Ministrul Sănătății: Spitalele aflate în construcție cu finanțare PNRR vor fi finalizate la timp
Minstrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat în interviul de la G4Media că România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, ceea ce este o situație fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. „România tranzitează o perioadă importantă acum și vă spun că indiferent, cu bune, cu rele, cu șapcă fără șapcă cum suntem, pentru că oricum ar fi, niciodată nu este suficient de bine, ceea ce este absolut corect. Nu suntem perfecți și întotdeauna este loc de mai bine, dar așa imperfecți cum suntem, astăzi România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate”, a declarat Alexandru Rogobete. Fără a preciza o dată certă, ministrul Sănătății a spus că din vară spitalele din Timișoara și Târgu Mureș vor putea primi pacienți. „O să fie greu să zic o dată anume, dar pot să vă zic că în această vară și Timișoara și Târgu Mureșul vor putea primi pacienți. Construcțiile sunt finalizate, acum se instalează echipamente, circuite, mă rog, ultimele detalii de acest gen, dar gândiți-vă că șantierul efectiv la Timișoara. Îmi aduc aminte ziua ca și cum ar fi fost ieri. Prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023, deci iată că la 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute. Vorbesc cu pasiune despre aceste proiecte pentru că le știu de când erau pe hârtie. Eram la începutul meu în Ministerul Sănătății și mai îmi aduc aminte ceva care voi spune. Acest lucru îl voi spune întotdeauna: erau niște proiecte pe hârtie, nimeni nu avea încredere în noi și 99% din oameni îmi spuneau cu nonșalanță în față că nu vom reuși și că nu se vor face niciodată”, a mai spus ministrul Alexandru Rogobete.
Document: România avea 5 zile să refuze contractul pentru vaccinuri Pfizer de 750 milioane euro / Ministra Sănătății, Ioana Mihăilă, a susținut participarea României la contract
România a avut la dispoziție doar cinci zile lucrătoare pentru a refuza participarea la contractul european de achiziție a vaccinurilor Pfizer pentru anii 2022–2023, în valoare de aproape 750 de milioane de euro, însă ministra Sănătății de la acea vreme, Ioana Mihăilă, a susținut explicit necesitatea intrării în acest acord, reiese din Memorandumul din 13.05.2021, semnat de Ioana Mihăilă și Vice Prim-ministrul Dan Barna și înaintat spre aprobare premierului Cîțu. Memorandumul guvernamental arată că România a fost inclusă într-un mecanism european de achiziție centralizată a vaccinurilor anti-COVID produse de BioNTech-Pfizer, contract negociat de Comisia Europeană pentru toate statele membre. Documentul prevede achiziția, la nivelul Uniunii Europene, a 950 de milioane de doze de vaccin, cu opțiunea suplimentării cu încă 900 de milioane. Prețul negociat a fost de 19,5 euro pe doză. Pentru România, angajamentul financiar estimat era de aproximativ 373,8 milioane de euro anual, respectiv un total de peste 747 de milioane de euro pentru întreaga perioadă contractuală. Termen-limită suficient pentru ca România să redacteze un refuz Potrivit documentului, contractul a fost transmis statelor membre pe 10 mai 2021, iar guvernele aveau la dispoziție cinci zile lucrătoare pentru a notifica oficial refuzul de participare. „Statele membre care nu doresc participarea la acest nou contract vor trebui să comunice oficial CE refuzul de a lua parte în interval de 5 zile lucrătoare (sublinierea nu ne aparține, n. red.), după data transmiterii contractului, până Luni, 17/05/2021 (sublinierea nu ne aparține, n. red.) la sfârșitul zilei. Contractul devine obligatoriu pentru toate statele membre care nu transmit un refuz explicit până la această dată”, se arată în Memorandum. Această prevedere însemna, practic, că lipsa unei reacții echivala cu acceptarea automată și onorarea obligatorie a contractului. În același Memorandum, ministrul Sănătății de la acea dată, Ioana Mihăilă (USR), a argumentat în mod explicit necesitatea participării României la noul