Aproape 2 miliarde de oameni ar putea suferi de boli hepatice metabolice până în 2050
Bolile hepatice asociate cu disfuncțiile metabolice sunt în plină expansiune la nivel global și ar putea afecta până la 1,8 miliarde de oameni până în anul 2050, arată un amplu studiu internațional publicat în revista Lancet Gastroenterology & Hepatology, relatează The Guardian. Afecțiunea principală analizată, steatoza hepatică asociată cu disfuncția metabolică (MASLD), cunoscută anterior ca ficat gras non-alcoolic, este deja una dintre cele mai frecvente boli hepatice din lume. Creștere accelerată în ultimele decenii Potrivit cercetării, în 1990 aproximativ 500 de milioane de oameni sufereau de această boală. Până în 2023, numărul a ajuns la 1,3 miliarde – o creștere de 143% în doar trei decenii. În prezent, aproximativ 16% din populația globală, adică una din șase persoane, este afectată. Estimările indică o continuare a acestui trend: până în 2050, numărul cazurilor ar putea crește cu încă 42%. Stilul de viață, principalul factor de risc Specialiștii atrag atenția că extinderea bolii este strâns legată de schimbările stilului de viață. Nivelurile ridicate ale glicemiei, obezitatea și fumatul sunt principalii factori de risc, iar legătura cu diabetul de tip 2 este puternică. Creșterea populației globale contribuie, de asemenea, la amplificarea fenomenului. Cine este cel mai afectat Datele arată că boala este mai frecventă la bărbați și atinge cele mai mari rate de prevalență la persoanele în vârstă, în special între 80 și 84 de ani. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri se regăsesc în rândul adulților mai tineri: bărbați între 35 și 39 de ani și femei între 55 și 59 de ani, ceea ce indică o extindere îngrijorătoare a afecțiunii în populația activă. Diferențe regionale și creșteri semnificative Unele regiuni, precum Africa de Nord și Orientul Mijlociu, înregistrează rate mult mai ridicate decât media globală. În același timp, creșteri semnificative au fost observate în numeroase țări dezvoltate. În Regatul Unit, prevalența a crescut cu 33% între 1990 și 2023, cea mai mare creștere din Europa de Vest. În Australia, creșterea a fost de 30%, iar în Statele Unite de 22%. Boală tăcută, dar cu riscuri grave MASLD este adesea asimptomatică, ceea ce înseamnă că multe persoane nu știu că suferă de această afecțiune. De regulă, este descoperită întâmplător, în urma unor analize efectuate din alte motive. Atunci când apar, simptomele pot include oboseală severă, stare generală de rău și disconfort în zona ficatului. Deși impactul global asupra sănătății – măsurat în ani de viață pierduți – s-a menținut relativ stabil, datorită progreselor în tratament, creșterea numărului de cazuri ridică îngrijorări serioase. Un număr tot mai mare de persoane riscă să dezvolte complicații severe, precum ciroza sau cancerul hepatic. Apel la acțiune globală Autorii studiului, coordonat de Institutul pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății din cadrul Universității Washington, avertizează că fenomenul trebuie tratat ca o prioritate globală de sănătate. Aceștia subliniază necesitatea unor politici publice, campanii de conștientizare și intervenții preventive, în special în rândul populației tinere, pentru a limita impactul pe termen lung. În multe cazuri, boala poate fi prevenită sau controlată prin modificări ale stilului de viață, ceea ce face ca prevenția să joace un rol esențial în combaterea acestei epidemii tăcute.
