Înscrierea în clasa pregătitoare pentru 2026-2027: Calendarul oficial a fost aprobat. Care sunt etapele pentru părinți
Ministerul Educației a stabilit joi calendarul pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare în anul școlar 2026-2027. Părinții vor putea depune cererile în prima etapă între 31 martie și 6 mai, fie direct la școala aleasă, fie prin intermediul platformei online. Rezultatele acestei etape vor apărea pe data de 21 mai, când unitățile de învățământ vor publica și numărul locurilor rămase disponibile. Înainte de începerea înscrierilor, fiecare școală va anunța circumscripția și numărul de clase pregătitoare. Informațiile vor fi făcute publice pe data de 12 martie, prin canalele proprii ale unităților de învățământ. În perioada 31 martie – 6 mai, părinții vor completa cererile tip și vor valida datele introduse în aplicația informatică. Documentele pot fi depuse fizic la secretariatele școlilor sau trimise online. După încheierea depunerii cererilor, autoritățile vor analiza solicitările. Între 6 și 11 mai, elevii vor fi repartizați la școala de circumscripție. Ulterior, între 13 și 20 mai, școlile vor analiza cererile depuse pentru alte unități de învățământ, în limita locurilor disponibile. Pe 21 mai, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ vor publica listele copiilor admiși după prima etapă. În aceeași zi, vor fi repartizați și copiii care au solicitat înscrierea la o altă școală, dar nu au obținut loc și au optat pentru revenirea la școala de circumscripție. A doua etapă de înscriere va începe pe 22 mai, când autoritățile vor anunța procedura de repartizare pentru locurile rămase libere. Părinții vor depune cereri între 25 și 29 mai la școala aflată pe prima poziție dintre opțiunile exprimate. Unitățile de învățământ vor valida cererile între 2 și 8 iunie. Între 9 și 15 iunie vor avea loc repartizările finale, iar pe 16 iunie vor fi publicate listele copiilor înscriși în clasa pregătitoare. Situațiile speciale și cererile copiilor care nu au fost înscriși până atunci vor fi rezolvate de școli și inspectoratele școlare între 1 și 4 septembrie. Ministerul Educației precizează că înscrierea este obligatorie pentru copiii care împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026, inclusiv. Copiii care vor împlini 6 ani între 1 septembrie și 31 decembrie 2026 pot începe școala doar dacă obțin o recomandare care confirmă nivelul de dezvoltare necesar. Dacă acești copii merg la grădiniță, documentul va fi emis de unitatea preșcolară la cererea părinților. Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate, recomandarea va fi eliberată de centrele specializate de evaluare educațională. Solicitările pentru evaluare și eliberarea recomandărilor vor avea loc între 16 și 30 martie. Părinții copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie și nu doresc înscrierea în clasa pregătitoare vor primi consiliere pentru înscrierea la grădiniță, în grupa mare. Forma finală a calendarului a fost stabilită după analiza propunerilor primite în consultare publică și după ședința Comisiei de Dialog Social organizată la nivelul ministerului.
Ce spun noile cercetări despre efectele alcoolului asupra creierului
Chiar și consumul moderat de alcool poate modifica semnificativ modul în care creierul comunică, potrivit unui nou studiu. Cercetarea, coordonată de Universitatea din Minnesota, a descoperit că doar câteva băuturi pot fragmenta comunicarea la nivelul întregului creier, determinând regiunile să funcționeze mai izolat, relatează ScienceAlert. Cercetătorii au recrutat 107 adulți sănătoși, cu vârste între 21 și 45 de ani. Participanții au luat parte la două sesiuni și au primit fie alcool, fie un placebo. Doza de alcool a ridicat alcoolemia la limita legală de conducere din SUA, de 0,08%. Rețelele cerebrale devin mai izolate La aproximativ 30 de minute după consum, participanții au fost supuși unor scanări RMN pentru a măsura activitatea cerebrală. Oamenii de știință au analizat comunicarea dintre 106 regiuni ale creierului, folosind modele matematice avansate. Rezultatele au arătat că alcoolul a crescut eficiența locală și gradul de grupare în rețelele cerebrale. În același timp, eficiența globală a scăzut, ceea ce înseamnă că informațiile au fost mai puțin integrate la nivelul întregului creier. Pe scurt, regiunile cerebrale au comunicat mai mult în interiorul unor grupuri restrânse, decât la nivelul întregii rețele. Cercetătorii au comparat efectul cu traficul care circulă într-un singur cartier, în loc să traverseze întregul oraș. De ce unii oameni se simt mai beți decât alții Deși participanții aveau niveluri similare de alcool în sânge, unii au raportat o senzație mai intensă de intoxicație. Studiul a arătat că o deconectare mai pronunțată între regiunile creierului a fost asociată cu o percepție mai puternică a stării de ebrietate. Una dintre cele mai afectate zone a fost lobul occipital, responsabil de procesarea informațiilor vizuale. Reducerea conectivității globale în această regiune ar putea explica vederea încețoșată și problemele de coordonare după consumul de alcool. Implicații și cercetări viitoare Echipa sugerează că persoanele cu consum cronic de alcool ar putea prezenta rețele cerebrale și mai dezorganizate. Studiile viitoare ar trebui să includă grupuri de vârstă diferite și tipare de consum mai intense. Publicată în revista Drug and Alcohol Dependence, cercetarea evidențiază modul în care alcoolul perturbă comunicarea cerebrală la nivel de rețea. Chiar și expunerea pe termen scurt pare să determine creierul să proceseze informațiile într-un mod mai fragmentat.