contract. „Considerăm necesară aprobarea participării României la acest nou contract de achiziție a vaccinului COMIRNATY produs de compania BioN Tech-Pfizer pentru anii 2022 – 2023, în scopul comunicării deciziei către CE în termenul solicitat și în acest sens vă rugăm să dispuneți”, se arată în documentul transmis spre aprobare premierului Cîțu. Solicitarea venea în contextul în care decizia trebuia comunicată rapid Comisiei Europene. Motivația ministrei Ioana Mihăilă a fost legată de incertitudini și nevoia de vaccinuri Autorii Memorandumului invocă incertitudinile legate de evoluția pandemiei, apariția variantelor noi și posibilitatea necesității unor doze suplimentare sau adaptate, după cum reiese de aici: „Ținând cont de termenele de valabilitate scurte ale vaccinurilor curente și de incertitudinea ineficienței acestora în fața unor variante virale ce ar putea apărea pe viitor, nu este fezabilă stocarea unui număr mare de doze de vaccin livrate în 2021 pentru a putea fi utilizate în 2022, în cazul în care este necesară revaccinarea, iar dozele de exces ar trebui mai degrabă redistribuite prin mecanismele de donare / revânzare prevăzute în Contractele de Achiziție în Avans (APA)”. Decizia de participare a României la un nou contract cu Pfizer nu a fost, așadar, una pur formală. România avea libertatea de a opta să nu participe, ba chiar a avut o fereastră de cinci zile lucrătoare în care să-și exprime decizia, mai ales că evoluția pandemiei însăși era marcată de incertitudini.
Ada Lupu Hausvater e noul manager al Teatrului Național din București / Ea va avea un mandat de cinci ani
Ada Lupu Hausvater a fost desemnată câștigătoarea concursului de proiecte de management organizat pentru Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti. Ea urmează să preia conducerea instituției pentru un mandat de cinci ani. Ada Lupu Hausvater a avut un singur contracandidat – pe regizorul Boris Focșa. Din comisia de evaluare au făcut parte actorul Adrian Găzdaru, regizoarea Theo Herghelegiu, regizorul Hunor Horváth, criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu, coregrafa Vava Ștefănescu și Carmen Croitoru, specialist în management cultural, Director General al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, profesor și expert în politici și strategii culturale. Finalizarea concursului marchează atât încheierea unei proceduri desfășurate în condiții de transparență administrativă, cât și începutul unei noi etape pentru Teatrul Național București, una dintre cele mai importante instituții culturale din România. Reprezentanții instituției subliniază că noul mandat presupune gestionarea echilibrată a dimensiunii artistice și a celei manageriale, în acord cu așteptările publicului și ale mediului cultural. Cine e Ada Lupu Hausvater Ada Lupu Hausvater are o experiență importantă în management de teatru. Ea a condus timp de aproape 20 de ani Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara – a avut, prin urmare, unul dintre cele mai longevive mandate de management din teatrul românesc, cu rezultate măsurabile: a crescut masiv numărul de spectatori, a dezvoltat noi spații artistice, practic a imprimat teatrului o dimensiune culturală de anvergură. În calitate de regizor, a montat, printre altele, Hamlet, O scrisoare pierdută, Anna Karenina. Ca stil artistic, îi place să experimenteze piese clasice într-o cheie modernă, anorată în prezent. Este conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara, unde insistă mult pe relația dintre teatru și societate și pe educația gustului artistic la tineri. În lumea teatrului, Ada Lupu Hausvater este văzută ca un manager puternic și stabil, capabil să construiască nu doar artistic, ci și instituțional (printre altele, a fost o critică vocală a practicii directorilor interimari în instituțiile de cultură, pe care o consideră „o strategie defectuoasă”). Proiectele de management depuse în cadrul concursului pot fi consultate public, conform anunțului oficial, pe site-ul MInisterului Culturii.
