Etichetă: Social

Alfie Kohn despre recompensele pentru copii: Zahărul este la fel de mult o metodă de control ca și biciul. Tot manipulare, tot lipsă de respect este

Alfie Kohn e autor și speaker pe teme de educație și parenting, cercetător independent și comentator al studiilor psihologice. El sintetizează lucrări de psihologie a motivației și le traduce într-un limbaj accesibil pentru publicul larg. Este una dintre vocile foarte importante din zona educației progresiste, cu o poziție destul de incomodă pentru sistemele tradiționale. Este autorul a peste 10 cărți despre educație și parenting, structural, jurnalist, cu o abordare cetrată pe copil, nu pe control. „Recompensa este o formă de control” Cea mai cunoscută lucrare a sa este „Pedepsit prin recompense”, unde înaintează ideea că recompensele (note, premii, stele) sunt tot a formă de control al copilului, care nu fac altceva decât să reducă motivația intrinsecă – copiii ajung să facă lucruri pentru recompense, nu pentru că le pasă sau pentru că înțeleg. Iată doar una dintre ideile ce contravin sistemului „tradițional” de educație, cu care Kohn este foarte critic. Kohn desființează, de asemenea, sistemul de note, testele standardizate, competițiile între elevi, despre care consideră că distrug cooperarea, iar accentul pe rezultate elimină procesul de învățare reală. „Dragostea înseamnă acceptare și ghidare” Dragostea, pentru Kohn, nu este condiționată de comportament, ci înseamnă acceptare și ghidare. Alfie Kohn propune implicarea copiilor în decizii, dialog în loc de autoritate rigidă, stimularea curiozității. Au existat voci care l-au așezat pe Kohn în categoria idealiștilor și l-au criticat pentru că, spun ele, minimizează rolul disciplinei. Mulți au spus că ideile sale nu pot fi aplicate în școala clasică, rigidă prin excelență. Pe 10 mai 2026 are loc la Sala Palatului, probabil, cel mai important eveniment de parenting al anului în România. Publicul are ocazia să asiste la conferința lui Alfie Kohn, alături de Dr. Shefali Tsabary, Neale Donald Walsch și de binecunoscutulu prof. univ. Dr. Dumitru Constantin Dulcan. Mai mult decât parenting Conferința se numește „Părinte conștient, copil împlinit” și e construită în jurul întrebărilor fundamentale: „Ce fel de adulți lăsăm lumii de mâine?”, „Ce fel de adulți alegem noi, astăzi, să fim?”. Nu este doar un eveniment de parenting, este o experiență în care orice părinte/educator/formator/profesor are șansa reală de a acumula informații esențiale pentru creșterea unui copil echilibrat. Am vorbit cu Alfie Kohn pe teme esențiale pentru societatea de astăzi: competiția, curiozitatea, motivația intrinsecă, relația dintre părinte și copil și nevoia de a regândi profund felul în care înțelegem educația. Prezentăm un scurt interviu, în avanpremiera conferinței „Părinte conștient, copil împlinit”. Mediafax: Un părinte poate citi lucrările dvs și poate spune: „Este diferit și vreau să aplic”, dar el însuși a fost crescut diferit. Are nevoie să-și „reconfigureze” propriul creier pentru a deveni un părinte mai bun pentru copilul său? Alfie Kohn: Da, dacă folosim „reconfigurare” într-un sens figurat și foarte larg. Înseamnă