România impune reguli stricte pentru produsele second-hand: proiect OUG supus dezbaterii publice
„România nu este groapă de gunoi! Deșeurile nu trebuie să intre în țară cu eticheta falsă de produse second-hand ca apoi să ajungă pe câmp sau arse ilegal. Timp de prea mulți ani, țara noastră a fost tratată ca o destinație comodă pentru produse uzate, periculoase sau improprii consumului, dar care au intrat în România cu promisiunea că puteau fi utilizate: haine neigienizate, anvelope scoase din uz, echipamente electrice defecte”, a scris, vineri, pe Facebook, Diana Buzoianu. Principalele modificări propuse: Produse second-hand: Nicio haină, mobilă sau echipament nu poate intra pe piață fără să fie curățat, dezinfectat și certificat de un operator autorizat. Anvelope uzate: Comercializarea se face doar de persoane juridice autorizate, cu inventar și respectarea standardelor de transport, depozitare și siguranță. Produse periculoase: Orice produs periculos descoperit la frontieră sau pe piață va fi returnat în țara de origine, pe cheltuiala operatorului. Autovehicule uzate: Se interzice introducerea pe piață a mașinilor declarate „daună totală” sau scoase din uz; persoanele fizice pot aduce maxim 2 autovehicule, 2 trotinete electrice și 2 biciclete uzate anual, declarate în 72 de ore la ANPC. Trasabilitate digitală: Fiecare transport de bunuri second-hand va fi înregistrat și monitorizat prin sistemul SIATD ROSH. Sancțiuni: Amenzi de până la 100.000 lei și răspundere penală pentru cei care încalcă regulile. Proiectul stabilește, de asemenea, obligații pentru evidența articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și textile uzate și reglementează retragerea de pe piață a anvelopelor uzate considerate periculoase. „Produsele second-hand reale vor putea intra, în continuare, în România. Dar deșeurile mascate ca produse second hand trebuie oprite la graniță, altfel ajung să ne otrăvească pe noi toți. Mediul înconjurător și sănătatea cetățenilor nu sunt negociabile”, a mai transmis Diana Buzoianu.
O turbină donată de Norvegia nu a ajuns în Moldova. Transportatorii au avertizat că podurile peste Prut s-ar putea prăbuși din cauza greutății
Anul trecut, Norvegia a decis să doneze Republicii Moldova o turbină de gaz, potrivit publicației Piața Auto. Norvegienii au dorit să ajute Moldova în criză energetică provocată de Rusia care a încetat să mai furnizeze gaze pentru regiunea separatistă transnistreană. Concret, Norvegia a anunţat că poate dona o turbină de 125 MW, care urma să fie instalată la o centrală din Chişinău. Conform sursei citate, intenția nu s-a putut materializa deoarece turbina nu a putut fi transportată până în capitala Moldovei. Turbina care are peste 100 de tone nu a putut ajunge în Moldova din cauza podurilor peste Prut considerate prea slabe pentru a susține un asemenea transport agabaritic. Cei care au planificat călătoria au avut în vedere o soluție tehnică care presupune montarea unor construcții metalice peste pod. Astfel, construcția provizorie preia o mare parte din greutatea transportului. Nici soluția menționată nu a putut fi implementată deoarece podurile dintre România și Moldova sunt prea lungi pentru montarea construcțiilor metalice. Nu în cele din urmă a fost analizată varianta introducerii turbinei în Moldova prin portul Giurgiulești. Experții au renunțat deoarece portul de la Dunăre nu are macaralele necesare unei astfel de operațiuni. Ca urmare, turbina de gaz a rămas în Norvegia.