Traian Băsescu: Blocarea prețurilor la carburanți ar duce la penurie / România are resurse, problema e funcționarea rafinăriilor
Fostul președinte Traian Băsescu avertizează că o eventuală intervenție administrativă pentru limitarea prețurilor la carburanți ar putea avea efecte negative asupra aprovizionării, inclusiv apariția unei penurii pe piață. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la Digi24, unde Băsescu a explicat că, deși în trecut s-au constituit rezerve la prețuri mai mici, acestea sunt înlocuite la costurile actuale ale pieței. „Foarte mulți spun că s-au făcut rezervele când țițeiul era la jumătate de preț. Da, dar rezervele se înlocuiesc la prețul actual, deci de asta crește prețul pe măsură ce crește prețul țițeiului pe plan mondial. Și România nu are ce să facă, va trebui să se alinieze cu ce se întâmplă pe piața globală”, a spus Băsescu. „Plafonare înseamnă penurie” În opinia sa, plafonarea prețurilor ar descuraja operatorii să mai aducă produse petroliere în România. „Dacă vom încerca să blocăm administrativ creșterea prețului, ne vom alege cu un rezultat cert: penurie. Operatorii nu vor mai fi interesați să aducă benzină sau motorină pe piață”, a explicat Băsescu. Fostul președinte a subliniat însă că România nu se confruntă cu o problemă de aprovizionare cu țiței și că există mai multe rute și surse disponibile. Potrivit acestuia, importurile pot fi realizate din Kazahstan, prin terminalul de la Novorosisk, dar și din Orientul Mijlociu sau zona Mării Caspice, prin portul turcesc Ceyhan. „Mai mare este problema producției de energie electrică” De asemenea, România ar putea importa gaze naturale din Algeria, ceea ce oferă o diversificare a surselor energetice. Băsescu a atras atenția că dificultățile reale ar putea apărea la nivelul rafinăriilor, multe dintre acestea fiind în prezent în revizie. Băsescu e mai îngrijorat de producția de energie electrică decât de aprovizionarea cu petrol. El crede că închiderea unor capacități pe cărbune ar fi trebuit amânată. „România are variante să nu intre în lipsă de combustibil. Mai mare este problema producției de energie electrică. Închiderea unor grupuri care funcționau pe carbune poate că trebuia amânată”, a spus acesta.
Cât costă un detector de metale și cât îți dă statul român dacă găsești o comoară în 2026
Te-ai întrebat vreodată ce ai putea găsi cu un detector de metale? În ultimii ani, tot mai mulți căutători de comori au găsit diverse artefacte sau obiecte care datează de sute de ani. De exemplu, în Gorj, un bărbat a găsit monede grecești din epoca lui Filip al II-lea (vezi AICI). Însă. cât ar costa un astfel de dispozitiv și cât îți dă statul român dacă găsești o comoară în 2026? Vezi mai jos informațiile. Pe piață există mai multe tipuri de detectoare de metale. La nivel de hobby, sunt recomandate detectoarele de tipul „entry-level”. Acestea pot costa între 200 și 800 de lei. Sunt potrivite pentru suprafață, dar s-ar putea să piardă semnalul la obiecte îngropate mai adânc. Detectoarele de metale semiprofesionale au un cost între 1.500 și 3.000 de lei. Cât costă un detector de metale și cât îți dă statul român dacă găsești o comoară în 2026 Există și echipamente de top, care sunt folosite de arheologi amatori serioși. Detectoarele de metale profesionale costă între 7.000 și 30.000 de lei. De reținut faptul că ai nevoie de autorizație de deținere de la Poliție (Serviciul de Investigații Criminale), dacă dorești să utilizezi un astfel de dispozitiv. Taxa este de 10 lei. În lipsa unei autorizații, riști dosar penal. În plus, detectorul de metale poate să fie confiscat. Ce arată legea despre detectorul de metale Legea nr. 182/2000 arată că primești 30% din valoarea bunurilor, după ce acestea sunt evaluate de experți. Există și un bonus pentru cei care „vânează” obiecte cu acest dispozitiv. Și anume, dacă tezaurul este de o valoare deosebită, recompensa poate crește până la 45%. De reținut faptul că trebuie să predai obiectele primăriei sau muzeului în termen de 72 de ore. Dacă încerci să le vinzi la negru sau le păstrezi, atunci te alegi cu dosar penal și pierzi toate obiectele. Autorul recomandă: Comoara arheologică milenară de la Călugăreni-Mureș. Ce au descoperit muzeografii într-o fântână romană Descoperire uriașă în Cehia. Peste 500 de monede celtice și lingouri de aur, ascunse sub pământ de mai bine de două milenii Ce secrete au ieșit la iveală în urma săpăturilor din Piața Unirii. Istorie ascunsă sub București Comoara din Gorj. Un bărbat a descoperit monede grecești din epoca lui Filip al II-lea Descoperire inedită la Buzău. O pivniță cu 6 încăperi, veche de peste două secole, a intrat în atenția arheologilor Descoperire arheologică rară în China. O armură din bronz aurit, din dinastia Tang, găsită într-un mormânt regal vechi de 1.200 de ani
