţinerea activităţii unităţilor de tratament balnear şi a operatorilor economici din domeniu”.
Alergia la muncă există. De ce apare, cum se manifestă și ce se poate face
Alergia la muncă există și deși este ciudată și greu de dovedit a fost recunoscută de organizații medicale precum Serviciul Național Medical (NHS) din Marea Britanie, potrivit publicației Hello Magazine. Aceasta se manifestă în diferite forme. Unii tușesc și strănută, alții au mâncărimi, dar există și pacienți cu amețeli. Condiția este ca simptomele să apară la puțin timp după ce pacientul ajunge la birou și să dispară dacă respectivul părăsește clădirea. Nu este o coincidență și se numește „sindromul clădirii bolnave”. „Sindromul clădirii bolnave (SBS) este numele dat unei serii de simptome pe care le puteți dezvolta într-o anumită clădire, care continuă să se agraveze cu cât stați mai mult timp în clădire și se ameliorează odată ce plecați. Printre simptomele posibile se numără durerile de cap, nasul înfundat, pielea uscată, ochii sau gâtul uscat și inflamat, tusea, erupțiile cutanate, oboseala sau dificultățile de concentrare”, a explicat medicul Kathryn Basford. Simptomele neplăcute apar din cauza ventilației deficitare, a mucegaiului, a prafului, a lipsei luminii solare și a substanțelor chimice din clădire. Femeile sunt mai predispuse să se „îmbolnăvească” la muncă decât bărbații. Problema poate fi combătută printr-o ventilare mai eficientă, prin pauze mai dese și printr-o lumină mai puternică.
Ilie Bolojan a discutat la telefon cu Péter Magyar. Subiectele abordate de cei doi politicieni
Convorbirea telefonică între premierul Ilie Bolojan și Péter Magyar a avut loc miercuri, au anunțat reprezentanții Palatului Victoria. „Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut astăzi o convorbire telefonică cu Péter Magyar, prim-ministrul ales al Ungariei, pe care l-a felicitat pentru rezultatul obținut la alegeri, atât în nume personal, cât și în numele Guvernului României”, a transmis partea română. În cadrul discuției, cei doi oficiali au abordat „stadiul și perspectivele de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria”. De asemenea, „a fost evidențiat interesul comun pentru dezvoltarea cooperării economice, precum și pentru avansarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei.” Nu în cele din urmă, cei doi au vorbit despre minorități, iar politicianul maghiar a fost invitat la București. „Prim-ministrul României a menționat, de asemenea, rolul important al comunității maghiare din România în consolidarea relației bilaterale. La finalul convorbirii, premierul Ilie Bolojan i-a urat succes în exercitarea mandatului și i-a adresat invitația de a efectua o vizită oficială la București”, au precizat reprezentanții Palatului Victoria.
Jaful Tezaurului Dacic / Parchetul olandez cere pedepse de 5,5 ani de închisoare pentru autorii jafului / Mamei celui mai mic dintre tâlhari nu-i vine să creadă cu ce se ocupa fiul ei
UPDATE „În ceea ce ne privește, locul în care s-au aflat comorile de artă în tot acest timp va rămâne întotdeauna un secret”, a declarat Serviciul Public de Parchet în prima zi a procesului care-i judecă pe cei trei suspecți implicați în jaful Tezaurului de la Coțofenești. „Nici noi nu știm unde se aflau”, potrivit ad.nl. Toți cei trei suspecți au fost implicați în furtul Tezaurului Dacic. „Furtul a fost bine organizat”, a declarat un procuror pentru publicația citată. Cea mai mare pedeapsă o are Bernhard Z., care a refuzat un acord cu autoritățile. El va avea de ispășit 66 de luni de închisoare. Ceilalți doi vor avea de ispășit 3 ani și 8 luni. Potrivit Parchetului olandez, restituirea coifului și a celor două brățări s-a întâmplat după negocieri ample. Restituirea trebuia să aibă loc mai devreme, dar „acest lucru a devenit imposibil”, lucru care ridică și mai multe semne de întrebare cu privire la locul în care se aflau obiectele ascunse. Un răspuns la această întrebare nu are nimeni. Știrea inițială Parchetul a cerut pedepse cu închisoarea de până la 5,5 ani pentru cei trei suspecți în jaful de artă de la Muzeul Drents, potrivit nos.nl. Cea mai mare pedeapsă este cerută împotriva lui Bernhard Z., care a refuzat să încheie un acord procedural cu Parchetul deoarece, spune el, nu a fost implicat direct în furt. Împotriva celorlalți doi suspecți s-a cerut o pedeapsă mai mică, de puțin peste 3,5 ani de închisoare, ca parte a unei convenții anterioare în care s-a stabilit o pedeapsă mai scurtă în schimbul returnării prăzii. În sala de judecată s-au aflat și rudele suspecților Jan B. este cel mai mic din grupul care a dat jaful de la Muzeul Drents din ianuarie anul trecut și al cărui proces a început. În sala de judecată plină până la refuz a Tribunalului Assen erau și membrii