Jale în Teleorman. Japonezii de la JTEKT se pregătesc să închidă Fabrică de Rulmenți Alexandria
Grupul japonez JTEKT plănuiește o închidere treptată a fabricii din România – fosta Fabrică de Rulmenți Alexandria, din Teleorman, procesul urmând să se încheie peste un an, publică exclusiv Economedia. Compania invocă dificultățile din piața globală, pierderi financiare și declin al vânzărilor și urmează să înceapă concedieri de personal în luna iunie. Firma din România, care produce rulmenți și componente auto specializate, este cel mai mare angajator din Teleorman, cu peste 800 de salariați, preia G4Media. Acest lucru va fi o lovitură pentru economia privată locală aflată deja în colaps. Conducerea grupului a transmis că analizează şi opțiunea unei posibile vânzări. JTEKT a luat recent măsuri pentru a-și vinde operațiunile din Europa. Informația a fost confirmată pentru Economedia de administrația din Teleorman, conform acelorași surse. Vestea vine într-un context în care în România s-au făcut ample disponibilizări în ultimii doi ani, industria auto fiind una dintre cele mai afectate, pe fondul turbulențelor globale. „În urma unei ample evaluări strategice a capacitătilor sale de producţie din Europa”, JTEKT Group a anunţat intenţia de a iniţia o inchidere treptată a fabricii din România. Recomandarea autorului: Dacia reduce producția în România și concediază 1.200 de angajaţi de la uzina de la Mioveni. Unde va fi fabricat celebrul Striker
Mesajul ministrului Apărării după întâlnirea cu noul ambasador al SUA la București: România este un partener de încredere
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut o întâlnire cu noul ambasador al Statele Unite ale Americii la București, Darryl Nirenberg, discuțiile vizând consolidarea cooperării în domeniul apărării și evoluțiile de securitate din regiune. Potrivit ministrului, dialogul a fost unul „foarte deschis”, iar întâlnirea a marcat începutul mandatului noului diplomat american în România. Cooperarea militară bilaterală „România și Statele Unite au construit, în timp, un parteneriat solid, demonstrat prin fapte și prin proiecte concrete, nu doar prin declarații”, scrie Miruță pe contul oficial de socializare. În cadrul întrevederii, cei doi au abordat teme legate de cooperarea militară bilaterală, întărirea NATO pe Flancul Estic și evoluțiile din mediul de securitate regional și internațional. Discuțiile au inclus și sprijinul acordat Ucrainei, precum și implicațiile conflictelor actuale pentru stabilitatea globală. „O discuție deschisă” „Am avut astăzi o discuție foarte deschisă cu E.S. Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, căruia i-am urat succes la început de mandat. Dialogul nostru a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, întărirea Flancului Estic al NATO și evoluțiile din mediul de securitate regional și internațional, sprijinul acordat Ucrainei și implicațiile conflictelor actuale pentru stabilitatea globală”, scrie Miruță. „Ne respectăm angajamentele, chiar și în context fiscal dificil” Acesta subliniază că România își menține angajamentele asumate în cadrul lianței Nord-Atlantice, în ciuda contextului economic complicat: „România rămâne un susținător ferm al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și al relației transatlantice. Chiar și într-un context fiscal dificil, ne respectăm angajamentele asumate în cadrul NATO și continuăm să investim în securitatea și apărarea noastră. România a arătat ca este un partener de încredere, serios”, scrie ministrul Apărării. În postarea ministrului Apărării se reiterează și rolul prezenței militare americane în România. Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne vital pentru regiune” „Prezența militară americană în România, alături de investițiile SUA în domenii strategice și tehnologice, contribuie direct la consolidarea securității naționale și la întărirea poziției țării noastre în cadrul NATO și al comunității euro-atlantice”. Potrivit acestuia, parteneriatul dintre România și Statele Unite rămâne vital pentru stabilitatea în regiune: „Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne un pilon esențial pentru stabilitatea și securitatea regiunii noastre”.