o regândire profundă. Și nu doar a tacticilor, ci și a obiectivelor, precum și a modului în care le corelăm. Înseamnă să înțelegem că „zahărul” este la fel de mult o metodă de control ca și biciul. Asta include și formele aparent dulci de control verbal, cum ar fi lauda: „Bravo, îmi place foarte mult cum faci.” În esență, tot manipulare este. Tot lipsă de respect este. Iar cercetările arată că nu doar că este ineficientă, ci chiar contraproductivă. Când voi veni la București, la Sala Palatului, pe 10 mai 2026 — și se va întâmpla — voi vorbi și despre faptul că, ori de câte ori vorbesc cu părinți sau profesori, îmi place să încep prin a întreba: „Care sunt obiectivele dumneavoastră pe termen lung pentru copilul sau copiii dumneavoastră?” Adresez aceeași întrebare profesorilor, referitor la elevii lor: „Cum ați dori să arate, peste ani, rezultatul formării lor?” Îi rog pe oameni să formuleze un cuvânt sau o expresie care să surprindă tipul de adult pe care și-l doresc să devină copiii lor. Și, oriunde în lume mă aflu, aud aproximativ aceeași listă de calități — aceleași descrieri ale obiectivelor pe termen lung. Rolul meu este să le spun părinților: „Spuneți că vă doriți aceste lucruri. Atunci de ce continuați să faceți opusul?” Pentru că există cercetări care arată că strategiile tradiționale pe care le folosiți — precum mita și amenințările — nu doar că nu vă ajută să atingeți propriile obiective pe termen lung pentru copiii dumneavoastră, dar nici măcar pe ale mele, care, de altfel, nici nu sunt relevante aici. „Multe școli nu te învață să înveți, ba chiar descurajează asta” Mediafax: Este adevărat. Și, din păcate, învățăm acest lucru din copilărie, din școală. Când pregăteam acest interviu, m-am gândit foarte mult la sistemul în care am fost educați noi, adulții de azi. Există două lucruri care au lipsit complet și aș vrea să-mi spuneți dacă sunteți de acord sau dacă este doar o problemă specific românească: Nimeni nu mi-a explicat vreodată cum să învăț. Și nimeni nu mi-a explicat de ce este important să înveți, în general, în viață. Curiozitatea nu a fost niciodată discutată. Nimeni nu m-a învățat ce este curiozitatea. Alfie Kohn: Da. De fapt, majoritatea oamenilor spun că dorința de a cunoaște este ceva dezirabil. Însă realitatea este că multe școli nu doar că nu o cultivă, ci par să o descurajeze în mod activ. Dacă aș vrea să îi fac pe copii să-și piardă curiozitatea — dacă aș vrea să îi determin să renunțe la dorința lor naturală de a explora, de a înțelege, de a descoperi de ce un lucru nu a funcționat așa cum se așteptau — aș crea un sistem exact ca cel pe care îl avem adesea. Toți oamenii pornesc cu dorința de a da sens lumii, de a-și urma curiozitatea. Dar dacă aș vrea să distrug această dorință, aș organiza o clasă în care copiii — și poate chiar și profesorul — nu ar avea nicio autonomie, nicio posibilitate de a-și concepe propriile lecții. Întrebările copiilor despre lume nu ar conta, pentru că ar exista un curriculum fix, impus tuturor. Clasele ar fi supraaglomerate, ritmul ar fi grăbit, iar școala nu ar fi despre înțelegerea ideilor, ci despre memorarea unor informații pentru examen. Așa aș