familiilor celor trei suspecți implicați în jaful Tezaurului Dacic de la Coțofenești și considerat „jaful de artă al secolului”. Printre aceștia – mama consterată a celui mai mic dintre suspecți, Jan B. Potrivit publicației NH, Jan B. îi cunoștea pe ceilalți suspecți prin relația lui cu pictura. Agenții sub acoperire au ajuns la Jan B. prin intermediul fratelui său mai mic Jan B. a fost ultimul, dintre cei trei, arestat. Jan B. a fost folosit de poliția și sistemul judiciar olandez pentru o operațiune sub acoperire menită să-i apropie mai mult de comorile furate. El le-ar fi spus agenților sub acoperire că Douglas Chesley W. era creierul din spatele jafului. Astăzi, B. spune că, de fapt, i-a mințit pe agenți în legătură cu multe lucruri. „Am avut de-a face cu infractori. Am fost chiar amenințat”, a spus acesta. Presiunea l-a făcut să spună „lucruri care nu sunt adevărate” Acum, B. spune că, de fapt, nu W. a fost creierul și dă vina pe presiunea „inacceptabilă” la care a fost supus și care „l-a făcut să spună lucruri care nu sunt adevărate”. Agenții sub acoperire au ajuns la B. prin intermediul fratelui acestuia, mai mic decât el, prezent și el la proces. Fratele lui B. a fost contactat de agenți sub acoperire într-un supermarket, la începutul lui martie 2025. El a primit 500 de euro și un telefon, cu rugămintea de a i-l da fratelui său pentru a lua legătura. B. a sunat în aceeași zi. Agenții sub acoperire i-au spus că vor să cumpere obiectele pentru 400.000 de euro. „Am făcut-o în echipă, trebuie să discutăm despre asta” Acesta ar fi răspuns: „Am făcut-o în echipă, trebuie să discutăm despre asta, dar ceilalți sunt supuși unor restricții, așa că va fi dificil.” Pe 5 martie are loc o confruntare între agenți și B, potrivit aceleiași publicații. B. este încolțit și se urcă într-o mașină cu număr de înmatriculare străin. „Întrebarea este dacă a intrat în mașină voluntar sau involuntar”, a spus judecătorul la proces. Mama lui Jan B. e absolut consternată de ce a putut să facă fiul ei Însă, pe tot parcursul procesului, tânărul B. nu a răspuns la întrebările judecătorului, care a observat că „în dosar se exercită o presiune considerabilă asupra dumneavoastră”. B. a mers la cină cu agenții sub acoperire. Au vorbit despre bani și a considerat că oferta de 400.000 de euro este prea mică. În cele din urmă, B. a fost arestat pe 24 aprilie 2025. Mama și fratele mai mic al lui B. sunt consternați. Mama, cel puțin, e șocată. „Nici noi nu știm cum a ajuns Jan în asta. Comparativ cu ceilalți suspecți, el este tot un naiv, ușor de influențat (n.r. –guppy). De asemenea, e singurul fărăcazier judiciar”. Cei trei au dorit să se prevaleze de dreptul de a tăcea, dar faptul că se chinuie în interior este vizibil.
Cristina Chiriac este noul Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Noul Procuror General al ÎCCJ a oferit și o declarație cu privire la preluarea mandatului. „Cu ocazia învestirii mele în funcția de Procuror General, doresc să exprim profunda recunoștință pentru încrederea acordată și să reafirm angajamentul ferm față de valorile fundamentale ale statului de drept. Preluarea acestei responsabilități reprezintă nu doar o onoare, ci și o misiune deosebit de importantă, care implică responsabilitate, echilibru și determinare. Activitatea Ministerului Public trebuie să se desfășoare în mod constant sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului, în beneficiul cetățenilor și al societății în ansamblu”, a declarat Cristina Chiriac, în comunicatul transmis, miercuri, de ÎCCJ. Chiriac a precizat că prioritatea mandatului său este „ consolidarea încrederii publice în actul de justiție, prin asigurarea unei activități eficiente, transparente și predictibile a parchetelor”. Ea a precizat că va „susține întărirea capacității instituționale, protejarea independenței procurorilor și promovarea unui climat profesional bazat pe integritate și respect reciproc”. Chiriac a vorbit și despre combaterea corupției. „Combaterea corupției, a infracțiunilor care constituie domeniile prioritare ale Ministerului Public, precum și a oricăror forme de încălcare a legii va constitui o direcție esențială, abordată cu fermitate, dar și cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale”, a declarat Chiriac. Ea spune că-și asumă noua funcție cu responsabilitate. „Sunt conștientă de așteptările ridicate ale societății și îmi asum această funcție cu responsabilitate, deschidere și determinarea de a contribui la consolidarea unui sistem judiciar puternic și credibil. Vă asigur că îmi voi exercita atribuțiile cu bună-credință, profesionalism și respect față de lege și cetățeni”, a declarat Chiriac. Decretele de numire ale șefilor marilor parchete au fost semnate săptămâna trecută de Nicușor Dan.