UMF Carol Davila din București este lider național în cercetare
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București ocupă primul loc în România în ceea ce privește cercetarea, potrivit ediției 2026 a clasamentului internațional SCImago Institutions Rankings (SIR), potrivit unui comunicat al instituției. Performanța vine în urma evaluării a 52 de universități și organizații de cercetare din țară și confirmă poziția de lider a UMFCD în domeniul științelor medicale. Rezultate solide în clasamentele pe specialități Universitatea bucureșteană a obținut rezultate remarcabile și în clasamentele pe specialități din domeniul Medicină: Locul I în 14 specialități, printre care anatomie, cardiologie, chirurgie, dermatologie, epidemiologie, gastroenterologie, obstetrică-ginecologie, oftalmologie, ORL, patologie, medicină pulmonară, radiologie și reumatologie; Locul al II-lea în două specialități: anestezie și terapie intensivă, respectiv sănătate publică; Locul al III-lea în patru domenii: boli infecțioase, oncologie, pediatrie și psihiatrie. Rector: investițiile în cercetare dau rezultate Rectorul universității, Viorel Jinga, a declarat că această performanță reflectă efortul colectiv al întregii comunități academice și eficiența investițiilor în cercetare. „Acest rezultat reflectă nivelul ridicat al activității de cercetare, calitatea corpului academic și contribuția constantă a UMFCD la dezvoltarea științelor medicale, atât la nivel național, cât și internațional”, a transmis acesta. Ce este clasamentul SCImago SCImago Institutions Rankings este un clasament internațional realizat anual, care evaluează instituțiile de învățământ superior și de cercetare în funcție de performanța în cercetare, inovare și impact societal. Prin poziționarea pe primul loc la nivel național, UMF „Carol Davila” își consolidează statutul de instituție de referință în medicina românească și își întărește vizibilitatea pe plan internațional.
Cum arată acum Parcul Liniei Faza 3. Oare reușește primăria să-l facă la timp?
Reporterii Gândul au verificat șantierul de la Parcul Liniei Faza 3. Muncitorii au început să toarne asfalt pentru alei, iar mai multe cabluri pentru utilități au fost îngropate. Locația este plină de balastru, iar ritmul de lucru pare totuși unul destul de încet. Când trebuie finalizat parcul. Zilele trecute, într-o zi obișnuită din săptămână, ritmul de lucru la Parcul Liniei Faza 3 era unul scăzut. Pe șantier, în zona Lujerului – Timonierului, la ora 15.00 nu se mai găseau muncitori. Locația prinde totuși un contur. S-a început asfaltarea aleilor și îngroparea cablurilor pentru utilități. Pe șantier sunt mormane întregi de balastru, cu ajutorul căruia se va modela tot terenul, care înainte era un adevărat maidan. Muncitorii au reușit să scoată întreaga linie de cale ferată care deservea o fabrică de pe vremuri. A fost menținută însă șina de tren care aparține CFR, fiind o cale ferată strategică. Aceasta va fi acoperită cu materiale care pot fi demontate foarte ușor. Când ar putea fi terminat parcul Primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, declara, recent, în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”, când va fi deschis Parcul Liniei Faza 3. „Suntem acum în șantier cu Faza 3, care pleacă de la Lujerului și va ajunge la Valea Cascadelor. Faza 3 este împărțită în 4 tronsoane, așa cum am stabilit cu constructorul. Două vor fi gata în această vară, în iulie. Întregul proiect, toată Faza 3, va fi gata la final de an”, a anunțat Paul Moldovan în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”. Lucrările la Faza 3 au început în luna iulie 2025. Parcul Liniei Faza 3 va fi împărțit pe 4 tronsoane Parcul Liniei Faza 3 este o suprafață de 81.500 mp, dintre Valea Cascadelor și Lujerului, de-a lungul fostei linii de cale ferată. Tronsonul 1, Valea Lungă – Valea Cascadelor va cuprinde: Cycle Hub (spațiu modular de unde pot fi închiriate biciclete) Două locuri de joacă pentru copii Teren fotbal, Două zone de alimentație publică Loc de joacă pentru câini Teren badminton Zonă pentru ping pong Două fântâni wall Tronsonul 2 (Valea Lungă – Moinești) va cuprinde: Loc de joacă pentru copii Skate park Zonă calisthenics Fântână dry deck cu zonă de ședere Zonă alimentație publică Tronsonul 3 (Moinești – Răsăritului) va avea: Grădină urbană Zonă expozițională Două zone de alimentație publică Două locuri de joacă pentru copii Loc de joacă pentru câini Piațetă Tronsonul 4 (Răsăritului – Lujerului): Teren de baschet Teren de volei Loc de joacă pentru copii; Trei zone pentru alimentație publică Zonă de șah Spațiu de fitness Cycle hub. Parcul