Chimistul Marius Andruh, ales președinte al Academiei Române / A câștigat în fața filosofului Mircea Dumitru

Academicianul Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române, după ce a obținut 84 de voturi în scrutinul desfășurat marți, 7 aprilie 2026, devansându-l clar pe contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru, care a adunat aproximativ 60 de voturi, potrivit EduPedu. Alegeri cu miză mare în forul suprem al culturii și științei din România Votul pentru alegerea președintelui Academiei Române a început la ora 10:00, membrii titulari, corespondenți și de onoare exprimându-și opțiunea atât fizic, cât și online. Potrivit regulilor instituției, câștigătorul trebuie să obțină o majoritate calificată de două treimi din voturile membrilor prezenți, nu o majoritate simplă. Procedura poate include două tururi de scrutin, însă rezultatul obținut de Marius Andruh indică o susținere consistentă în interiorul Academiei. Un nume asociat cu unul dintre cele mai importante verdicte de plagiat din România Marius Andruh este cunoscut și pentru rolul său decisiv în cel mai răsunător caz de etică academică din România: în 2012, în calitate de președinte al CNATDCU, el a anunțat oficial că teza de doctorat a fostului premier Victor Ponta este plagiată. Decizia a venit într-un context tensionat, în care instituția a fost chiar reorganizată în aceeași zi în care verdictul a fost făcut public. Continuitate în conducerea Academiei Andruh nu este un nume nou în conducerea instituției. A ocupat funcția de vicepreședinte al Academiei Române între 2022 și 2026 și a condus, timp de aproape două decenii, Secția de științe chimice. De asemenea, a fost director al Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu”. Cine este Marius Andruh – profilul noului președinte Marius Andruh (72 de ani) este unul dintre cei mai respectați chimiști români, cu o carieră academică și științifică de peste patru decenii. Originar din județul Buzău, a fost elev olimpic, premiat atât la nivel național, cât și internațional, și a absolvit ca șef de promoție Facultatea de Chimie a Universității din București. A obținut doctoratul în 1988, iar ulterior a urmat stagii postdoctorale în Franța și Germania, fiind bursier al prestigioasei Fundații „Alexander von Humboldt”. Cariera sa universitară este legată de Universitatea din București, unde a devenit profesor titular și ulterior profesor emerit, dar a avut și o activitate internațională intensă, ca profesor invitat la universități de top din Europa și America de Sud. În paralel, Andruh s-a implicat activ în promovarea științei, fiind inițiatorul conferințelor „Ora de știință”, un proiect dedicat popularizării cercetării în rândul publicului larg. Un mandat într-un context dificil al Academiei Române Alegerea lui Marius Andruh la conducerea Academiei Române vine într-un moment în care instituția este chemată să își consolideze rolul în spațiul public, inclusiv în domenii sensibile precum etica academică și promovarea științei. Noul președinte preia mandatul cu un profil puternic științific și cu o reputație legată de integritate profesională, într-un context în care credibilitatea instituțiilor academice rămâne o temă majoră în societatea românească.

Mesajul lui Ilie Bolojan: Mulțumim, Mircea Lucescu, pentru momentele extraordinare pe care ni le-ai oferit

Mesajul a fost trimis pe Facebook. „Mircea Lucescu a însemnat fotbal, cu „F” mare pentru cel puțin trei generații. Cei mai norocoși l-au văzut jucând pentru Dinamo București în anii 60 și 70. L-au văzut în rolul de căpitan al naționalei la meciurile Campionatului Mondial din 1970. Alții abia se nășteau atunci când a început să antreneze. Chiar și cei mai tineri îl cunosc drept legendarul antrenor al lui Șahtior Donets, Galatasaray sau Beșiktaș. Generațiile viitoare îl vor ști drept antrenorul legendar de al cărui nume se leagă cei mai buni ani ai fotbalului românesc”, a scris Ilie Bolojan. Premierul a transmis condoleanțe familiei. „Mulțumim, Mircea Lucescu, pentru momentele extraordinare pe care ni le-ai oferit, pe teren sau de pe bancă! Dumnezeu să îl ierte! Condoleanțe familiei îndoliate”, a mai scris premierul. Mircea Lucescu a murit marți seara. Spitalul Universitar de Urgență București a anunțat că decesul a fost declarat, marți, 7 aprilie 2026, în jurul orei 20.30. Mircea Lucescu a fost unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria fotbalului românesc și unul dintre tehnicienii cu cea mai lungă și diversă carieră din Europa.

Avertismentul OMS de Ziua Mondială a Sănătății: Pandemia tăcută ucide 10 milioane de oameni pe an