Universitatea nu este o firmă / Cadre didactice din Universitatea din București protestează împotriva deciziei rectoratului de a elimina programe educaționale vitale / Profesorii sunt în grevă japoneză de azi
Cadre didactice ale Universitatea din București au organizat marți, 17 martie, o conferință de presă în care au criticat dur o decizie recentă a conducerii instituției privind organizarea programelor de studiu, pe care o consideră abuzivă și periculoasă pentru viitorul unor specializări de nișă. Decizia Consiliului de Administrație, adoptată în noiembrie 2025, introduce praguri minime de studenți pentru funcționarea programelor universitare și clasifică anumite specializări drept „programe cu risc”, dacă nu ating aceste ținte sau dacă înregistrează rate ridicate de abandon. Profesorii avertizează că noile reguli pot duce la desființarea unor programe unice. „Universitatea din București nu este o firmă”, a declarat Vlad Alexandrescu, acuzând conducerea că tratează educația prin prisma rentabilității economice. El a calificat măsurile drept un „asasinat” al unor programe construite în timp și recunoscute pentru calitatea lor academică. Programe de nișă, în pericol Potrivit cadrelor didactice, specializări precum Limba și literatura rromani, dar și programe dedicate limbilor minorităților (maghiară, ebraică, sârbă, croată, bulgară, ucraineană) sau masterate unice în țară riscă să fie eliminate. Madeea Axinciuc a subliniat că aceste programe reprezintă „un patrimoniu imaterial” al universității și că strategia unei instituții publice de învățământ nu ar trebui să urmărească profitul, ci calitatea și diversitatea. „Cum asigură Universitatea rentabilitatea? Distrugând programele”, a spus aceasta, ironic. Acuzații de discriminare și încălcarea legii Cadrele didactice susțin că decizia afectează direct drepturile minorităților naționale și încalcă legislația privind accesul la educație. Delia Grigore a atras atenția asupra caracterului „abuziv” al măsurilor, afirmând că programele fragile ar trebui sprijinite, nu eliminate: „Când un membru al familiei este bolnav, nu îl îngropi, îl duci la medic”. De asemenea, profesorii critică pragul de 66% impus pentru organizarea unei a doua sesiuni de admitere, considerându-l arbitrar și discriminatoriu. Proteste în escaladare Conferința de presă vine după depunerea unui memoriu adresat conducerii universității. Cadrele didactice au anunțat că vor intra în grevă japoneză începând cu 18 martie și nu exclud acționarea în instanță a instituției dacă decizia nu va fi retrasă sau modificată semnificativ. Profesorii avertizează că, în lipsa unor schimbări, universitatea riscă să piardă programe valoroase și să afecteze diversitatea academică, în special în domenii considerate esențiale pentru identitatea culturală și educațională a României. Până la momentul publicării, conducerea universității nu a oferit nicio reacție.
Sute de mineri au ieșit pe străzile din Târgu-Jiu în a treia zi de proteste. Protestatarii au adus în fața sediului CE Oltenia coroane funerare și candele
Peste 1.000 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia au ieșit miercuri, pentru a treia zi la rând, pe străzile din Târgu-Jiu. Minerii protestează împotriva concedierilor pregătite de CE Oltenia și cer demiterea conducerii și a Consiliului de Supraveghere a companiei de stat. De asemenea, oamenii au venit cu coroane funerare pe care scria „Odihnă veșnică CEO” și le-au așezat în fața sediului. Minerii și energeticienii continuă protestele de amploare și sunt nemulțumiți din cauza siguranței locurilor de muncă. Aproximativ 1.5000 de angajați, care au contracte de muncă pe perioadă determinată vor fi disponibilizați de la Complexul Energetic Oltenia în două etape, de la 1 aprilie și 1 mai. Aceștia se tem că în noul Contract Colectiv de Muncă nu vor fi incluse măsuri de protecție socială. Conducerea Complexului Energetic Oltenia a transmis că negocierile pentru noul contract vor începe după aprobarea bugetului, iar alte disponibilizări nu sunt programate pentru următorii trei ani. Răspunsul nu i-a liniștit însă pe mineri, care au pornit în marș pe străzile din Târgu-Jiu și au cerut demisia conducerii complexului energetic și a Guvernului. Minerii au venit la protest cu coroane funerare și candele pentru cei trei directori ai Complexului Energetic Oltenia, Plvaeti, Trufelea și Bălășoiu. Aceștia au scandat „Demisia” și „Jos Guvernul, jos, că e mincinos”. De asemenea, sindialiștii spun că „actualul directorat și-a pierdut toată legitimitatea” și solicită demiterea directoratului și a Consiliului de Supraveghere. Sursa Foto: Pandurul „Solicităm ferm menținerea salariaților tineri în companie și adoptarea unor măsuri echitabile, inclusiv activarea prevederilor legii pensionării aplicabile înainte de septembrie 2024 ca soluție pentru echilibrarea situației din CEO”, cer minerii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sute de mineri au mărșăluit pe străzile din Târgu-Jiu în a doua zi de proteste. Ce îi nemulțumește pe oameni Minerii au protestat în fața Guvernului. Muncitorii au reclamat probleme majore la Complexul Energetic Oltenia și au strigat „Demisia”
De ce au adăugat britanicii berea fără alcool și produsele pentru îngrijirea animalelor în coșul de măsurare a inflației
Schimbările în obiceiurile de consum Serviciile și produsele de îngrijire a animalelor de companie, berea fără alcool, camerele video de bord dar și humusul au fost adăugate pe lista de produse utilizate pentru măsurarea inflației din Marea Britanie. Mișcarea reflectă schimbările în obiceiurile de cheltuieli din Regat. În actualizarea anuală a coșului de bunuri și servicii utilizat pentru urmărirea creșterii prețurilor, Oficiul Național de Statistică al UK adăugat 27 de articole pe lista de peste 700 de produse considerate reprezentative pentru ceea ce consumatorii cheltuiesc de obicei. Alte 19 au fost eliminate. Datele scanerelor supermarketurilor vor fi utilizate pentru mai mult de jumătate din piața de produse alimentare. Inflația va crește în UK Înainte ca războiul din Iran să împingă în sus prețurile la energie, Banca Angliei se aștepta ca inflația să scadă la 2,1% în al doilea trimestru și să rămână la ținta băncii de 2%. Sau chiar mai puțin până la sfârșitul perioadei de prognoză. Cu toate acestea, David Miles, economistul principal de la Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară, organismul de supraveghere fiscală al Regatului Unit, a avertizat săptămâna trecută că inflația ar putea încheia anul la aproximativ 3% dacă prețurile la energie rămân la nivelurile actuale. Britanicii consumă produse mai sănătoase Stephen Burgess, director adjunct pentru prețuri la ONS, a declarat că actualizarea articolelor urmărite pentru măsurarea inflației oferă o „perspectivă valoroasă” asupra celor mai recente obiceiuri de cumpărături ale consumatorilor. Cererea de servicii de îngrijire a animalelor de companie a crescut, pe măsură ce proprietarii de animale au căutat tratamente de îngrijire suplimentare pe lângă serviciile veterinare. În plus, sunt semne că o parte din britanici renunță la consumul de alcool. „Anul acesta, alegerea pentru un stil de viață mai sănătos influențează cheltuielile consumatorilor. Asta se reflectă în produse precum humusul și berea fără alcool. Și cererea pentru rulote și pentru produsele de îngrijire a animalelor de companie se reflectă de asemenea”, a adăugat el. Oamenii sunt în pas cu tehnologia. La fel și coșul Impactul tehnologiei asupra oamenilor este evident. Britanicii cumpără și multe camerelor de bord. Coșul zilnic prin care se măsoară inflația este în trend cu ultimele cereri de pe piață. Statistica britanică a renunțat să mai ceară prețurile de la hoteluri cu o zi în avans și a eliminat și hârtia de împachetat din coșul inflației. Ultima a fost înlocuită cu role de hârtie. De ce? Simplu, pentru că reflectă mai bine sectorul ambalării cadourilor. UK introduce scannere în supermarketuri, ca statisticile să fie precise Marea Britanie va adăuga și scannere în supermarket ca statisticile economice ale statului să fie cât mai precise. Trecerea la scannerele de date pentru mai bine de jumătate din piața alimentară și modificarea coșului în măsurarea inflației vor fi reflectate în rapoartele de la sfârșitul lunii martie. ONS a explicat că mii de prețuri colectate manual vor fi înlocuite cu milioane de prețuri colectate automat de la casele de marcat ale supermarketurilor. Oficialii spun că metoda nu va divulga nicio informație despre consumatorii individuali, ci se va mări doar cantitatea vândută din fiecare produs. Măsura va permite ONS să vadă cum schimbările prețurilor afectează comportamentul consumatorilor și să se asigure că respectivul coșul de produse prin care se măsoară inflația este corect și de actualitate.