Liniei Faza 3, cât costă Lucrările vor costa în total 72 de milioane de lei. Parcul Liniei va avea în total 4,2 km lungime și se va întinde de-a lungul fostei linii de tren care trecea, pe vremuri, pe lângă APACA și pe lângă tot Cartierul Militari. Va conecta Valea Cascadelor cu zona Doina Cornea, unde este și AFI Cotroceni. „În Faza a III-a, va fi cel mai lung parc liniar din România cel puțin, așa cum există și la New York și la Paris. Va fi un parc de 4 km, promenadă, care va conecta Valea Cascadelor cu zona Doina Cornea, unde este și AFI Cotroceni”, declara primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, la deschiderea Fazei I a Parcului Liniei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cum arată PARCUL LINIEI – Faza 2 Parcul Liniei este plin de gazon, terenuri de sport și are un loc de joacă spectaculos
Ne rărim. Câți români au plecat din țară de la Revoluție
Vreo 4 milioane de români ar fi plecat din țară după Revoluție. Datele sunt aproximative. Pe de o parte este migrația, pe de altă parte este vorba de raportul natalitate/mortalitate. În exil, români procrează mai eficient, pe principiul, ai mâncare, faci copii. „Ubi bene, ibi patria”. Sunt orașe din Europa în care trăiesc mai mulți români decât la Mizil. Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată în februarie, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. România se numără printre țările cu cel mai accentuat declin demografic din lume în ultimii 25 de ani. Populația a scăzut cu 16,1% din 2000 până în 2025, ceea ce plasează țara pe locul 176 din 183 la nivel global, potrivit datelor FMI, preia ProTV Europa de Est, contracție demografică Tendința reflectă un fenomen mai ampl la nivelul Europei de Est, unde cele mai abrupte scăderi de populație sunt concentrate. Ucraina înregistrează cel mai sever declin (-32,5%), urmată de Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%), Lituania (-17,5%) și Republica Moldova (-18,8%). În acest context regional, România se înscrie în același tipar de contracție demografică, notează Visual Capitalist. Nu este luată în calcul Rusia. Datele arată că, în ultimele două decenii și jumătate, evoluția populației la nivel global s-a împărțit în două direcții distincte: pe de o parte, state cu creșteri accelerate, pe de altă parte, țări aflate în declin constant. Aproape una din șapte țări a pierdut populație în această perioadă. Zona arabă și Africa subsahariană își refac șeptelul La polul opus, cele mai rapide creșteri sunt concentrate într-un număr restrâns de state, în special din zona Golfului și din Africa subsahariană. Qatar conduce detașat clasamentul, cu o creștere de peste 400% a populației față de anul 2000. Alte state din Golf au înregistrat, de asemenea, avansuri semnificative: Emiratele Arabe Unite (+249,7%), Bahrain (+153,9%), Kuweit (+139,1%), Oman (+129,1%) și Arabia Saudită (+98,5%). În afara acestei regiuni, mai multe state africane au consemnat creșteri puternice, între care Guineea Ecuatorială (+166,6%), Niger (+157,0%), Angola (+139,7%) și Ciad (+126,9%). SUA, India și China pe trend crescător-moderat În cazul marilor economii ale lumii, creșterea populației a fost mai moderată. India a înregistrat un avans de 38,4%, Statele Unite de 21%, China de 10,9%, iar Brazilia de 22,1%. Canada și Australia au avut ritmuri mai ridicate, de 35,6%, respectiv 44,9%. Per ansamblu, harta evoluției populației între 2000 și 2025 evidențiază un contrast puternic: expansiune accelerată în statele cu migrație intensă sau demografie tânără și declin susținut în Europa de Est, regiune din care face parte și România. Europa, în mare mișcare Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată în februarie, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. Potrivit sursei citate, în prezent, populația Uniunii Europene (UE) include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spațiului comunitar, după cum relevă datele Eurostat din 2025. „Acest număr reprezintă circa 10% din populația rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din țări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populație, printre care se numără România, alături de Polonia și Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât și Polonia se numără printre țările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migrație externă, precum și cu stocuri importante de emigranți la nivel european”, precizează Andrei. În ceea ce privește România, datele centralizate de INS arată că, în perioada 1990 – 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din țară, în timp ce 646.000 de persoane și-au stabilit domiciliul în România. Recomandarea autorului: Diaspora nu mai face bani ca înainte. Cât timp durează acum să poți să îți permiți o casă în România