Am fost tratat ca un animal. Am petrecut șase luni într-o celulă putredă, cu șobolani / A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic
A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic expus în Muzeul Drents din Assen. Starea generală a suspecților este destul de scăzută. Ei s-au plâns în fața instanței de condițiile inumane din detenție. Chesley W, 37 de ani, a spus, citat de dvhn.nl: „Am fost tratat ca un animal. Am petrecut 6 luni într-o celulă putredă, cu șobolani. Fotografia și numele meu au fost publicate. Asta mă va bântui pentru totdeauna. Ceea ce este pe internet nu dispare niciodată”. Jaful Tezaurului Dacic nu e prima lui abatere De altfel, potrivit publicației citate, Chesley W. a mai avut probleme cu legea. Anterior, el a fost închis 5 ani și cinci luni pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului, furt din magazine. În serviciul de probațiune, a fost mai degrabă rezervat. Se pare că a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate în trecut. „În cele din urmă, s-ar putea să vreau să spun ceva” Un alt suspect, Bernhard Z., are un trecut asemănător cu al lui Chesley W. A fost și el închis, în trecut, cinci ani și cinci luni, pentru o spargere violentă de locuință, dar asta nu e tot. În cazierul său judiciar, Z. a strâns încă multe alte fapte: vandlaism, agresiune, posesie de droguri, conducere sub influența alcoolului. De altfel, Z. e un obișnuit al serviciului de probațiune. Z. are probleme cu drogurile și nu are o viață stabilă. Singurul lucru pe care l-a spus în fața instanței a fost: „Îmi păstrez calmul, dar sunt foarte furios, dar am mai spus deja asta”, făcând apel la dreptul său de a tăcea. Peste ceva vreme, Z. a adăugat, totuși: „În cele din urmă, s-ar putea să vreau, totuși, să spun ceva. Deocamdată, o să mă opresc aici”. Jan B. e, probabil, cel mai dificil suspect Jan B. a fost primul interogat. La serviciul de probațiune, a refuzat să coopereze cu orice. Are doar 21 de ani, motiv pentru care în instanță se pusese problema dacă nu cumva el ar trebui să fie judecat ca un minor. B. a lucrat ca pictor în Heerhugowaard și a locuit acolo cu părinții săi. De altfel, cei de la serviciul de probațiune sunt îngrijorați în privința lui. „Nu putem să ne dăm seama exact de ce a acceptat să coopereze la jaf. A fost vorba de bani sau a fost influențat? Nu putem răspunde la această întrebare”, au spus aceștia despre B, care are un cazier judiciar curat. În instanță, B. a invocat, de asemenea, dreptul la tăcere. „O perioadă oribilă” Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a spus către suspecți: „Piesele au fost furate cu forța brută. Acest caz a fost fără precedent, atât pe plan intern, cât și internațional. Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre interese culturale. Șocul a cuprins Assen, Olanda și întreaga lume. Vă dați seama de asta?”. Publicația citată scrie despre cum directorul Van Langh a evocat „o perioadă oribilă” care s-a încheiat abia recent, odată cu returnarea obiectelor. „Banii nu pot compensa furtul de identitate culturală” „Pentru colegi, furtul a fost considerat un atac personal. Suntem foarte recunoscători colegilor noștri investigatori naționali și internaționali.” Abia după restaurare putem considera că totul poate fi cu adevărat închis, conchide Van Langh. Suspecții nu au dori să comenteze interpelarea lui Van Langh, care, ulterior, a vorbit și despre prejudiciul cultural, spiritual inestimabil adus României, care nu a pierdut niște „obiecte din aur”, a pierdut o parte sacră a identității sale: „Prejudiciile cauzate de furt nu pot fi exprimate doar prin valoarea de piață. Acestea definesc identitatea, iar banii nu pot compensa acest lucru. A existat o amenințare ca o memorie să fie ștearsă pentru o societate. Acesta a fost un atac la adresa demnității poporului român”, a spus acesta. „Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului” „Trauma a fost profundă. Dispariția nu a fost văzută ca o pierdere, ci ca o rană în memoria noastră colectivă”, a spus Van Langh, care a insistat pe ideea de șoc produs în România de acest furt. „De asemenea, pentru că nu era clar dacă obiectele vor fi distruse. În spatele fiecărei piese ale noastre se află decenii de efort uman și studiu. Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului. Unda de șoc a depășit cu mult zidurile muzeului. (…) Expozițiile internaționale există pentru a conecta oamenii și pentru a oferi istorie și artă unui public mai larg. Relațiile dintre instituțiile culturale sunt strânse. Consecințele furtului au fost șocante. Furia și neîncrederea au apărut brusc.” Furtul a fost folosit pentru a provoca tensiuni în România. Acesta nu este doar un caz penal. Acesta a perturbat o întreagă societate”, a continuat acesta. Avocații vor vorbi joi în instanță.