În ce etapă a ajuns Hanul Solacolu, proiect inițiat de Nicușor Dan și continuat în 2025 de Stelian Bujduveanu
Potrivit primăriei, intervențiile au avut ca obiectiv salvarea clădirii Hanul Solacolu, aflate într-o stare avansată de degradare. Proiectul de recuperare a imobilului a fost început în perioada administrației fostului primar general Nicușor Dan și și a fost continuată de administrația condusă de Stelian Bujduveanu, în 2025. Clădirea, situată la numărul 134 pe Calea Moșilor, a fost construită în anul 1859 de frații Solacolu. Inițial, aici a funcționat prima fabrică de paste făinoase din București, iar fațada era prevăzută cu prăvălii orientate către una dintre cele mai importante artere comerciale ale orașului, cunoscută în trecut și sub numele de Podul Târgului de Afară. Ulterior, imobilul a fost transformat în han. În perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată, iar după anul 2000 a fost retrocedată proprietarului. De-a lungul timpului, cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat grav structura de rezistență, imobilul fiind încadrat în clasa I de risc seismic. Primăria arată că, înainte de intervenție, clădirea ajunsese într-o stare avansată de degradare, fiind plină de gunoaie și moloz. În 2022 au fost realizate procedurile de expropriere, iar din 2023 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a început lucrările de punere în siguranță. Lucrările au inclus sprijinirea elementelor de zidărie cu stâlpi metalici și grinzi de lemn, precum și realizarea unui sistem pentru preluarea apelor pluviale, pentru a preveni infiltrațiile în subsol. În timpul intervențiilor au fost evacuate aproximativ 2.000 de tone de gunoaie din interiorul clădirii. De asemenea, a fost păstrată cărămida de acum 167 de ani. În prezent, clădirea nu mai presupune un un pericol public. În etapa următoare, autoritățile pregătesc organizarea unui concurs internațional de soluții pentru proiectarea restaurării clădirii, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România. În paralel, se desfășoară investigații arheologice, analize ale terenului și proceduri pentru obținerea avizelor necesare, precum și identificarea unor surse de finanțare nerambursabilă pentru reabilitarea completă a imobilului.
Casa Dinu Lipatti, de la executare silită la centru cultural: Sectorul 1 achiziționează imobilul și lansează Promenada Verde pe malul Lacului Străulești
Primul proiect vizează achiziția a două apartamente din Casa Memorială Dinu Lipatti, situată pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12, pentru a fi transformată într-un centru cultural deschis publicului. Spațiile vor găzdui expoziții, concerte și evenimente educative, valorificând simbolic locul în care marele pianist și compozitor Dinu Lipatti (1917–1950) și-a petrecut o parte din copilărie, potrivit unui comunicat al Primăriei. Inițiativa pentru păstrarea acestui spațiu în patrimoniul public a început încă din martie 2025, iar aprobarea de astăzi reprezintă un pas decisiv pentru ca aceste imobile să rămână accesibile comunității. În perioada următoare vor fi demarate procedurile de evaluare și achiziție a apartamentelor, finanțarea fiind asigurată integral din bugetul local al Sectorului 1. Cel de-al doilea proiect aprobat astăzi este „Promenada Verde”, care vizează crearea unui spațiu verde și de agrement pe malul Lacului Străulești. Consiliul General a aprobat achiziția mai multor imobile situate pe Bulevardul Bucureștii Noi nr. 245, care vor permite amenajarea unei baze de agrement și a unor zone de relaxare pentru locuitorii sectorului. Proiectul își propune să ofere mai mult aer curat, spațiu pentru plimbări și recreere, transformând malul Lacului Străulești într-un loc prietenos pentru toate vârstele. După finalizarea tranzacțiilor, atât terenurile, cât și clădirile vor intra în domeniul public și vor fi administrate de Primăria Sectorului 1, consolidând astfel efortul autorităților locale de a combina protecția patrimoniului cultural cu crearea de spații verzi pentru comunitate. Ambele proiecte vor fi finanțate din bugetul local al Sectorului 1, asigurând continuitatea investițiilor în infrastructură culturală și de agrement. Astfel, de la situația tensionată a Casei Lipatti, aflată anul trecut în executare silită, până la transformarea sa într-un centru cultural accesibil tuturor și la dezvoltarea „Promenadei Verzi”, Sectorul 1 face un pas concret pentru protejarea patrimoniului și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.