Universitatea Harvard, afectată de scandalul Epstein: fostul său președinte, Lawrence Summers, demisionează
Lawrence H. Summers, fost președinte al Universității Harvard și economist de renume, va renunța la activitatea didactică la finalul anului universitar, potrivit NYTimes. Decizia vine în urma unor documente recent publicate, care au evidențiat o relație mai apropiată cu Jeffrey Epstein decât se știa anterior. Harvard a confirmat că Summers, aflat în concediu din noiembrie, nu va reveni la cursuri înainte de plecarea sa. Un purtător de cuvânt al universității a precizat că demisia este legată de o revizuire instituțională în curs a documentelor privind relația cu Epstein, publicate recent de Departamentul de Justiție (DOJ) al SUA. Demisie legată de documentele despre Epstein Documentele arată că Summers a continuat să interacționeze cu Epstein după condamnarea acestuia din 2008 pentru prostituție implicând un minor. Dezvăluirile au determinat reluarea verificărilor privind conexiunile lui Epstein în mediile academice de elită. Summers a demisionat și din funcția de co-director al Mossavar-Rahmani Center for Business and Government. Harvard a transmis că această decizie face parte din procesul intern de evaluare a documentelor legate de Epstein. Informația a fost relatată pentru prima dată de The Harvard Crimson, publicația studențească a universității. Revizuire instituțională extinsă la Harvard Universitatea a confirmat, de asemenea, că Martin A. Nowak, profesor de matematică și biologie, care are legături documentate cu Epstein, a fost plasat în concediu administrativ. Facultatea de Arte și Științe desfășoară o investigație separată în cazul său. Cazul reaprinde discuțiile, în timp ce universitățile își revizuiesc relațiile și eventualele legături financiare cu Epstein. Mai multe instituții s-au confruntat cu întrebări legate de donațiile și colaborările academice asociate acestuia. Impactul asupra Universității Harvard Summers, care a condus Harvard între 2001 și 2006, a rămas o figură influentă în mediul academic și în politicile publice. Demisia sa adaugă un nou element major în seria repercusiunilor legate de Epstein. Oficialii Harvard au subliniat importanța transparenței și responsabilității în procesul de revizuire aflat în curs.