IPS Teodosie i-a înecat în agheasmă pe mai mulți politicieni care participau la inaugurarea unui terminal al aeroportului Kogălniceanu
Marți a fost inaugurat noul terminal al Aeroportulului Internațional „Mihail Kogălniceanu”. Ceremonia s-a desfășurat cu tot tacâmul: politicieni, antreprenori, fețe bisericești, discursuri, panglici, slujbe etc. Evident, nu putea lipsi Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, și celebrul său mătăuz, pentru a sfinți ctitoria de la malul mării. Printre cei prezenți au fost primarul Constanței, Vergil Chițac, președintele CJ Florin Mitroi, preșeintele Consiliuui Județean Brașov, Adrian Veștea, prefectul județului Constanța, Adrian Picoiu, primarul Cumpăna, Mariana Gâju, secretar general la Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România, Corina Martin. Nici unul dintre ei nu a scăpat nestropit de mătăuzul ÎPS. Primarul Vergil Chițac s-a ferit în mod vădit de stropii din mâna Arhiepiscopului, cu atât mai mult cu cât apa ajunsese și pe ochelarii edilului, surprins și deranjat de moment, după cum se observă în imaginile publicate de Ziua de Constanța. Momentul a devenit deja istorie a noului terminal al Aeroportulului Internațional „Mihail Kogălniceanu”. Recomandarea autorului: Acuzații de fraudă la modernizarea aeroportului din Constanța/Ce spune MIT: „Sesizarea a fost transmisă chiar de către reprezentanții Aeroportului”
Încălzirea globală ar putea determina un stil de viață mai sedentar și o creștere a problemelor de sănătate în viitor, arată un studiu
Cercetătorii de la mai multe universități din America Latină au analizat date din 156 de țări, care au fost colectate între anii 2000 și 2022, și au realizat un model care arată cum creșterea temperaturilor ar putea afecta activitatea fizică la nivel global până în 2050. Rezultatele studiului arată că fiecare lună suplimentară în care se înregistrează o temperatură medie de peste 27,8°C ar duce la o creștere a inactivității fizice cu o medie de 1,5 puncte procentuale la nivel global. Creșterea este și mai mare în cazul țărilor cu venituri mici și medii, scrie The Guardian. Potrivit studiului publicat în revista The Lancet Global Health, creșterea temperaturilor ar putea duce la 470.000 până la 700.000 de decese suplimentare la nivel mondial în fiecare an până în 2050, întrucât vremea mai caldă ar putea face ca oamenii să fie mai puțin activi fizic. Zonele și categoriile de persoane cele mai afectate În cadrul simulărilor făcute de cercetători s-a constatat că țările tropicale cu venituri mici și medii din regiuni precum Caraibe și Africa subsahariană ar fi probabil cele mai afectate, notează ABC News. De asemenea, femeile și persoanele în vârstă pot resimți efectele mai puternic, întrucât corpurile lor au adesea mai multe dificultăți în a se răcori. Inactivitatea fizică crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și de anumite tipuri de cancer și tulburări de sănătate mintală, potrivit autorului principal al studiului, Christian García-Witulski. „Căldura nu este doar o problemă de confort, ci că schimbă modelele comportamentale la scară largă. Deoarece inactivitatea fizică este un factor de risc cheie pentru bolile netransmisibile, acest lucru implică impacturi relevante pentru sănătate și economie”, a spus García-Witulski, autorul principal al studiului, pentru ABC News. Datele OMS arată că în prezent, doar aproximativ 65% din populația mondială face suficientă mișcare. Totuși, îngrijorător este faptul că inactivitatea fizică are o contribuție la aproximativ 5% din decesele înregistrate la nivel global.