Dacia reduce producția în România și concediază 1.200 de angajaţi de la uzina de la Mioveni. Unde va fi fabricat celebrul Striker
Sindicatul Autoturisme Dacia a publicat vineri un comunicat în care avertizează că anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producţiei şi de concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi la uzina de la Mioveni. Cauzele invocate sunt infrastructura întârziată, energia scumpă, instabilitatea fiscală şi mutarea modelelor noi în Turcia şi Slovenia. Mesajul vine la doar trei zile după ce trei directori de top ai Grupului Renault au vorbit, la Paris, despre competitivitatea uzinei româneşti, amintește ZF.ro. Comunicatul Sindicatului Autoturisme Dacia Sindicatul Autoturisme Dacia (SAD) a transmis vineri, 13 martie 2026, un comunicat public în care avertizează că uzina de la Mioveni intră într-o perioadă fără precedent în ultimele două decenii: reducere de producţie şi concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi. „Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producţiei şi de concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi, pe fondul scăderii cererii şi al accelerării proceselor de robotizare şi automatizare”, se arată în comunicatul sindicatului. Compensații pentru concediați La începutul anului, în cadrul campaniei de plecări voluntare demarată pe 1 martie, se vorbea despre până la 900 de angajaţi care ar putea părăsi compania. Liderul de sindicat Viorel Ungureanu confirma încă din noiembrie 2025 că managementul Dacia a anunţat reducerea producţiei cu 165 de vehicule pe zi – adică peste 10% din capacitatea zilnică de aproape 1.390 de maşini. Pachetele compensatorii oferite în cadrul campaniei de plecări voluntare merg de la 25.000 de lei net pentru angajaţii cu până la doi ani vechime, până la circa 210.000 de lei (aproximativ 40.000 de euro) pentru cei cu peste 16 ani, iar persoanele cu boli profesionale sau invalidităţi pot primi echivalentul a circa 50.000 de euro. Dacia Striker pleacă în Turcia Dar comunicatul de vineri schimbă tonul: nu mai vorbim doar despre plecări voluntare gestionate cu pachete financiare, ci despre o reducere structurală de personal de 1.200 de oameni, într-un context în care modele noi nu mai vin la Mioveni, ci au ajuns să fie produse chiar în Turcia. Turcia devine astfel a patra ţară care produce modele Dacia, după România, Maroc şi China, iar Slovenia se pregăteşte să fie a cincea. Este o premieră la Dacia – până acum, reducerile de personal se gestionau exclusiv prin plecări voluntare şi ieşiri la pensie, nu prin concedieri propriu-zise. „Motivele sunt cunoscute: infrastructura întârziată – inclusiv Autostrada Piteşti-Sibiu, costurile ridicate ale energiei, instabilitatea fiscală şi politică, dar şi programele economice impredictibile. Toate acestea contribuie la scăderea atractivităţii României pentru investiţii. „SAD subliniază că modelul Dacia Striker va fi produs în Turcia, iar noul model electric de segment A va fi fabricat în Slovenia, nu la Mioveni. Peste 90% din producţia uzinei este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici „poate avea efecte serioase asupra economiei locale şi naţionale”. Comunicatul sindicatului vine la doar trei zile după evenimentul futuREady organizat de Grupul Renault pe 10 martie 2026, la Paris, unde ZF a participat la mese rotunde cu trei directori de top ai grupului francez. Declaraţiile de acolo confirmă, din perspectiva managementului, exact ceea ce sindicatul semnalează din perspectiva angajaţilor. Diferenţa este de ton: la Paris, mesajele au fost calibrate şi diplomatice; la Mioveni, comunicatul sindicatului nu mai lasă loc de interpretare, rezumă ZF. Recomandarea autorului: Primele imagini cu noul model Dacia Striker. Când se va lansa și care este prețul
Topul filantropilor americani. Cât au donat miliardarii, ce nume celebre lipsesc de pe listă