Cuba susține că a ucis patru persoane după ce o ambarcațiune din SUA a deschis focul în apele sale teritoriale
Autoritățile cubaneze susțin că forțele lor au ucis patru persoane după ce o ambarcațiune rapidă înregistrată în SUA ar fi pătruns în apele teritoriale ale Cubei și ar fi deschis focul asupra unei nave de patrulare. Incidentul, soldat cu și mai mulți răniți, cel puțin șase, a amplificat tensiunile dintre Havana și Washington, scrie SkyNews. Ministerul cubanez de Interne a precizat că ambarcațiunea s-a apropiat la mai puțin de o milă marină de Falcones Cay, pe coasta de nord a insulei. Potrivit oficialilor, cinci membri ai unei unități de patrulare cubaneze au interceptat vasul înainte de schimbul de focuri. Detaliile confruntării Oficialii cubanezi susțin că echipajul ambarcațiunii a deschis primul focul, rănind comandantul navei de patrulare. În replică, forțele cubaneze au tras asupra vasului, ucigând patru persoane și rănind alte șase. Răniții au fost evacuați și primesc îngrijiri medicale, au transmis autoritățile. Identitatea victimelor nu a fost făcută publică. Cuba a confirmat că ambarcațiunea era înregistrată în Florida și a furnizat numărul de înmatriculare. Ministerul de Interne a anunțat că este în desfășurare o anchetă pentru a clarifica toate circumstanțele incidentului. Oficialii americani cer investigații Incidentul a provocat reacții ferme din partea liderilor politici din SUA. Procurorul general al statului Florida, James Uthmeier, a anunțat deschiderea unei anchete separate, în colaborare cu agenții statale și federale. Congresmanul din Florida Carlos Gimenez a cerut o investigație „urgentă”, calificând incidentul drept un „masacru”. El a solicitat autorităților americane să stabilească dacă printre victime se află cetățeni sau rezidenți legali ai SUA. Tensiuni în creștere între Washington și Havana Confruntarea are loc pe fondul relansării tensiunilor dintre Statele Unite și Cuba. Cooperarea bilaterală în domenii precum combaterea traficului de droguri a stagnat în ultimele luni. De asemenea, SUA au intensificat presiunea economică asupra insulei, inclusiv prin restricții care afectează livrările de petrol. Oficialii cubanezi au reafirmat angajamentul față de apărarea suveranității și a apelor teritoriale. În contextul tensiunilor recente dintre Washington și Havana, Canada a anunțat că pregătește un pachet de sprijin pentru Cuba.
România, chemată să-și recunoască trecutul: 500 de ani de sclavie a rromilor trebuie recunoscuți oficial drept crimă împotriva umanității
Textul documentului este construit în jurul ideii că sclavia rromilor, care s-a întins pe mai bine de 500 de ani, nu a fost nici până acum recunoscută ca fenomen social de masă, ca o crimă împotriva umanității și că efectele acestuia se resimt chiar și în zilele noastre. Proclamația e asumată de unele dintre cele mai importante roganizații rrome din România și din Europa, precum și de numeroși cercetători, artiști și reprezentanți ai societății civile. Susținut de organizații rrome de anvergură Documentul proclamă politici reparatorii pe termen lung, digitalizarea arhivelor privind sclavia rromilor și Crearea Observatorului Național al rasismului antirom, crearea unei Comisii Naționale de Adevăr privind sclavia romilor, înființarea unui Institut Național pentru Studierea Sclaviei Romilor, printre altele. Proclamația este susținută de organizații rome majore – printre care Amare Rromentza, Partida Romilor Pro Europa, ERGO Network, La Voix des Rroms, Fundación Secretariado Gitano, Romano Centro – precum in jur de 400 de semnatari din România și din diaspora, romi și neromi. Ce-și propune documentul Printre inițiatori și semnatari se numără cercetători și personalități recunoscute la nivel internațional, între care Dr. Petre Petcut (inițiatorul principal) Dr. Delia Grigore, Dr. Margareta Matache, Dr. Iulius Rostaș, Dr. Ian Hancock, alături de numeroși reprezentanți ai mediului academic, cultural și civic. Vorbim de o inițiativă care își propune să reconcilieze statul român cu minoritatea rromă, să-i recunoască trecutul de cinci secole de sclavie și construirea unor politici publice bazate pe memorie, demnitate și egalitate. Proclamația rromilor la 170 de ani de la abolirea sclaviei (1856 – 2026) „La 170 de ani de la Abolirea sclaviei romilor în Țările Române, după cinci secole de exploatare cruntă a romilor și de excludere a acestora din statutul de ființă umană, pentru reconcilierea istorică dintre