Un paradox fiscal omoară încet industria farmaceutică românească: taxa clawback a fost menită să salveze producția de medicamente, dar, de fapt, o bagă în mormânt
O măsură fiscală concepută inițial pentru a acoperi costurile sistemului de sănătate, taxa clawback, riscă să producă efectul invers, descurajând producția locală de medicamente și investițiile în sector, avertizează reprezentanții industriei farmaceutice. Directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, Dan Zaharescu, susține că taxa clawback a avut un impact „devastator” asupra dezvoltării capacităților de producție a medicamentelor din România. Taxă în creștere, investiții în scădere Potrivit acestuia, taxa clawback – aplicată asupra valorii medicamentelor decontate de stat – a crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă în perioada 2011–2013 nivelul acesteia varia între 5% și 11%, în 2019 ajunsese la aproximativ 32%. „Un producător de medicamente ajunge să plătească, pe lângă toate celelalte taxe, încă 32% din valoarea medicamentelor rambursate de Casa de Asigurări de Sănătate”, a explicat Zaharescu, în cadrul unei conferințe pe teme de concurență. El a subliniat că prețurile medicamentelor din România sunt stabilite la nivelul minim european, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra producătorilor. „Semnal negativ” pentru investitori Reprezentantul industriei afirmă că acest cadru fiscal a transmis un mesaj descurajator pentru investitori. În consecință, dezvoltarea producției locale a stagnat. Datele prezentate indică faptul că, în ultimii 20 de ani, investițiile totale în capacități de producție farmaceutică din România nu au depășit 200 de milioane de euro, în condițiile în care piața medicamentelor a ajuns în prezent la peste 7 miliarde de euro anual. „Un asemenea cadru de reglementare a descurajat complet orice fel de investiție în dezvoltarea de capacități de producție pentru medicamente în România”, a mai afirmat Zaharescu. Ce este taxa clawback și cum a apărut în România Taxa clawback este un mecanism fiscal prin care producătorii de medicamente contribuie la acoperirea diferenței dintre bugetul alocat de stat pentru medicamente compensate și gratuite și consumul real al acestora. Cu alte cuvinte, atunci când cheltuielile statului pentru medicamente depășesc bugetul stabilit, diferența este recuperată de la producători, proporțional cu vânzările lor. În România, taxa clawback a fost introdusă la începutul anilor 2010, în contextul presiunilor bugetare din sistemul de sănătate și al acordurilor cu instituții financiare internaționale, ca măsură de control al cheltuielilor publice. De-a lungul timpului, mecanismul a fost modificat de mai multe ori, iar nivelul taxei a crescut semnificativ, ajungând să fie considerat de industrie unul dintre cele mai ridicate din Europa. Criticii susțin că, deși scopul inițial a fost stabilizarea bugetului, efectele pe termen lung includ retragerea unor medicamente de pe piață și reducerea investițiilor în producția locală.
Wizz Air lansează 7 noi curse în sezonul de vară. Ce destinații au fost adăugate în oferta companiei
Compania aeriană low cost, Wizz Air, a extins, săptămâna aceasta, oferta pentru sezonul de vară, cu șapte noi rute: câte două de pe aeroportul București Otopeni și cel din Cluj-Napoca și câte una de la aeroporturile din Craiova, Brașov și Oradea către șase țări europene, transmite Profit.ro. Acestea se adaugă celor 9 rute lansate de la baza redeschisă și deja inaugurată din Târgu Mureș. Două rute noi ale companiei Wizz Air au fost lansate săptămâna aceasta de pe aeroportul București Otopeni. Este vorba de zborul către Brindisi (Italia), în zilele de luni și vineri, și zborul către Faro (Portugalia), în fiecare marți și sâmbătă. Din Cluj-Napoca, pasagerii pot călători din nou cu Wizz Air către Antalya (Turcia), în zilele de luni, miercuri și vineri, și către Berlin (Germania), în fiecare marți, joi și sâmbătă. Trei rute noi din Craiova, Oradea și Brașov Rută nouă din Craiova O altă rută a fost reluată pe 29 martie din Craiova către Barcelona (Spania), cu zboruri în zilele de joi și duminică. Rută nouă din Brașov Pasagerii din Brașov pot zbura acum către noua destinație