A început sezonul alergiilor / De ce nu trebuie să ignori simptomele
Specialiștii estimează că alergiile afectează aproximativ 25% din populația globului, adică una din patru persoane. În Statele Unite, de exemplu, aproape 67 de milioane de oameni suferă de reacții alergice, iar peste 80% dintre aceștia sunt sensibili la polen. Cine e vinovat pentru alergiile de primăvară Principalii alergeni sezonieri sunt polenul arborilor, polenul de iarbă și sporii de mucegai. Copacii încep să polenizeze încă din februarie, iar concentrația de polen atinge nivelul maxim în lunile martie și aprilie. Printre arborii cel mai frecvent implicați în declanșarea alergiilor se numără mesteacănul, ulmul, artarul, frasinul, plopul, salcia, dudul și nucul. Polenul este produs în cantități mari și este transportat ușor de vânt, așa că-i este foarte ușor să ajungă în ochi, nas sau plămâni. La persoanele alergice, sistemul imunitar confundă polenul cu o substanță periculoasă. Organismul reacționează prin eliberarea histaminei, o substanță responsabilă pentru majoritatea simptomelor neplăcute. Simptomele alergiei sezoniere Alergiile de primăvară pot fi confundate ușor cu o răceală, însă există câteva semne caracteristice. Printre cele mai frecvente simptome se numără: nas înfundat și secreții nazale apoase strănut repetat, în salve mâncărime la nivelul nasului și gâtului ochi roșii, iritați și lăcrimoși tuse, mai accentuată dimineața și noaptea dificultăți de respirație în cazuri severe oboseală, iritabilitate și probleme de concentrare La copii poate apărea un gest caracteristic – frecarea frecventă a nasului în sus, care uneori lasă o mică linie vizibilă pe nas. Alergiile pot agrava și alte probleme de sănătate, în special astmul bronșic, și pot afecta semnificativ calitatea somnului. Cum se tratează alergiile Gestionarea alergiilor se bazează pe trei direcții principale: evitarea alergenilor, tratamentul medicamentos și imunoterapia. Cele mai utilizate medicamente sunt antihistaminicele, disponibile sub formă de tablete, lichide sau spray-uri nazale. Acestea reduc strănutul, mâncărimea și secrețiile nazale. De asemenea, medicii pot recomanda: spray-uri nazale cu corticosteroizi, considerate cele mai eficiente pentru rinita alergică, deoarece reduc inflamația și controlează majoritatea simptomelor decongestionante, care ajută la desfundarea nasului, dar sunt recomandate doar pe termen scurt cromoglicat de sodiu (cromolyn), un spray nazal care împiedică eliberarea substanțelor implicate în reacția alergică antagoniști ai receptorilor de leucotriene, utilizați uneori la pacienții cu alergii și astm În formele severe, medicii pot prescrie corticosteroizi administrați oral sau injectabil, însă doar pentru perioade limitate, din cauza efectelor secundare. Imunoterapia este tratamentul pe termen lung Pentru persoanele care nu răspund suficient la medicamentele uzuale, specialiștii pot recomanda imunoterapia. Aceasta presupune administrarea controlată a unor cantități mici de alergen pentru a „antrena” sistemul imunitar să nu mai reacționeze excesiv. Imunoterapia poate fi realizată prin injecții alergice sau prin tablete sublinguale care se dizolvă sub limbă. Tratamentul este de durată, dar poate reduce semnificativ simptomele și, în unele cazuri, poate duce la dispariția alergiei. Când trebuie consultat medicul Medicii recomandă consultul unui alergolog dacă: simptomele persistă mai mult de 7–10 zile tratamentele obișnuite nu dau rezultate apar dificultăți de respirație, respirație șuierătoare sau presiune în piept Specialiștii subliniază că alergiile pot fi ținute sub control prin diagnostic corect, tratament adecvat și măsuri simple de protecție, precum limitarea expunerii la polen și menținerea unui mediu interior cât mai curat.
Germania, sub presiunea migrației: două treimi dintre solicitanții de azil din 2025 au venit fără documente. De unde au venit?