Statul Român și minoritatea națională a romilor, pentru susținerea unui climat de armonie și respect reciproc și pentru implementarea deplină a drepturilor care decurg din statutul de minoritate națională al romilor din România, solicităm următoarele: Recunoașterea oficială a sclaviei romilor drept crimă împotriva umanității: Statul Român recunoaște responsabilitatea istorică, caracterul sistemic al sclaviei și efectele sale intergeneraționale. Emiterea unei declarații solemne a Parlamentului României: asumare oficială și angajament pentru politici reparatorii pe termen lung. Înființarea Comisiei Naționale de Adevăr privind Sclavia Rromilor: investigații, raport final și recomandări oficiale. Digitalizarea arhivelor privind sclavia romilor: acces public gratuit la Documenta Romaniae Historica, la arhivele boierești, mănăstirești, cadastrale și judiciare”, se arată în document. Proclamația semnalează necesitatea construirii unui Memorial Național al Sclaviei Rromilor, cu muzeu și spațiu de reflecție publică deicat memoriei victimelor sclaviei, precum și: Marcarea locurilor istorice unde romii au fost ținuți în sclavie: instalarea de plăci memoriale și coduri QR cu informații documentate. Crearea Fondului National de Reparații și Dezvoltare pentru Comunitățile Rome: finanțare pentru educație, locuire, sănătate, infrastructură și antreprenoriat, cu o componentă specială dedicată fetelor si femeilor rome. Înființarea Institutului Național pentru Studierea Sclaviei Romilor: cercetare, arhivare, publicare și formare profesională. Înființarea Teatrului Național Rom: recuperare și reprezentare culturală romă. Înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor: colecții permanente, arhive digitale, programe culturale. Introducerea istoriei sclaviei romilor în curricula școlară obligatorie: manuale dedicate, programe de formare pentru profesori. Burse universitare pentru studenti romi ca măsură afirmativă reparatorie. Campanii și producții media împotriva rasismului antirom: documentare, spoturi publice, dezbateri publice. Formare inițială și continuă obligatorie pentru studenții și angajații din domeniile sănătate, educație, administrație, poliție și justiție: module despre sclavie și rasism. Crearea Observatorului Național al rasismului antirom: raport anual, statistici verificate și avertizări timpurii. Restituirea patrimoniului cultural și istoric rom: obiecte de artă, artefacte istorice, arhive, documente privind romii. Program diplomatic european și internațional (Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO și alte agenții ONU) pentru recunoașterea istorică a sclaviei romilor”, arată documentul.
Analiză media: ROalertul de săptămâna trecută mai mult a enervat decât a ajutat
Alerta de ninsoare de săptămâna trecută, de la 4.20 dimineața, a fost mai degrabă enervantă pentru români, arată o analiză de impact media a agenției de monitorizare mediaTRUST. Potrivit analizei, sentimentul de frustrare indus de ora nepotrivită a fost mai puternic decât componenta utilitară 43% din volumul de știri a fost axat pe tema orei nepotrivite, ceea ce indică, în sine, un nivel de disconfort care a depășit aspectul utilitar: 584 de mențiuni, din totalul de 1.368 s-au referit la ora Roalert-ului. Nemulțumire la scară largă 40% dintre reacții au fost negative. Analiza a mai scos în evidență o creștere semnificativă a intenției de dezactivare a alertei, ceea ce ar putea duce la falimentul însuși al ideii pentru care a fost instituit sistemul de alertă. Mai mulți influenceri prezenți în online și la TV au validat, prin reacțiile lor, reacția publicului: Adriana Bahmuțeanu, Mădălin Ionescu, Oana Roman, Bianca Drăgușanu, Adda sau Ioana Ginghină. „Exces de zel” Mai multe platforme online au prezentat și reacțiile unor psihologi și psihiatri, care au pus în evidență faptul că asemenea alerte ar putea avea efecte acatsrofale asupra persoanelor cu anxietate și atacuri de panică. Mai multe figuri din zona politică au comentat că acest RO alert ar fi fost un exces de zel. Analiza mediaTRUST, preluată și de paginademedia, a arătat că, în cele 24 de ore ce au urmat Roalert-ului și care au fost monitorizate, 1.368 de materiale s-au referit la această temă: 50% pe portaluri de știri, 18% pe forumuri, 16% pe Facebook, 11% pe televiziuni, 5% pe X, 2% pe radio. La televiziuni, cele mai multe referiri au fost făcute la România TV (67), peste 10 – Euronews România, 12 – Antena 3, B1 TV – 11, Digi 24 – 11, Pro TV – 10.