Katowice (Polonia), începând cu 31 martie, în fiecare marți, joi și sâmbătă. Rută nouă din Oradea De asemenea, 30 martie a marcat începutul oficial al operațiunilor Wizz Air pe Aeroportul Oradea, odată cu prima rută către Milano Bergamo (Italia), operată în zilele de luni și vineri. Pasagerii din Brașov pot zbura acum către noua destinație Katowice (Polonia), începând cu 31 martie, în fiecare marți, joi și sâmbătă. Cum gestionează compania Wizz Air criza combustibililor Scumpirea combustibililor, pe fondul tensiunilor din Orioentul Mijlociu, pune presiune pe industria aviației, însă Wizz Air a declarat pentru Profit.ro că impactul imediat este atenuat prin strategii de protecție și ajustări rapide ale operațiunilor. ompania anunță și o repoziționare operațională, mutând o parte importantă din capacitate din Orientul Mijlociu către piețe europene, în contextul volatilității generate de situația geopolitică. FOTO: Mediafax Momente de groază pentru pasagerii unui avion. Un motor a luat foc imediat după ce aeoronava a decolat Un avion care zbura pe ruta București – Santander (Spania) a aterizat pe aeroportul Milano Malpensa „Cel mai înălțător zbor”. Moment inedit într-un avion în zbor către Oradea, surprins de Daniel Buzdugan. Corala Cantus Domini, rugăciune la 8.000 de m
Publicația Europa Liberă România se închide
Publicația Europa Liberă România se închide, după opt ani pe piața presei quality în România. Același destin îl are și filiala din Bulgaria a publicației. Potrivit chiar publicației Europa Liberă, pe 31 martie 2026 se vor publica ultimele articole. Decizia desființării nu ține de dinamica internă a publicației, ci vine din exterior. În martie 2025, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au suferit o lovitură puternică după decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor două instituții media, care s-au tradus prin concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări. Problemele de finanțare ale Europei Libere erau vechi, după cum Mediafax a arătat aici. Europa Liberă și-a menținut constant relevanța în presa românească Europa Liberă, o publicație a elitei profesionale jurnalistice, e unul dintre ultimele bastioane ale jurnalismului de calitate, în care respectul pentru adevăr și informare corectă primează. Articolele, investigațiile și interviurile realizate de Europa Liberă România au fost citate de 6.060 de ori în perioada ianuarie 2024 – martie 2026, potrivit unui raport mediaTRUST publicat cu puțin timp înainte de închiderea redacției, programată pentru 31 martie. Analiza arată că publicația și-a menținut relevanța în peisajul media românesc până în ultimele luni de activitate, în ciuda deciziei de închidere. Vârfuri de impact în 2024 și 2025 În 2024, Europa Liberă a înregistrat 2.763 de citări și s-a clasat pe locul patru între cele mai preluate surse online. Un moment de vârf a fost în februarie, când un interviu cu șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, a generat peste 400 de preluări, după ce acesta a avertizat că Rusia nu s-ar opri la Ucraina. În 2025, publicația a urcat pe locul al treilea în topul surselor online, cu 2.990 de citări. Cele mai multe preluări au fost generate de investigații de impact, inclusiv dezvăluiri despre un dosar de mită care îl viza pe actualul ministru al Transporturilor și documente confidențiale privind riscurile economice ale României. Investigațiile care au generat cele mai multe reacții Printre subiectele intens preluate s-au numărat: cazul în care ministrul Ciprian Șerban ar fi dat mită înainte de a deveni politician, documente care arătau că lideri politici de rang înalt au fost avertizați despre riscul intrării țării în incapacitate de plată, informații potrivit cărora guvernul ar fi folosit fonduri de rezervă în ciuda lipsei banilor. De asemenea, interviurile cu oficiali de top au continuat să genereze interes, inclusiv declarațiile premierului Ilie Bolojan privind posibila închidere a unor companii de stat neperformante. Relevanță menținută până la final Și în primele luni din 2026, Europa Liberă a rămas o sursă frecvent citată, cu 307 mențiuni în presă, un nivel apropiat de cel din aceeași perioadă a anului anterior. Potrivit mediaTRUST, nivelul ridicat de citare arată că închiderea publicației nu a fost determinată de pierderea relevanței editoriale, ci de factori externi. „Dispariția nu este rezultatul unei scăderi de impact, ci al unor decizii externe care pun capăt activității unei surse de referință”, se arată în raport.