7 aprilie 2026. Comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Sănătății, la 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sub o temă cu miză majoră: „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.” Mesajul din acest an vine într-un context global tensionat, marcat de crize sanitare, schimbări climatice și o creștere alarmantă a dezinformării. OMS propune o schimbare de paradigmă: știința colaborativă și transparența datelor devin pilonii centrali ai viitorului sistemelor de sănătate. „One Health” – conceptul care redefinește sănătatea globală În centrul agendei se află abordarea „One Health”, care leagă direct sănătatea oamenilor de cea a animalelor, plantelor și ecosistemelor. Datele prezentate sunt îngrijorătoare: peste 75% dintre bolile infecțioase emergente au origine zoonotică, ceea ce transformă relația dintre om și mediu într-o chestiune critică de sănătate publică. Ziua de 7 aprilie marchează și două evenimente majore: Summitul Internațional „One Health”, organizat de OMS și Guvernul Franței și Forumul Global al Centrelor de Colaborare OMS, care reunește aproximativ 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul este transformarea angajamentelor politice în măsuri concrete privind prevenția, rezistența antimicrobiană și sustenabilitatea sistemelor alimentare. „Pandemia tăcută” – asasinul din umbră Rezistența antimicrobiană (AMR) este descrisă drept una dintre cele mai mari provocări ale deceniului. Fără acțiuni coordonate, până în 2050 ar putea provoca 10 milioane de decese anual. OMS atrage atenția că soluția nu poate fi izolată: dezvoltarea de antibiotice și tratamente trebuie să devină un efort global, iar accesul la inovație nu trebuie să depindă de nivelul de dezvoltare al unei țări. Inteligență artificială, dar cu reguli etice Un alt punct central este rolul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale în medicină. OMS susține că integrarea IA poate crește eficiența intervențiilor medicale cu până la 30%, dar avertizează asupra riscurilor: fără reguli clare, tehnologia poate accentua inegalitățile existente. De aceea, inițiativa promovează conceptul de „IA etică”, care să fie accesibilă și echitabilă. Schimbările climatice sunt o realitate care întreține criza de sănătate Pentru prima dată, impactul mediului este tratat explicit ca o urgență științifică. Cercetările arată că bolile transmise prin vectori, precum malaria sau dengue, se extind în regiuni noi. Sistemele de sănătate contribuie la rândul lor la criză, generând aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. OMS cere o transformare către o „știință verde”, capabilă să protejeze simultan sănătatea umană și mediul. Lupta cu „infodemia” – noul front al sănătății publice În paralel cu virusurile și bolile, OMS atrage atenția asupra unui alt pericol: dezinformarea. Așa-numita „infodemie” afectează atât ratele de vaccinare, încrederea în medici, cât și respectarea tratamentelor. Răspunsul propus: investiții nu doar în cercetare, ci și în comunicare științifică clară și empatică. Un apel global: sănătate fără solidaritate nu se poate! Ziua Mondială a Sănătății 2026 transmite un mesaj ferm: progresul medical nu este garantat și nu poate fi susținut fără cooperare internațională, acces echitabil și încredere în știință. Inițiativa lansată de OMS pune accent pe partajarea cunoștințelor, transferul de tehnologie către țările vulnerabile și pe accesul deschis la date și resurse. Într-o lume în care crizele sanitare devin tot mai complexe, știința rămâne singurul limbaj comun capabil să protejeze sănătatea globală.

Au fost desemnați constructorii pentru primele două loturi ale DEx Suceava-Siret

„Asocierea FAR FOUNDATION SRL – AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL – LINCOR TRANS SRL va proiecta și va executa loturile 1 și 2 ale Drumului Expres Suceava-Siret, în valoare totală de 3,72 miliarde de lei (fără TVA)”, se arată în mesajul publicat de Cristian Pistol, directorul CNAIR, pe Facebook.  Lotul 1, care va lega Suceava de Dărmănești, are o lungime de 18.6 kilometri și pentru efectuarea lucrărilor sunt prevăzute 9 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Suma alocată primului lot este de 2.09 miliarde de lei (fără TVA). Lotul 2, între Dărmănești și Bălcăuți, are o lungime de 24.45 kilometri. Perioada de proiectare va fi de de 12 luni, urmată de 24 de luni de lucrări. Investiția pentru lotul 2 este de 1.63 miliarde de lei (fără TVA). „Pe traseul ambelor loturi vor fi construite 57 de structuri (poduri, pasaje și viaducte) dar și 4 noduri rutiere: Suceava Nord (DN29A), Suceava Vest (DN2-DN2P), DN2-DN2H (Rădăuți) și DN2 (Siret Sud). Contractul prevede inclusiv construcția unor parcări dotate cu stații de încărcare a autovehiculelor electrice”, mai transmite Pistol. Drumul Expres Suceava–Siret, cu o lungime totală de 55.7 kilometri, are atât rol civil, cât și militar, urmând să asigure conexiunea infrastructurii rutiere din România cu cea din Ucraina. „Până la sfârșitul lunii mai 2026, toate contractele de proiectare și execuție ale DEx Suceava -Siret trebuie să fie semnate iar lucrările trebuie să fie finalizate cel mai târziu până în anul 2030, conform condițiilor impuse de finanțarea prin SAFE”, se mai arată în mesajul publicat de directorul CNAIR.  Oficialul mai susține că 4.2 miliarde de euro, din programul SAFE, sunt destinate infrastructurii rutiere, dintre care aproximativ 3 miliarde de euro vizează proiecte derulate de CNAIR, inclusiv autostrada Pașcani–Suceava și drumul expres Suceava–Siret.