În 2025, aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima oară o cerere în Germania, nu aveau cu ei pașaport sau acte de identitate. Acest lucru este menționat în răspunsul guvernului federal la solicitarea BILD. În total, au fost înregistrați 113.236 de astfel de solicitanți. Dintre aceștia 74.089 (65,4%) nu au putut prezenta documente. Un an mai devreme, în 2024, această cifră era de 49,9%. Lipsa documentelor îngreunează verificările Dacă analizăm statisticile din 2018, din aproape 898.000 de adulți care au solicitat pentru prima oară azil, mai mult de 462.000 au venit fără acte de identitate (aproximativ 51,5%). Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul celor fără documente a fost cel mai mare în 2023, dar atunci numărul total al solicitanților a fost semnificativ mai mare, deci procentul a fost mai mic decât în prezent. Ministerul de interne al Germaniei subliniază că lipsa documentelor îngreunează verificarea identității, în special dacă țările de origine nu cooperează cu autoritățile germane sau nu au consulate funcționale. Cea mai mare proporție de solicitanți fără pașaport în 2025 a fost printre cetățenii Guineei (97,9%), Algeriei (93,9%), Eritreei (91,5%) și Somaliei (91,3%). Rate ridicate au fost înregistrate și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei.
Autoritățile bulgare investighează un posibil import ilegal de animale din România / Abator ilegal descoperit în zona Ihtiman
Autoritățile bulgare au descoperit un posibil caz de import ilegal de animale din România și un abator clandestin în zona Ihtiman, în vestul Bulgariei, potrivit unor informații prezentate sâmbătă de ministrul interimar al Agriculturii și Alimentației, Ivan Hristanov, și de directorul executiv al Agenției Bulgare pentru Siguranța Alimentară (BFSA), Angel Mavrovski, preluat de agenția bulgară de știri, BTA. Cei doi au prezentat la fața locului detalii despre operațiunea desfășurată de BFSA împreună cu Ministerul de Interne, în urma căreia au fost identificate mai multe locații unde ar fi fost sacrificate ilegal animale și depozitate rămășițele acestora. Camioane cu rumegătoare mici se află la granița dintre România și Bulgaria „Suntem în Ihtiman, care este în mod clar epicentrul sau centrul contrabandei în Bulgaria”, a declarat ministrul Hristanov presei. Potrivit acestuia, camioane care transportau rumegătoare mici au fost deja reținute și se află în prezent la granița dintre România și Bulgaria. Ministrul a precizat că, într-o altă locație situată de cealaltă parte a orașului Ihtiman, au fost descoperite etichete auriculare românești, ceea ce ridică suspiciuni privind proveniența animalelor. În urma inspecțiilor desfășurate pe 13 martie, autoritățile au identificat mai multe locuri din zona Ihtiman unde au fost aruncate oase și deșeuri animale proaspete. De asemenea, au fost descoperite locații unde carnea ar fi fost tăiată și tranșată, după care ar fi fost distribuită într-o direcție necunoscută. Poliția bulgară și Ministerul Agriculturii prezintă luni măsurile în acest caz Ivan Hristanov a anunțat că luni va avea loc o conferință de presă comună a Ministerului Agriculturii, BFSA și Ministerului de Interne, în cadrul căreia vor fi prezentate măsurile pe care guvernul intenționează să le ia în acest caz. „Din acest moment, nu vom permite unui guvern slab să compromită industria noastră internă de creștere a animalelor”, a declarat ministrul bulgar. Situația apare pe fondul unor probleme semnalate de sectorul zootehnic. Pe 13 martie, trei organizații din domeniu – Uniunea Crescătorilor de Păsări, Asociația Crescătorilor de Porci și Asociația Crescătorilor Industriali de Porci – au avertizat că sectorul se confruntă cu o situație critică privind eliminarea animalelor moarte. Procesul de eliminare a subproduselor de origine animală a fost suspendat Într-o declarație comună, organizațiile au arătat că problema a apărut pe 9 martie, când procesul de preluare și eliminare a subproduselor de origine animală a fost practic suspendat, ceea ce îngreunează activitatea fermelor. Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, ministrul Hristanov a depus un raport la serviciul de urmărire penală privind presupuse abuzuri într-o procedură de achiziții publice pentru incineratoare. Potrivit acestuia, fondurile alocate pentru eliminarea animalelor pe o perioadă de trei ani au fost cheltuite în aproximativ jumătate din intervalul prevăzut, iar în prezent nu mai există bani disponibili pentru aceste operațiuni.