Rogobete: Spitalele din Prahova vor fi reorganizate în consorții. Noi investiții majore la Spitalul Județean din Ploiești
Rogobete a declarat în cadrul unei conferințe de presă că modelul actual, în care spitalele funcționează independent, nu mai este sustenabil, nici financiar, nici din perspectiva resurselor umane. „Spitalele nu mai pot fi sustenabile decât dacă oferă servicii adaptate nevoilor reale ale pacienților. Nu mai putem avea unități apropiate care dublează aceleași servicii”, a explicat ministrul. Consorții de spitale / Reorganizarea serviciilor Rogobete a subliniat că județul Prahova este primul care aplică noul model de organizare bazat pe consorții administrative, concept introdus recent în legislația sănătății. Reorganizarea va presupune coordonarea serviciilor medicale între spitale, dezvoltarea ambulatoriilor și a spitalizării de zi, precum și reducerea suprapunerilor între unități. Potrivit ministrului, efectele nu vor fi imediate, dar pe termen mediu pacienții vor avea acces mai facil la servicii medicale integrate și coerente. Transferuri de spitale și crearea unui „pol medical” Un alt anunț important vizează transferul spitalului CFR din subordinea Ministerului Transporturilor către Consiliul Județean Prahova, parte a unui proces mai amplu de reorganizare la nivel național. „România era singura țară europeană în care Ministerul Transporturilor mai avea spitale”, a explicat Rogobete. Ministrul a dat asigurări că transferul nu va afecta personalul sau structura unității, ci doar finanțarea, care va trece în responsabilitatea autorităților locale. Totodată, integrarea Spitalului de Pediatrie în cadrul Spitalului Județean va contribui la crearea unui „pol medical” la nivelul județului, care va concentra resursele umane și financiare.
Florin Manole despre sprijinul pentru pensionari: Există posibilitatea ca acest sprijin pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei să ajungă o dată cu pensia de după Paște
Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit duminică, într-o intervenție la România TV, despre modul în care pensionarii vor primi sprijinul financiar negociat în cadrul legii bugetului. Tema a stârnit numeroase întrebări, având în vedere întârzierea aprobării bugetului și atacul la Curtea Constituțională a României de către partidul AUR. Florin Manole a explicat că există posibilitatea ca prima tranșă a sprijinului să fie amânată cu până la o lună, astfel încât unii pensionari ar putea primi banii odată cu pensia de după Paște, și nu cu cea dinainte de sărbători. „Da, din această cauză sunt și eu îngrijorat că există într-adevăr posibilitatea amânării cu maxim o lună. Adică există posibilitatea ca acest sprijin financiar pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei să ajungă o dată cu pensia de după Paște, nu cu pensia dinainte de Paște. Asta este o problemă care survine în urma atacării la Curtea Constituțională de către AUR a legii bugetului. Dar prima miză, trebuie să recunoaștem, a fost să avem acest sprijin. Sigur că ne dorim ca el să fie înainte de Paște și înainte de Crăciun astfel încât să acopere pe cât posibil momentele cu cheltuieli mai mari. Dar chiar dacă o să întârziem puțin cu prima tranșă, sper să se înțeleagă că e o problemă pe care nu o puteam gestiona altfel.”, a declarat acesta. Ministrul Muncii a explicat apoi și modul de acordare a acestui sprijin, menționând că există pragurile și sumele pentru diferitele categorii de pensionari: „Da, sunt trei categorii de sprijin. Există un sprijin de 1000 de lei în două tranșe egale, câte 500 de lei fiecare, pentru cei care au pensiile sub 1500 de lei. Pentru cei care au pensiile între 1501 și 2000 de lei, sprijinul total este de 800 de lei în două tranșe egale, 400 și 400. Iar pentru cei care au pensiile între 2001 și 3000 de lei, sprijinul este de 600 de lei în două tranșe egale, 300 și 300. E vorba, în total, de peste 2,8 milioane de pensionari, mai mult de jumătate din pensionarii din România. Deci e vorba de foarte mulți oameni și de asta a fost un proiect important pentru care am luptat la propriu.”, a declarat Manole.