Vinerea Mare la români / Răstignirea lui Hristos – cea mai tristă zi a anului
Vinerea Mare, ultima vineri din Postul Paștelui (sau Păresimi, cum se mai numesc), este una dintre cele mai importante și mai încărcate spiritual zile din calendarul creștin. În Vinerea Mare a fost Iisus Hristos a fost răstignit pentru răscumpărarea păcatelor omenirii, El, cel fără de păcat. Din respect profund, credincioșii țin post post aspru (negru, fără mâncare și fără apă). Ziua culminează cu Denia Prohodului Domnului, cea mai dramatică, mai tragică, dar și mai plină de simbolism slujbă a bisericii ortodoxe. Zi de post negru Nu se mai trag clopotele până în noaptea de Înviere pentru că omenirea e în doliu, citim în antologii de credință a poporului român, una dintre acestea fiind cea a lui Romulus Antonescu – Dicționar de simboluri și credințe tradițional românești. Zi de post negru, în care mulți credincioși aleg să nu consume nici mâncare, nici apă, Vinerea Mare este o zi a purificării prin excelență. În credința populară, cine ține post negru în această zi este protejat împotriva bolilor și necazurilor tot anul. Se pleacă de la biserică cu lumânările aprinse De la Prohod, lumea pleacă acasă cu lumânările aprinse și se străduiesc să țină flacăra aprinsă tot drumul. Odată ajunse acasă, ele înconjoară locuința de trei ori (semnificând Sfânta Treime) și însemnează fiecare perete exterior al casei cu semnul Sfintei Cruci, pentru a proteja de rele precum focul, trăsnetul sau bolile. La țară se merge în cimitire, unde femeile și bocesc morții și aprind lumânări de la flacăra lumânării aduse de la biserică, într-un gest de comemorare afectuoasă, dar și ca semn că legătura dintre cel plecat și cel rămas încă, temporar, în trup, nu s-a stricat. O zi a interdicțiilor celor mai stricte din tot anul Tot la sfârșitul Deniei Prohodului Domnului, credincioșii să ia câte o floare-două de pe masă, să le ducă acasă și, odată uscate, să nu le arunce, să le păstreze și să afume cu ele copiii când sunt bolnavi, în credința că aceștia se vor face bine. Vinerea Mare este o zi a interdicțiilor stricte. Nu se spală, nu se coase, nu se țese și nu se fac treburi gospodărești, pentru a nu atrage mânia Sfintei Vineri. Un pas absolut necesar spre bucuria Învierii Nici lucrările agricole nu trebuie începute în această zi, pentru că recoltele nu ar rodi. În popor, există credința că, dimineața, dacă oamenii calcă pe un obiect de fier, sunt feriți de lovituri tot anul, iar dacă plouă în această zi se consideră un semn de belșug. În spiritualitatea și credința creștin ortodoxă nu doar românească, Vinerea Mare rămâne cea mai respectată zi din an, un pas absolut necesar spre bucuria sărbătorii Învierii.
Emil Boc: Realizăm cel mai mare parc din istoria Clujului. Parcul Est va avea 54 de hectare
„O veste bună, dragi clujeni! Realizăm cel mai mare parc din istoria Clujului, Parcul Est din Gheorgheni. Parcul va avea o întindere de aproximativ 54 hectare, iar prima etapă în realizarea acestui parc, o etapă care se întinde pe o suprafață de aproximativ 10 hectare, a fost deja scoasă la licitație”, a declarat Emil Boc într-o postare publicată pe Facebook. Potrivit primarului, prima etapă vizează amenajarea culoarului Văii Becaș între strada Soporului și Calea Someșeni. „Valoarea de licitație este de aproximativ 10 milioane de euro și, așa cum precizam, vizează o suprafață de aproximativ 10 hectare de teren. Termenul de depunere a ofertelor este 18 mai, iar durata de realizare și implementare a proiectului este de 15 luni”, a adăugat edilul. „Evident, continuăm să scoatem la licitație și celelalte etape până când, în integralitate, Parcul Est va fi realizat, o adevărată oază de verdeață și biodiversitate a Clujului care va contribui la creșterea calității vieții aici la noi, acasă”, a mai spus Emil Boc. Potrivit documentației de achiziție publică, contractul pentru prima etapă, care vizează amenajarea a 10 hectare din Parcul Est, are o valoare estimată de peste 46,6 milioane de lei fără TVA. Separat, este prevăzut și un buget de peste 4,7 milioane de lei fără TVA pentru cheltuieli „diverse și neprevăzute”, sumă care nu intră în valoarea estimată a lucrărilor. Durata totală a contractului va depinde de oferta declarată câștigătoare și poate varia între 75 și 135 de luni. Varianta minimă include 15 luni pentru execuția lucrărilor și garanția obligatorie de 60 de luni, în timp ce durata maximă este influențată de perioada suplimentară de garanție propusă de constructor.