Ministrul Proiectelor Europene la inaugurarea Centrului de Mari Arși din Timișoara: Da, se poate

Dragoș Pîslaru s-a referit la tragedia de la Colectiv. „Se poate. Putem, la o distanța mare în timp de la Colectiv, să vedem că se construiesc Centrele de Mari Arși”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Ministrul Fondurilor Europene s-a referit și la planul privind domeniul sănătății. „Fondurile europene modernizează România, fiecare român poate să o simtă, să o vadă”, a spus ministrul Pîslaru adăugând că țara are nevoie de un plan coerent pentru a stabili ce investiții mai sunt necesare în sistemul de sănătate. La evenimentul de la Timișoara a participat și președintele României, Nicușor Dan. Centrul de Mari Arși din Timișoara a fost construit de la zero, cu finanțare din partea Băncii Mondiale. Noua unitate medicală are mai multe facilități esențiale, inclusiv o secție UPU-SMURD, un Centru de Arși și un bloc operator, cu heliport pentru transferuri de urgență. Centrul de la Timișoara este primul de acest tip inaugurat în România după 1989.

Tragedia de la Crevedia s-ar putea repeta tot lângă București. Localnicii din Clinceni au descoperit o stație de transfer GPL, cu zeci de cisterne, aproape de casele lor: Am făcut sesizări că mirosea a gaz