Cei mai importanți 50 de filantropi din America au donat 22,4 miliarde de dolari organizațiilor caritabile în 2025, potrivit Chronicle of Philanthropy, preluat de CNBC. Titanul media Michael Bloomberg este în fruntea listei pentru al treilea an consecutiv, cu o donație totală în valoare de 4,3 miliarde de dolari. El a sprijinit artele, sănătatea publică și alte cauze. În fruntea listei se mai găsesc Bill Gates (3,7 miliarde), Estate of Paul Allen (3,1 miliarde), Warren Buffett (1,3 miliarde) și Michael + Susan Dell (975 de milioane). Din top lipsesc oameni foarte bogați din SUAM unii cunoscuți pentru generozitatea lor. Asta deoarece realizatorii topului solicită dovezi, iar unii miliardari refuză să le prezinte. MacKenzie Scott este una dintre principalele binefăcătoare absente din clasament. La începutul lunii decembrie, Scott a anunțat pe blogul său că a donat aproape 7,2 miliarde de dolari către aproximativ 225 de organizații în ultimele 12 luni. Începând din 2020, Scott a donat peste 26 de miliarde de dolari către organizații non-profit, potrivit unui site web al organizației sale filantropice, Yield Giving. Ea a fost exclusă deoarece a refuzat să ofere amănunte despre sumele donate. Alți filantropi foarte bogați au devenit din ce în ce mai secretoși în ceea ce privește donațiile lor. Ei preferă intimitatea pentru a nu fi hărțuiți din diferite motive. Doar 19 membri ai Forbes 400, o listă a celor mai bogați oameni din America, au intrat în clasamentul Philanthropy 50. Elon Musk și Larry Ellison, favoritii Forbes 400 de anul trecut, nu apar în clasamentul Chronicle. Asta deși au făcut diferite donații importante.
Avertisment înfricoșător: curenții oceanici încetinesc și ar putea provoca o schimbare radicală a climei
Modificările Curentului Golfului ar putea ajuta cercetătorii să prezică distrugerea, cauzată de om, a unui sistem imens de curenți oceanici, cunoscut sub numele de Circulația Meridională Atlantică de Răsturnare (AMOC), potrivit Live Science. AMOC transportă apă caldă de la tropice spre Atlanticul de Nord, jucând un rol crucial în reglarea climei globale. O eventuală prăbușire a acestui sistem ar putea avea un impact catastrofal asupra climei mondiale, în special europene. Un studiu arată că modificările descoperite în Curentul Golfului ar putea anunța prăbușirea unor curenți oceanici cheie. Izvorând din Golful Mexic și părăsind Coasta de Est a SUA, lângă Capul Hatteras din Carolina de Nord, Curentul Golfului este o ramură importantă a AMOC. Curenții oceanici se schimbă Un număr tot mai mare de dovezi sugerează că AMOC slăbește și se îndreaptă rapid spre un „punct de cotitură”, care ar putea transforma complet clima în multe părți ale lumii, inclusiv în nord-vestul Europei și în regiunile tropicale musonice. Momentul în care AMOC s-ar putea prăbuși este incert, dar un semnal de avertizare timpuriu ascuns în Curentul Golfului ar putea ajuta oamenii de știință să prezică evenimentul cu ani înainte de a se întâmpla, arată noile cercetări. „În primul rând, există această derivă foarte graduală spre nord [a Curentului Golfului], care este legată de o oarecare slăbire a AMOC-ului, dar se pare că există și acest salt atunci când AMOC devine prea slab, acesta fiind un indicator de avertizare timpurie”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, René van Westen, cercetător la Universitatea Utrecht din Olanda. Simulări și date prin satelit Cercetătorii au făcut numeroase simulări și au analizat datele din satelit. Rezultatele au fost publicate pe 26 februarie în revista Communications Earth & Environment. Studiul este cea mai aprofundată analiză a impactului potențial al unui colaps al AMOC. Experții spun că rezultatul studiului poate fi considerat un semnal de avertizare, dar subliniază că este nevoie de multe alte cercetări pentru a confirma sau infirma pericolul privitor la AMOC.