Biserica Sfântului Mormânt a fost redeschisă după 40 de zile
Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost redeschisă după 40 de zile de restricții impuse pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, iar credincioșii ar putea participa, în acest an, la ceremonia primirii Sfintei Lumini, potrivit basilica.ro. Decizia a fost anunțată de Poliția Israeliană, care a precizat că redeschiderea vine „în urma schimbării politicii de apărare și a actualizării instrucțiunilor Comandamentului Frontului Intern”. „Începând din dimineața zilei de joi, 9 aprilie 2026, locurile sfinte din orașul Ierusalim vor fi redeschise pentru vizite și rugăciune”, se arată în comunicatul oficial al Poliției israeliene. Locurile sfinte, din nou accesibile, sub securitate strictă Pe lângă Biserica Sfântului Mormânt, autoritățile au redeschis și alte puncte de maximă importanță religioasă, precum Zidul Plângerii și Muntele Templului. În același timp, poliția a anunțat măsuri sporite de securitate, în contextul în care este așteptat un număr mare de pelerini în perioada sărbătorilor pascale. Potrivit autorităților, sute de polițiști, luptători ai Poliției de Frontieră și voluntari vor fi mobilizați în întreg orașul, în special în Orașul Vechi și în zonele religioase, pentru a asigura desfășurarea în siguranță a evenimentelor. Credincioșii sunt sfătuiți să respecte indicațiile forțelor de ordine și să fie vigilenți, în condițiile unei aglomerații ridicate. Participare posibilă la ceremonia Sfintei Lumini Redeschiderea lăcașului face posibilă, cel puțin teoretic, participarea credincioșilor la ceremonia Sfintei Lumini, unul dintre cele mai importante momente ale Paștelui ortodox. Totuși, modul concret de organizare a slujbei de Înviere nu a fost încă stabilit. Decizia finală urmează să fie luată după consultări între Patriarhia Ierusalimului și autoritățile din Orașul Vechi. Primele slujbe au avut deja loc Potrivit corespondentului ERTnews la Ierusalim, în dimineața Sfintei și Marii Joi a fost oficiată deja Sfânta Liturghie, cu rânduiala spălării picioarelor, de către Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului, în prezența unui număr semnificativ de credincioși. Sfânta Lumină va ajunge în România după un protocol special Și în acest an, Patriarhia Română va organiza aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim. Aceasta va fi transportată cu o cursă specială în Sâmbăta Mare și va fi oferită delegaților eparhiilor la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București. Redeschiderea Bisericii Sfântului Mormânt marchează un moment important pentru credincioșii din întreaga lume, după săptămâni de restricții, și readuce speranța unei participări mai largi la celebrarea Învierii Domnului.
Ministrul Sănătății anunță campania naţională de conştientizare a AVC, adresată în special copiilor și familiilor lor
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi lansarea campaniei naţionale de conştientizare a AVC, adresată în special copiilor şi familiilor lor. Anunțul privind lansarea campaniei a fost făcut de Rogobete prin intermediul unei postări pe Facebook, subliniind că „grija pentru sănătate începe cu educația făcută încă din copilărie”. Prin această campanie, copiii vor învăța cum să recunoască semnele unui AVC, pentru a acționa rapid. „Lansăm, împreună cu ALIA – Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral, o campanie națională de conștientizare a AVC, adresată în special copiilor și familiilor lor. Prin intermediul „Eroilor FAST”, ne propunem să explicăm celor mici, într-un mod accesibil și prietenos, cum pot recunoaște semnele unui accident vascular cerebral și cât de important este să acționeze rapid”, a scris Rogobete pe Facebook. Ministrul a subliniat că recunoaşterea rapidă a semnelor poate face diferenţa într-o astfel de situație: faţa căzută, slăbiciune la nivelul unui braţ, vorbire neclară, în aceste situații fiind nevoie să se apeleze numărul de urgență 112. El mai afirmă că educaţia în acest sens începe cu cei mici, „pentru că o societate sănătoasă se construieşte prin educaţie medicală timpurie”. „Copiii informați devin adulți responsabili și pot contribui, uneori decisiv, în situații critice din familie sau comunitate. Cred cu tărie că prevenția și educația pentru sănătate trebuie să rămână priorități. Prin acest parteneriat, ne dorim să aducem informația mai aproape de oameni și să contribuim la salvarea de vieți”, a conchis Rogobete. Campania de conștientizare vine în contextul în care peste 60.000 de români suferă anual un AVC, iar țara noastră se află printre statele europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate asociate acestei afecțiuni.