O comunitate din Clinceni, judeţul Ilfov, stă pe un butoi de pulbere după ce a reclamat în repetate rânduri un miros persistent de gaze. De vină ar fi parcarea cu cisterne care transportă gaz, aflată la doar 100 m distanţă de ultima casă. Cisternele care transportă gaz şi care staţionează zilnic în apropierea locuinţelor Localnicii se tem de un al doilea caz Crevedia şi au făcut demersuri către toate autorităţile. Au scris Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Gărzii de Mediu, Poliţiei Ilfov, Primăriei Clinceni însă tot ce au aflat este că administratorul firmei respective a obţinut autorizaţie de la primărie pentru o parcare. Edilul comunei, Adrian Budeanu, spune că zona figurează în scriptele primăriei cu destinaţia „servicii şi industrie”. Lucru destul de curios având în vedere că toţi ceilalţi cu care am stat de vorbă ne-au spus că zona este mixtă, Adică, au fost eliberate şi autorizaţii de construcţie pentru locuinţe în imediata vecinătate. Ce spun localnicii: „Se aude sunetul produs de pompe și miroase a gaz în zonă” În sesizarea care ne-a parvenit, oamenii i-au cerut proprietarului să mute cisternele pentru că le pune viaţa în pericol. Au invocat şi câteva incendii de vegetaţie în zonă. „Pe Str. Ghidigheni, com Clinceni, judet Ilfov, a fost amenajată o parcare unde, permanent, sunt staționate între 10 și 20 de cisterne încărcate cu GPL, la 100 m distanță de cea mai apropiată casă și 200 m de celelalte locuințe din comunitate. Operatorul economic este INTER-GAS TRADING S.R.L. Există probe clare că personalul face transfer de gaz între cisterne. Proprietarul a și recunoscut acest aspect, în cadrul unei discuții cu localnicii, când aceștia i-au cerut să mute autocisternele din zonă pentru că pune în pericol viața locuitorilor din zonă, existând precedentul dezastrului de la Crevedia. Totodată, se aude sunetul produs de pompe și miroase a gaz în zonă. În jurul parcării există multă vegetație uscată. De curând a avut loc un mare incendiu de vegetație în localitate și oricând se poate repeta. Este de interes faptul că, în zonă, nu există surse de apă curentă pentru stingerea unui eventual incendiu sau pentru prevenirea unei explozii. Cu ocazia a 3 incendii din apropiere, localnicii au apelat 112 pentru a informa autoritățile despre existența cisternelor, pentru a se avea în vedere starea de pericol in caz de propagare a incendiului. Conform datelor publice din SEAP, operatorul economic are contracte cu mai multe instituții publice. (UM 01961 și DGASPC Prahova). Autoritățile locale deja informate: Primăria Clinceni, IPJ Ilfov, ISU B-IF, ANRE, Garda de Mediu, Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor Sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat”, reiese din sesizarea pe care Gândul a primit-o de la oamenii din zonă. Primarul spune că totul e legal, dar trimite din nou Garda de Mediu Unul dintre reprezentanţii firmei, Anghel Ilie, a stat de vorbă cu localnicii şi chiar a recunoscut într-o discuţie neoficială că se mai fac transferuri de gaz, dar puţine şi numai în timpul zilei. „Şoferii vin, lasă maşina şi pleacă. Asta e. Că se mai transferă ziua, în milocul zilei,  e altceva. Dar nu facem. Toate cisternele se duc şi împrăştie în toată ţara”, spune unul dintre asociaţii firmei într-o înregistrare audio. Primarul localităţii, Adrian Budeanu, mai spune că va face sesizare către Garda de Mediu şi că ne va pune la dispoziţie concluziile sesizării. deşi ne-a declarat că a dat autorizaţie pentru o parcare. Deşi primarul spune că nu sunt case în zonă, fotografiile din zonă arată că lucrurile nu stau chiar aşa. Între timp, şefa Poliţiei Locale Clinceni, la sugestia edilului, ne-a contactat şi ne-a transmis că au fost făcute controale la respectiva firmă, însă nu s-a constatat ceva în neregulă. „Nu se încarcă nimic. A fost verificată de ISU, de Mediu, de toată lumea. Nu este zonă locuită. Este pe partea din faţă. Este «servicii şi industrie» pe 200 şi ceva de metri adâncime. Este parcare, este legală. Au fost verificate. Eu trimit şi verific dacă e nevoie şi miroase. Pun acum să facem o adresă scrisă la Mediu, imediat”, spune primarul, pentru Gândul. Legislaţia este insuficientă şi nu acoperă toate aspectele situaţiei În zonă nu există apă, iar firma nu are nicio protecţie suplimentară, precum ziduri de beton, cu excepţia vegetaţiei de lângă gard, mai spun oamenii din zonă. „Am făcut mai multe sesizări. S-a înfiinţat o parcare pentru maşini cu GPL şi sunt foarte aproape de case. Nu cred că ar trebui să fie în zona respectivă pentru aşa ceva. Sunt aproximativ 20 de cisterne care vin şi pleacă. La un moment dat, am făcut şi sesizări că mirosea a gaz. Cred că are un an de zile situaţia aceasta. Unele sunt acolo pe o perioadă mai mare. Care vine, pleacă, încarcă. Ei spun că-s goale, dar noi de unde ştim că sunt goale?”, ne povestesc, cu îngrijorare, oamenii din zonă. În ciuda evenimentului nefericit petrecut la Crevedia, pe 26 august 2023, România nu are încă o legislaţie care să reglementeze fenomenul de transvazare (n.r. – mutare a unui lichid sau material pulverulent dintr-un vas în altul). Singurii care au atribuţii şi un OUG prin care pot aplica sancţiuni şi pot face verificări sunt cei de la Garda de Mediu. Ordonanta de Urgenta nr 195 2005 privind protectia mediului, la Articolul 20, are câteva subpuncte unde se specifică faptul că ar fi trebuit consultată comunitatea în situaţii de genul acesta. RECOMANDAREA AUTORULUI: La aproape doi ani de la explozia din Crevedia, încărcarea artizanală a buteliilor rămâne un pericol cu riscuri majore pentru siguranța publică Imagini șocante cu momentul în care o țeavă de gaze EXPLODEAZĂ într-o intersecție din Sectorul 5 al Capitalei

Spitalul unde este internat Lucescu: Nu sunt elemente noi în evoluția stării de sănătate