Furtuna de zăpadă paralizează SUA: Peste 5.700 de zboruri anulate și pene masive de curent
O furtună de iarnă puternică a lovit luni Coasta de Est a Statelor Unite, aducând ninsori record și provocân perturbări majore în transport. Peste 5.700 de zboruri au fost anulate la nivel național, iar mai mult de 600.000 de locuințe și firme au rămas fără energie electrică în mai multe state, relatează BBC. Serviciul Național de Meteorologie a raportat depuneri de aproape un metru de zăpadă în unele zone din Rhode Island și Massachusetts. În Central Park, New York, s-au înregistrat aproape 50 de centimetri, iar meteorologii avertizează că ninsoarea va continua până marți. Ninsori record Rhode Island pare să fi fost cel mai afectat stat, Providence înregistrând acumulări de aproape 1 metru de zăpadă. Valoarea a depășit recordul anterior pentru o singură furtună, de aproximativ 75 cm, stabilit în 1978. Meteorologii au descris fenomenul drept unul fără precedent, iar autoritățile și-au exprimat surprinderea față de intensitatea furtunii. Au fost impuse interdicții de circulație pentru deplasările neesențiale în Rhode Island, Connecticut și în anumite zone din Massachusetts. Guvernatoarea statului Massachusetts, Maura Healey, a instituit o interdicție pentru deplasările neesențiale și a redus limita de viteză pe autostrăzi. Autoritățile au avertizat asupra condițiilor de vizibilitate aproape zero (whiteout), care fac deplasările extrem de periculoase. Pene de curent și haos în transport Aproape 300.000 de consumatori din Massachusetts au rămas fără electricitate, inclusiv majoritatea locuitorilor din Cape Cod. Și în New Jersey și Connecticut s-au înregistrat pene de curent din cauza copacilor doborâți și a acumulărilor masive de zăpadă. La New York, drumurile, podurile și autostrăzile au fost închise temporar în cadrul unei interdicții generale de circulație. Orașul, cu peste opt milioane de locuitori, a fost aproape paralizat. Traficul aerian a fost grav afectat în marile aeroporturi. Platforma FlightAware a raportat peste 5.706 zboruri anulate în interiorul, către sau dinspre SUA. Aproape toate zborurile au fost anulate pe aeroporturile LaGuardia, JFK, Boston Logan, Newark Liberty și Philadelphia International. Operațiuni de intervenție în desfășurare Autoritățile au lucrat pentru degajarea drumurilor, în condițiile în care vehiculele blocate au împiedicat intervenția utilajelor de deszăpezire. În Providence, sute de mașini au fost ridicate pentru a permite operațiunile de urgență. Meteorologii avertizează că unele zone de coastă ar putea înregistra peste 60 de centimetri de zăpadă înainte ca furtuna să se retragă complet. Oficialii continuă să îndemne populația să rămână în locuințe și să evite deplasările neesențiale.
Ce spun psihologii despre oamenii care nu postează pe rețelele sociale
Într-o lume dominată de distribuirea constantă a experiențelor, alegerea de a nu posta pe rețelele sociale poate părea neobișnuită. Totuși, psihologia sugerează că persoanele care își documentează rar viața online nu sunt antisociale. Mai degrabă, ele ar fi descoperit că a trăi pe deplin un moment și a-l pregăti pentru consum public sunt două activități mentale care concurează între ele, scrie GlobalEnglishEditing. A trăi versus a documenta Cercetătorii subliniază tot mai des limitele atenției umane. Atunci când oamenii se gândesc la descrieri, unghiuri sau reacțiile publicului, o parte din atenție se mută de la experiența reală. Creierul nu poate rămâne complet ancorat în prezent atunci când editează mental momentul pentru public. Psihologii descriu acest fenomen ca o tensiune între prezență și performanță. A trăi presupune implicare directă în imagini, sunete și emoții. A documenta presupune distanțare și evaluarea modului în care experiența va fi percepută. Studiile despre atenție și mindfulness sugerează că focalizarea divizată reduce profunzimea emoțională. Atunci când experiențele sunt filtrate prin validare socială, ele pot părea mai puțin autentice. Ce arată cercetările despre cei care nu postează Contrar stereotipurilor, persoanele care postează rar despre ele însele nu sunt neapărat retrase social. Cercetările indică faptul că acestea pot valoriza mai mult intimitatea, autonomia și satisfacția interioară decât feedbackul public. Limitarea utilizării rețelelor sociale a fost asociată cu reducerea anxietății și îmbunătățirea stării de bine. Fără presiunea de a distribui sau reacționa imediat, mulți oameni declară că se simt mai liniștiți și mai centrați. Specialiștii observă că nevoia frecventă de a posta poate ascunde nevoi mai profunde, precum validarea, recunoașterea sau conexiunea, care pot fi împlinite mai bine în viața offline. Puterea tăcerii digitale Alegerea de a nu face publice momentele personale poate consolida relațiile și poate aprofunda experiențele. Realizările private sunt adesea mai semnificative atunci când nu sunt măsurate în aprecieri sau comentarii. Psihologii subliniază că problema nu este tehnologia în sine, ci obiceiul documentării constante, care poate dilua prezența. Pași mici, precum păstrarea unor experiențe doar pentru sine, pot restabili echilibrul. Mulți dintre cei care nu postează spun că au amintiri mai bogate și o conștientizare emoțională mai puternică. Pe măsură ce rețelele sociale continuă să modeleze viața modernă, psihologia evidențiază un adevăr simplu: a trăi autentic și a distribui constant trag atenția în direcții diferite. Cei care postează mai puțin nu sunt deconectați de lume. S-ar putea să fie, pur și simplu, mai conectați la moment.