De ce se ciocnesc ouăle roșii de Paște și ce simbolizează acest obicei vechi
Ouăle roșii sunt unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Sărbătorii Paștelui, alături de pască și alte preparate tradiționale. În mod obișnuit, acestea se pregătesc în Joia Mare, zi despre care există credința că ouăle vopsite atunci nu se strică tot anul, ba chiar rezistă foarte mult timp fără să se altereze. Obiceiul vopsirii ouălor înainte de Paște este explicat prin mai multe legende creștine care leagă acest simbol de patimile lui Iisus Hristos. Una dintre cele mai răspândite povești spune că Maica Domnului a venit la locul răstignirii cu un coș de ouă, pe care l-a așezat sub cruce. În acel moment, ouăle s-au înroșit de la sângele vărsat de Mântuitor pentru mântuirea lumii. O altă legendă arată că, atunci când Iisus a fost lovit cu pietre, acestea s-au transformat în ouă roșii în clipa în care l-au atins. De asemenea, o altă istorisire spune că, după răstignire, fariseii au organizat un ospăț, iar unul dintre ei ar fi spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Imediat, pe loc, ouăle s-au înroșit, iar cocoșul a început să bată din aripi, semn al miracolului. De ce facem ouăle colorate Tradiția oferirii ouălor colorate este însă mult mai veche decât creștinismul. Cu secole înainte de Hristos, oamenii ofereau ouă decorate la marile sărbători, în special la cele care marcau reînnoirea timpului. Oul era considerat un simbol al vieții, al regenerării și al continuității. În credința creștină, el îl reprezintă pe Creator și ideea de renaștere, fiind asociat cu Învierea lui Iisus, asemenea puiului care iese din coajă și începe o nouă viață. Culoarea roșie are o semnificație profundă. Ea simbolizează sângele lui Iisus Hristos vărsat pe cruce, dar și focul, care are rol purificator. În prezent, ouăle nu sunt vopsite doar în roșu, ci și în alte culori precum galben, verde sau albastru, culori care vestesc bucuria primăverii. În unele cazuri, ouăle sunt colorate și în negru, culoare care amintește de suferința lui Hristos. În anumite zone din țară, mai ales în Bucovina, se păstrează tradiția încondeierii ouălor, care a devenit o adevărată formă de artă populară. Meșterii populari folosesc tehnici speciale pentru a crea modele diferite, frumoase, inspirate din natură sau din simboluri religioase. Aceste ouă sunt numite și „ouă muncite”, fiindcă realizarea lor necesită răbdare și multă atenție. Modelele folosite includ motive geometrice, plante, animale sau simboluri astrale. Pe ouă apar desene precum frunze, brazi, flori, spice de grâu, pești, coarne de cerb, steaua magilor sau crucea. De asemenea, unele modele sunt inspirate din motivele tradiționale de pe hainele populare. De obicei, pentru decorare se folosesc mai multe culori, pentru că fiecare are o semnificație diferită. Roșul simbolizează dragostea, focul și viața, negrul reprezintă eternitatea și suferința, galbenul sugerează lumina și bogăția recoltelor, verdele indică natura și speranța, iar albastrul este asociat cu sănătatea și cerul senin. Ouăle pot fi fierte sau golite de conținut și decorate ulterior, inclusiv cu mărgele sau vopsele speciale. În unele regiuni, se realizează și ouă decorative din lemn sau lut. Ciocnitul ouălor Ciocnitul ouălor este un moment important al sărbătorii. După slujba de Înviere, oamenii se adună la masă și respectă un ritual bine stabilit. De obicei, cel mai în vârstă bărbat începe, lovind oul său de oul altei persoane și spunând: „Hristos a Înviat!”, iar răspunsul este: „Adevărat a Înviat!”. Oul care se sparge este oferit celui care l-a ciocnit. În Transilvania, există obiceiul ca, la începutul mesei, capul familiei să ia un ou sfințit la slujba de Înviere, să îl curețe și să îl împartă tuturor celor prezenți, ca un gest cu valoare simbolică și religioasă. Cojile ouălor nu sunt aruncate la întâmplare. În unele locuri, acestea sunt aruncate pe pământ, pentru a ajuta fertilitatea solului, iar în alte zone sunt aruncate în ape curgătoare, ca semn pentru cei plecați că a sosit Paștele. Din punct de vedere spiritual, ciocnitul ouălor simbolizează jertfa și Învierea lui Iisus Hristos și este permis doar în perioada dintre Paște și Înălțare. Obiceiul vopsirii ouălor are