Reprezentanții spitalului au transmis luni un comunicat de presă. „Nu sunt elemente noi în evoluția stării de sănătate a dlui Mircea Lucescu și că vom reveni cu informații în curând, sau dacă va fi necesar. La acest moment se desfășoară o întâlnire complexă a personalului medical, pentru a decide conduită terapeutică imediată a acestui caz. SUUB a comunicat pas cu pas asupra acestui subiect de interes public”, au transmis reprezentanții spitalului. Totodată, cei de la spital au cerut ca publicul să respecte intimitatea tuturor pacienților. „În Spitalul Universitar de Urgență București sunt internați în acest moment aproape 800 de pacienți. Fiecare cu viață lui, problemele lui de sănătate, povestea lui, familia lui. Interesul public manifestat față de un pacient trebuie să respecte intimitatea, dreptul la confidențialitate, demnitate, liniște. Facem un apel la presă să respecte aceste principii și să nu mai preia informații incorecte sau inexacte. Comunicatele oficiale ale SUUB conțin datele corecte și exacte”, au precizat reprezentanții spitalului bucureștean.

Spitalul Constantin Opriș din Baia Mare / Pacientă de 71 de ani, aflată în moarte cerebrală, a salvat trei vieți prin donare de organe

O pacientă în vârstă de 71 de ani, internată la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare și aflată în moarte cerebrală, a oferit o șansă la viață altor trei bolnavi, după ce familia sa a acceptat donarea de organe. Intervenția a făcut posibilă realizarea a două transplanturi renale la Cluj-Napoca și a unui transplant hepatic la Institutul Clinic Fundeni din București, anunță reprezentanții Spitalului Județean „Constantin Opriș” din Baia Mare.. Intervenție coordonată de o echipă dedicată Procedura a fost coordonată de medicii Andrei Mureșan și Adriana Stoicovici, cu implicarea echipei de Anestezie și Terapie Intensivă. Deși retras oficial din activitate, dr. Mureșan a revenit pentru a sprijini echipa medicală într-un moment crucial. Cu experiență în coordonarea donării de organe încă din 2013, medicul a avut un rol esențial în desfășurarea intervenției. Gestul care salvează vieți Decizia familiei de a accepta donarea a transformat o situație dramatică într-o șansă reală pentru alți pacienți aflați pe listele de așteptare. „Donarea de organe înseamnă viață și speranță. Dincolo de sfârșitul unei vieți, există șansa unui nou început pentru alții”, a scris dr. Andrei Mureșan.  Solidaritate în fața tragediei Cazul de la Baia Mare readuce în atenție importanța donării de organe și rolul esențial al echipelor medicale care fac posibile astfel de intervenții. Într-un context medical adesea dificil, gesturile de solidaritate și implicarea unor medici dedicați pot face diferența dintre viață și moarte pentru pacienții aflați în suferință.