Patru ani de război în Ucraina: Între ambițiile Kremlinului și rezistența unei națiuni
24 februarie 2026 marchează a patra aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca Kievul să cadă în câteva zile și să instaleze un guvern pro-rus la putere. Patru ani mai târziu, Ucraina rămâne suverană, iar obiectivele inițiale ale Rusiei au eșuat în mare parte. Obiectivele neîndeplinite ale Rusiei și blocajul teritorial În primele săptămâni ale războiului, forțele ucrainene au respins asaltul asupra Kievului, în ciuda inferiorității numerice. Ulterior, Moscova și-a restrâns obiectivele către estul Ucrainei, în special regiunea Donețk, însă nici acest scop nu a fost atins. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. În 2025, forțele ruse au avansat doar cu 0,8%, subliniind ritmul lent al conflictului. În ciuda eșecurilor, oficialii ruși prezintă adesea câștigurile minore drept victorii strategice. Analiștii consideră că Putin este puțin probabil să facă compromisuri privind obiectivul său mai amplu de a subordona Ucraina fără o înfrângere militară clară pe câmpul de luptă. Pierderi în creștere și costul uman Războiul a generat pierderi uriașe de ambele părți. Statul Major al Ucrainei estimează că Rusia a pierdut peste 1.260.000 de militari din februarie 2022, morți sau răniți. Analiști occidentali independenți apreciază că pierderile Rusiei le depășesc pe cele ale Ucrainei într-un raport de aproximativ doi la unu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă, iar mulți alții sunt dați dispăruți. Evaluările occidentale indică între 500.000 și 600.000 de victime ucrainene în total, dintre care până la 140.000 morți. Și civilii au plătit un preț devastator. Zeci de mii au fost uciși sau răniți, iar milioane au fost strămutați, generând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial. Optimismul Ucrainei în mijlocul epuizării Deși intră în al cincilea an de război, ucrainenii rămân surprinzător de optimiști. Un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe arată că 41% dintre ucraineni sunt optimiști în privința viitorului lumii, mult peste nivelul din multe state vest-europene. Pentru mulți, optimismul nu provine din naivitate, ci din reziliența construită în fața adversității. Ucrainenii privesc serviciul militar și apărarea civică drept acte de supraviețuire și demnitate. Ucraina, pilon al securității europene Pe măsură ce războiul remodelează securitatea globală, rezistența Ucrainei a devenit centrală pentru stabilitatea Europei. Liderii din domeniul securității susțin că rezistența Ucrainei limitează riscurile mai largi pentru continent. Adaptările tehnologice ale Ucrainei, în special în domeniul dronelor și al inovației militare, au accelerat integrarea sa în structurile de securitate europene. La patru ani de la invazie, ambițiile inițiale ale Rusiei rămân neîmplinite, iar Ucraina este atât un stat de primă linie, cât și un simbol al rezilienței continentale. Negocieri de pace fără rezultat Conflictul rămâne departe de o soluție diplomatică durabilă. De-a lungul anilor, au existat mai multe runde de negocieri și inițiative internaționale menite să oprească ostilitățile, însă fără un acord final. În primele luni ale războiului, delegații ruse și ucrainene au purtat discuții în Belarus și Turcia. Ulterior, diverse formule de mediere au fost propuse de state precum Turcia, China sau țări din Orientul Mijlociu. Niciuna dintre aceste inițiative nu a dus la un tratat de pace formal. În 2023 și 2024, summituri internaționale dedicate „formulei de pace” propuse de Kiev au încercat să coaguleze sprijin global pentru retragerea trupelor ruse și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Moscova a respins însă condițiile considerate „inacceptabile”. Pe parcursul conflictului au fost încheiate doar acorduri punctuale, precum înțelegerea privind exportul cerealelor prin Marea Neagră sau schimburi de prizonieri, însă acestea au avut caracter temporar și limitat. Analiștii subliniază că principalele obstacole în calea unui tratat de pace rămân statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În lipsa unui compromis asupra acestor puncte sensibile, pacea rămâne mai degrabă o speranță decât o realitate.