rădăcini și în primele comunități creștine din Mesopotamia. Acolo, ouăle erau colorate în roșu pentru a simboliza sângele lui Hristos. În timp, tradiția s-a extins în bisericile ortodoxe, iar mai târziu a ajuns și în cele catolice și protestante din Europa. Primii misionari creștini au început să folosească și alte culori, fiecare cu o semnificație aparte. Galbenul simboliza lumina și Învierea, albastrul sugera iubirea divină, iar roșul rămânea legat de sacrificiul lui Hristos. Uneori, pe ouă erau pictate scene biblice, care erau oferite copiilor sau credincioșilor. Există și dovezi arheologice care arată că decorarea ouălor este mult mai veche decât creștinismul. În Africa, au fost descoperite fragmente de coajă de ou de struț decorate, vechi de mii de ani, dar originea exactă a acestor practici nu este cunoscută. Cu toate acestea, semnificația actuală a ouălor roșii rămâne strâns legată de sărbătoarea Învierii și de tradițiile creștine.
Sondaj INSCOP Research. Trei sferturi dintre români vor participa la slujba de Înviere și vor petrece Paștele acasă
Majoritatea românilor intenționează să meargă la Slujba de Înviere anul acesta, arată ultimul Barometru Informat.ro – INSCOP Research. Mai exact, trei din patru români spun că vor participa la ceremonia religioasă, iar un procent similar afirmă că își vor petrece sărbătorile Pascale acasă. Conform datelor, doar 2.5% declară că vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% intenționează să călătorească în străinătate, relevă sondajul realizat între 1 și 7 aprilie 2026. Semnificația Paștelui pentru români Conform cercetării INSCOP, 73.4% dintre români văd Paștele ca pe o sărbătoare religioasă. Datele spun că 12.1% îl consideră o sărbătoare de familie, 6.9% ca o tradiție culturală, 5.4% ca pe o sărbătoare comercială, 0.9% îl percep ca perioadă liberă din an, iar 0.4% au alte opinii. Totodată, 0.9% nu au răspuns sau nu știu. Sunt câteva categorii specifice care consideră Paștele în primul rând religios: votanții PSD și AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sau urban mic. În schimb, votanții PNL, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și angajații din sectorul public percep sărbătoarea mai mult ca o ocazie de reuniune familială. Participarea la Slujba de Înviere în 2025 Anul trecut, 65.9% dintre cei chestionați au participat la slujba de Înviere, în noaptea de Paști, în timp ce un procent de 34% nu au luat parte la eveniment. Ponderea celor care nu au răspuns a fost de 0.1%. Participanți mai numeroși decât media sunt votanții AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul public. Cei care nu au participat mai frecvent decât restul populației includ votanții PNL, persoanele peste 45 de ani și cei cu studii superioare. Intenția de participare în 2026 Pentru slujba din acest an, informațiile colectate de INSCOP arată că 75.6% dintre români declară că vor merge la Slujba de Înviere, în timp ce 21.7% nu intenționează acest lucru. 2.7% nu au răspuns sau nu știu. Cei mai dornici să participe sunt votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații la stat și utilizatorii de Facebook și Instagram. În schimb, cei care nu vor participa mai des decât media sunt votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din orașe mici. Planurile pentru minivacanța de Paște Sondajul arată că 76.2% dintre respondenți își vor petrece Paștele acasă. De asemenea, 9.6% vor merge la rude sau prieteni, 2.5% vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% în străinătate. Aceleași date arată că 3.7% nu s-au decis încă, 6% nu vor face nimic special, iar 0.2% nu știu sau nu răspund. Mai mulți decât media vor rămâne acasă: votanții PSD, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din mediul rural. Cei care vor merge la rude sau prieteni mai des decât media sunt votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Capitalei și angajații la stat. INSCOP arată că în vacanță la țară intenționează să plece mai mulți decât media: votanții USR și persoanele între 30 și 44 de ani. Metodologia sondajului Datele au fost culese între 1 și 7 aprilie 2026 prin metoda CATI, adică interviuri telefonice. Eșantionul a inclus 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.