Noi contre în coaliție. PSD va aviza proiectul de buget pentru a rezolva în Parlament ceea ce a fost blocat de premier
Anunțul a fost făcut joi, chiar în timpul ședinței de guvern în care se discută proiectul de buget. „Reprezentanții PSD din Guvern vor aviza, cu obiecții, proiectul de buget pentru a depăși blocajul provocat de premierul Bolojan, în elaborarea acestui act normativ esențial pentru economia românească. Mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din Coaliție să transpună în Legea Bugetului toate elementele respinse în mod nejustificat de către șeful Executivului”, a transmis PSD. Social democrații l-au atacat pe premierul Ilie Bolojan acuzându-l că blochează adoptarea bugetului. „În contextul turbulențelor economice globale, întârzierea adoptării bugetului de stat reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea economică a țării. România nu își permite perpetuarea acestei stări de incertitudine, din cauza blocajului provocat de un singur om! În aceste momente dificile, statul român are nevoie de o conducere coerentă și constructivă pentru a putea reacționa rapid la provocările din piețele internaționale”, a precizat PSD.
Bolojan, atacat de subordonați: bugetul ridică serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică
Sindicaliștii au publicat un comunicat de presă în care critică proiectul bugetar al Guvernului pe care îl consideră „un exercițiu de optimism contabil plătit de populație”. În plus, sindicaliștii consideră că „proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 propus de Guvernul condus de Ilie-Gavril Bolojan ridică serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică a construcției bugetare.” „Legea bugetului nu este un tabel contabil și nici un exercițiu de imagine, ci principalul instrument prin care statul transformă prognozele economice în obligații juridice și în limite reale de cheltuire a banilor publici. Tocmai de aceea, prima condiție a unui buget este realismul. Din acest punct de vedere, proiectul pentru 2026 începe cu o vulnerabilitate majoră: fundamentarea macroeconomică discutabilă. Guvernul construiește bugetul pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de doar 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Într-o economie care a performat recent sub propriile prognoze oficiale, această arhitectură bugetară pare mai degrabă un exercițiu de optimism contabil decât o construcție responsabilă a unui prim-ministru”, a transmis SAALG. Sindicalștii vorbesc despre cifre cosmetizate Sindicaliștii mai susțin că „cifrele cosmetizate statistic nu rezolvă dezechilibrul fiscal” și critică diminuarea consumului privat și „dependența de fonduri europene”. „Mai grav este faptul că proiectul bugetar conține o contradicție internă evidentă. Guvernul admite că măsurile de consolidare fiscală vor lovi consumul privat, dar continuă să mizeze pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii. În condițiile actuale ale economiei românești (costuri ridicate la energie, presiune asupra mediului de afaceri și dependență masivă de fonduri europene), această combinație pare imposibilă. Bugetul afirmă că investițiile vor salva creșterea economică, dar nu demonstrează că aceste investiții au finanțarea, capacitatea administrativă și calendarul real de implementare pentru a face acest lucru. Dependența excesivă de fondurile europene poate genera incertitudini privind realizarea investițiilor publice planificate”, a comunicat SAALG. Sindicaliștii îl acuză pe Bolojan că sacrificiul este cerut doar populației Totodată sindicaliștii critică optimismul Guvernului în ceea ce privește colectarea veniturilor și „filosofia distribuirii poverii bugetare”. „Din analiza proiectului rezultă că ajustarea fiscală cade în mod disproporționat asupra populației, prin erodarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităților fiscale și a cheltuielilor fiscale nu este reevaluată cu aceeași severitate. Sacrificiul este cerut aproape exclusiv populației. Salariile bugetare rămân înghețate, pensiile rămân înghețate, alocațiile rămân înghețate, salariul minim este blocat, iar veniturile reale ale românilor scad pentru al doilea an consecutiv. Premierul, care nu explică niciodată de ce renunță la venituri prin excepții și facilități, se întoarce la popor doar atunci când mai inventează o formulă prin care să-i ceară încă un sacrificiu”, a adăugat SAALG. Sindicaliștii sunt nemulțumiți de datoria publică în creștere și de cheltuielile cu dobânzile. „În forma actuală, proiectul propus de Guvernul Bolojan riscă să devină un buget al optimismului statistic și al austerității sociale, construit pe ipoteze fragile și pe sacrificiul populației care își vede veniturile diminuate”, au precizat reprezentanții SAALG.