Cât costă o cursă Bolt și Uber, de fix 5 km, în funcție de oraș și de ora la care faci comanda
Tarifele afișate pe aplicațiile de ride sharing pot fi diferite în funcție de orașul în care este efectuată o asemenea comandă, precum și de ora la care se solicită o mașină. Iată, de exemplu, cât costă o cursă Bolt și Uber, de fix 5 kilometri, în funcție de oraș și ora la care este făcută comanda. Tarifele sunt dinamice, iar clienții plătesc o anumită sumă, pentru cursa comandată, în funcție de oraș și oră. În cazul unei curse de 5 kilometri, indiferent de locația din care se face comanda, tariful final poate fi mai mare sau mai mic. Cu alte cuvinte, tariful pentru o comandă în Alba Iulia, la ora 14:00, nu va fi același cu tariful pentru o cursă în Cluj-Napoca, la aceeași oră. Iată câteva exemple, mai jos. Cursă între orele 00:00 – 07:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif îl putem găsi în Botoșani, Deva, Alba Iulia, Arad, precum și în Baia Mare sau Brăila, Buzău și Târgu Jiu. În general, între 14 și 16 lei pentru cursa de 5 kilometri. La polul opus se află București (22/24 de lei), Cluj-Napoca (20/22 de lei), chiar și Timișoara (18/20 de lei). Cursă între orele 08:00 – 10:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif îl putem găsi în Botoșani, Deva și Târgu Jiu, de 20 de lei pentru cursa de 5 kilometri. Cel mai mare tarif este în Brașov (28/30 de lei), București (35/38 de lei), Cluj-Napoca (32/35 de lei), Timișoara (28/31 de lei), Iași (28/30 de lei). Cât costă o cursă Bolt și Uber, de fix 5 km, în funcție de oraș și de ora la care faci comanda Cursă între orele 10:00 – 15:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif îl putem găsi în Botoșani (16 lei). Același tarif ar fi perceput și în Focșani, Deva și Târgu Jiu. Cel mai mare tarif este în Iași (20/22 de lei), Constanța (20/22 de lei), Cluj-Napoca (22/24 de lei), București (25/27 de lei). Cursă între orele 15:00 – 18:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif îl putem găsi tot în Botoșani, Deva, Focșani și Târgu Jiu, de 22 de lei. Cel mai mare tarif este în București, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. În București, tariful poate fi de 38 sau 42 de lei. Cursă între orele 18:00 – 21:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif îl putem în Botoșani (18 lei), dar și în Deva, Focșani și Târgu Jiu. În București, tariful ar fi între 32 și 35 de lei. În Timișoara, prețul ar fi de25 – 28 de lei, în funcție de aplicația de ride sharing. Cursă între orele 21:00 – 00:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif poate fi găsit în Botoșani. Deva, Focșani, Alba Iulia, Bacău, Brăila, Buzău, Craiova, Târgu Jiu, Satu Mare. În București, tariful este de 24-26 de lei. Autorul recomandă: Un șofer Bolt bucureștean și-a făcut publice câștigurile. Câți bani a primit într-o săptămână întreagă. A făcut 238 curse în 7 zile Cât a plătit un bucureștean ieri, pe cod roșu de ninsori, pentru o cursă Uber de la Gara de Nord, până la Piața Unirii Un client a comandat o mașină Uber din București până în Iași. Cât a plătit pentru cursa de 424 km (6 ore) Cât a plătit un client pentru o cursă Bolt de 45 de minute Care e mai scump: Bolt sau Uber? Diferență mare de preț, pentru aceeași cursă de 8 km în Cluj Un român a comandat o cursă Uber din Balotești în.. Grecia! Câți bani i s-au cerut