Dumitru Prunariu explică detaliile misiunii Artemis II

Singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre momentul în care capsula Orion va atinge astăzi punctul maxim al călătoriei sale în jurul Lunii. Dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO Dumitru Prunariu, inginer aeronautic de profesie, explică importanța acestui zbor care are loc la o distanță record de 406.000 de kilometri de Pământ. Acesta subliniază că, deși scopul este același ca acum 54 de ani, tehnologia de la bord este complet diferită. „Misiunea Artemis II, indiscutabil, este foarte importantă. Este istorică. Pentru prima dată după 54 de ani, un echipaj uman înconjoară Luna, ca să nu mai spun că acum 54 de ani au coborât pe Lună. Deci totul este nou, totul este în teste. Racheta purtătoare este nouă, capsula care duce oamenii spre Lună, de data aceasta, este nouă. O grămadă de lucruri trebuie testate în regim de funcționare efectivă în spațiul cosmic,” a declarat Dumitru Prunariu pentru Gândul. Primele provocări tehnice Acesta a menționat că apar deja mici provocări tehnice specifice, precum defecțiuni la toaletă sau la sistemele de internet prin care astronauții pot trimite e-mailuri direct din spațiul circumlunar. „Până acum au fost testate la sol toate ansamblurile și, uitați, că ajunse în Cosmos, dintr-o dată apar mici probleme. Ba s-a defectat toaleta, ba n-a mai mers alt lucru, de exemplu internetul, pentru că acum se pot transmite e-mailuri direct în spațiul cosmic, chiar în spațiul circumlunar. De asemenea, cu transmisiune prin sistem RENATA, ei vor ajunge la cel mai îndepărtat punct de Pământ la care a ajuns omul vreodată: 406.000 km. Apollo 13, care de asemenea doar a înconjurat Luna și s-a întors pe Pământ din cauza unei defecțiuni, a ajuns la aproximativ 400.000 km. Luna, efectiv, este, din punct de vedere al distanței dintre centrul Pământului și centrul Lunii, la circa 384.000 km.” Omul rămâne neschimbat în fața radiațiilor cosmice Dumitru Prunariu atrage atenția că, deși tehnologia a avansat semnificativ, limitele umane au rămas aceleași. „Din punct de vedere al suportabilității umane, lucrurile stau la fel. Omul este același, nu s-a schimbat genetic, nu s-a transformat. Suportă aceleași suprasarcini la lansare, la reintrarea în atmosferă. Suportă aceleași radiații cosmice în zborul spre Lună, în jurul Lunii și pe drumul înapoi, aceleași transformări în organism, datorate unui spațiu îngust în care stă, indiferent cât de bine antrenat este. Apare un anumit stres, iar faptul că este în imponderabilitate acționează asupra sistemului circulator, asupra mușchilor și oaselor. Astronauții vor trebui să se recupereze din punct de vedere fizic și medical la revenirea pe Pământ.” Dumitru-Dorin Prunariu este singurul cosmonaut român, care a realizat, în luna mai a anului 1981, un zbor spațial de 8 zile la bordul navei spațiale Soyuz-40 și al stației spațiale Saliut-6 Misiunea Artemis II Echipajul misiunii Artemis II stabilește astăzi, 6 aprilie 2026, un nou record de depărtare față de planeta noastră. Cei patru astronauți de la bordul navei depășesc borna stabilită în urmă cu cinci decenii de Apollo 13. În plus, acest zbor marchează și o premieră socială: pentru prima dată în istorie, la bordul capsulei se află o femeie și un astronaut de culoare. NASA Artemis / Sursa foto: Profimedia Echipajul depășește recordul pentru cea mai mare distanță a oamenilor față de Pământ De la ora 20, ora României, începe transmisia NASA, pe care o puteți urmări AICI. Atunci, capsula va survola partea nevăzută a Lunii. Timp de șapte ore, echipajul studiază prin hublouri formațiunile geologice și face fotografii de înaltă rezoluție. Deși doar o porțiune din această zonă beneficiază de lumină solară, datele culese sunt esențiale pentru geologii de pe Pământ care vor să înțeleagă evoluția craterelor lunare. Controlorii Artemis II monitorizează progresul navei spațiale Orion / Sursa foto: Profimedia Un punct critic al zilei are loc în spatele Lunii, unde masa satelitului blochează orice semnal radio. Timp de aproximativ 40 de minute, astronauții rămân fără contact cu centrul de control din Florida. În acest interval de izolare totală, aceștia asistă la o eclipsă solară provocată de Lună și la celebrul „răsărit pe Pământ”, imagini care urmează să ajungă la public prin platforme online. Pe 3 aprilie, agenția spațială a dat publicității și prima fotografie cu planeta noastră albastră, realizată de echipajul misiunii Artemis 2. NASA a publicat o imagine spectaculoasă cu Pământul. Fotografia a focst realizată de astronauții de la bordul capsulei Orion, din cadrul misiunii lunare Artemis 2. Astăzi, 6 aprilie, NASA a publicat și prima fotografie cu Luna. NASA publică o fotografie cu Luna realizată de echipajul Artemis 2. Racheta Space Launch System a misiunii Artemis II, cu o înălţime de 98 de metri, echipată cu capsula Orion unde se află patru astronauţi, a fost lansată miercuri, 1 aprilie 2026 și este programată să dureze 10 zile, până la data de 11 aprilie. AUTORUL RECOMANDĂ: NASA publică o fotografie cu Luna realizată de echipajul Artemis 2. Astronauții se pregătesc pentru primul zbor în jurul Lunii după 54 de ani NASA a publicat prima imagine cu Pământul de la misiunea spațială Artemis 2