160 lei în minus la pensie pentru această categorie de pensionari din România acum, în 2026. Cine se încadrează
Cea mai recentă prognoză pentru anul 2026 realizată de Banca Națională a România ne spune și cât va fi inflația în acest an. Pornind de aici, avem calculele care ne arată câți bani pierd pensionarii români din cauza inflației. Toți pensionarii sunt afectați, iar mai jos vedeți și categoria care pierde 160 de lei. „Partea a doua a anului este una mult mai optimistă” În România, pensiile nu au mai fost indexate nici în 2025, nici la 1 ianuarie 2026. Astfel, mulți seniori au ajuns să piardă bani din cauza acestui lucru. Potrivit Newsweek, care a pornit de la o pensie medie de 3.100 de lei (valoare pentru 3.600.000 de români), pensionarii au pierdut în medie 330 de lei pentru că pensiile nu au fost indexate la 1 ianuarie 2025 cu 13%. Ulterior, pentru neindexarea de anul acesta, s-au mai pierdut încă 190 de lei. Iar în 2026 situația e la fel de dificilă pentru că pensiile nu cresc, dar inflația rămâne. Cu alte cuvinte, deși le rămâne aceeași valoare, puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea. Pentru 2026, BNR a anunțat că inflația va fi de 4%. „Ne așteptăm la o scădere semnificativă a inflației în partea a doua a anului, odată ce efectul de bază produs de creșterea TVA-ului nu se va mai simți în acest indice. Deci partea a doua a anului este una mult mai optimistă din perspectiva aceasta. Ne ducem spre 4%. Ultima prognoză arăta această cifră în decembrie”, a spus Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR. Calcule: cât pierzi la o inflație de 4%? Cum pensia media a fost stabilită la 3.100 de lei, asta înseamnă că puterea de cumpărare a românilor se va diminuna cu 4% din această sumă. Pensionarii vor pierde, astfel, 124 de lei în 2026. Iată calculele făcute de sursa citată pentru neindexarea pensiilor cu inflația: Dacă ai o pensie de 1.281 de lei, în 2026 pierzi la pensie (prin diminuarea puterii de cumpărare) suma de 51 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 2.000 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 80 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 2.500 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 100 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 3000 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 120 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 3.500 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 140 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 4.000 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 160 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 5.000 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 200 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 6.000 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 240 de lei din cauza inflației. Așadar, pensionarii care primesc 4.000 de lei pierd în 2026 suma de 160 de lei din cauza inflației. Ajutoare promise în 2026 Sunt discuții publice pentru ca pensionarii cu venituri mici să primească în acest an un sprijin financiar cuprins între 600 și 1.000 de lei, acordat în două tranșe egale, de Paște și de Crăciun, după cum urmează: 1.000 de lei pentru pensionarii cu pensii mai mici de 1.500 de lei; 800 de lei pentru pensionarii cu pensii cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei; 600 de lei pentru pensionarii cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce pensie primește un pensionar român care a lucrat 28 de ani cu carte de muncă: „Este corect?” Ministrul Muncii a făcut calculul: cu cât iese la PENSIE un salariat care a muncit 35 de ani pe venitul minim pe economie Vestea așteptată de toți PENSIONARII din România. Ce se întâmplă cu normele pentru recalcularea pensiilor? Nicio pensie nu va scădea!