Grindeanu s-a dezlănțuit: Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează amantele și neamurile la primărie
Programul Anghel Saligny, o inițiativă guvernamentală care se concentrează pe modernizarea infrastructurii locale prin finanțarea diferitelor proiecte (apă, canalizare, drumuri, rețele de gaze naturale, etc…), a fost un subiect de discuții aprins între Sorin Grindeanu și Cosmin Prelipceanu la Digi 24. Vicepremierul a insistat pe faptul că proiectul Anghel Saligny a fost folosit de consiliile locale într-un mod prea puțin lipsit de transparență. La capitolul investiții, Grindeanu a amintit de presiunea din vară a guvernului de a închide proiectul Anghel Saligny și de a continua finanțările doar la proiectele care începuseră deja. „Vă aduceți aminte în vară, că tu vorbeam de timingul din vară, ce nebunie era să închidem Anghel Salingny, să nu se mai dea bani către administrațiile publice locale. Lucrările deja începute se plăteau. Nu se mai plătise nimic din mai. Și de-abia în septembrie, la final, s-a dat drumul și s-au plătit facturile. Din mai nu se mai plătise nimic. Și asta cu amenințări că dacă nu se dă drumul la Anghel Saligny, PSD-ul ia alte decizii. Vă rog să vă uitați pe presă! Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie și cum vor bani în Anghel Salingny ca să fure”, s-a dezlănțuit Grindeanu. Vicepreședintele nu a riscat să generalizeze „Dar nu pot să generalizez. Țara asta are în continuare un mediu rural în care e nevoie de șosele, e nevoie de rețea de gaze, e nevoie de rețea de apă, e nevoie de rețele de canalizare și astea sunt lucrări obligatorii. Au fost din mai până la undeva, cred că început de octombrie, nu s-a plătit nimic. Nimic. Și doar cu presiuni foarte mari, cu sistemul închis. S-a închis sistemul de plăți, de înregistrare de facturi la Ministerul Dezvoltării în octombrie. De atunci, până la sfârșitul anului, nici nu s-a mai primit niciun fel de factură. Și de-abia de atunci s-au plătit facturile din ultimele luni”, a spus Grindeanu.
Brâncuși în anul său / Evenimente dedicate lui Brâncuși în Anul Brâncuși în țara lui Brâncuși
Declarat oficial Anul Constantin Brâncuși, 2026 marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai influenți artiști ai modernității. Ministerul Culturii coordonează un amplu program național și internațional de evenimente, expoziții, concerte și proiecte educaționale menite să aducă în atenția publicului opera, gândirea și moștenirea spirituală a marelui sculptor. Programul reunește inițiative interdisciplinare care pun creația lui Brâncuși într-un dialog normal cu arta contemporană și cu publicul de astăzi, confirmând, prin asta, actualitatea și forța operei sale. Premii, expoziții și muzică la Ministerul Culturii Primul eveniment dedicat Anului Brâncuși va avea loc joi, 19 februarie 2026, la Ministerul Culturii, unde Filiala de Sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici din București va organiza ceremonia de decernare a premiilor anuale. Programul include o prezentare susținută de prof. univ. dr. Cristian-Robert Velescu, un moment muzical live și vernisajul unei expoziții de sculptură semnate de Paul Barbu, Neculai Păduraru și Adrian Piorescu. Expoziții și proiecte internaționale Evenimentele dedicate lui Brâncuși vor depăși granițele țării. Institutul Național al Patrimoniului va itinerara expoziția „Brâncuși și muzele dansului” în Italia, Franța, Marea Britanie și Spania, explorând dialogul dintre sculptură, dans și modă inspirat de colaborarea artistului cu dansatoarea Lizica Codreanu. Totodată, la București va fi organizată „Cina Brâncuși”, o serată culturală avangardistă care recreează atmosfera atelierului parizian al sculptorului prin dans, muzică live și gastronomie conceptuală. Muzee și instituții culturale Muzeul Național de Artă al României organizează expoziții majore, printre care „Brâncuși ne privește pe toți” (februarie 2026), expoziția „Originile Infinitului” la Roma și participarea la retrospectiva Brâncuși de la Berlin, unde va fi expusă sculptura Somnul. Biblioteca Națională pregătește o expoziție documentară cu volume și publicații dedicate vieții și operei sculptorului. La Târgu Jiu, Muzeul Național Constantin Brâncuși deschide programul aniversar cu expoziția „BRÂNCUȘI 150”, reunind lucrările a 29 de graficieni contemporani dintr-un proiect internațional desfășurat în 21 de țări. Vernisajul va avea loc în prezența ministrului culturii, András István Demeter. Muzică, teatru și modă inspirate de Brâncuși Anul aniversar include și proiecte interdisciplinare: Festivalul World New Music Days 2026, organizat la București, va avea tema Coloana Infintă Muzeul Național George Enescu organizează recitalul Brâncuși 150 Muzeul Țăranului Român propune expoziții care traduc formele brâncușiene în limbaj vestimentar și multimedia Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” integrează simbolistica brâncușiană în spectacolul Cantafabule Teatrul Național Timișoara și Opera Națională București pregătesc o producție scenică dedicată vieții sculptorului Centrul de Cultură „George Apostu” organizează simpozioane, masterclassuri și expoziții dedicate generației contemporane, iar Muzeul Național Peleș pregătește expoziția „Marele Omagiu adus lui Brâncuși”. Pe parcursul anului, vor avea loc conferințe, trienale și gale dedicate sculpturii, culminând cu Gala „Constantin Brâncuși” din noiembrie 2026.
Grindeanu s-a dezlănțuit: Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie
Programul Anghel Saligny, o inițiativă guvernamentală care se concentrează pe modernizarea infrastructurii locale prin finanțarea diferitelor proiecte (apă, canalizare, drumuri, rețele de gaze naturale, etc…), a fost un subiect de discuții aprins între Sorin Grindeanu și Cosmin Prelipceanu la Digi 24. Vicepremierul a insistat pe faptul că proiectul Anghel Saligny a fost folosit de consiliile locale într-un mod prea puțin lipsit de transparență. La capitolul investiții, Grindeanu a amintit de presiunea din vară a guvernului de a închide proiectul Anghel Saligny și de a continua finanțările doar la proiectele care începuseră deja. „Vă aduceți aminte în vară, că tu vorbeam de timingul din vară, ce nebunie era să închidem Anghel Salingny, să nu se mai dea bani către administrațiile publice locale. Lucrările deja începute se plăteau. Nu se mai plătise nimic din mai. Și de-abia în septembrie, la final, s-a dat drumul și s-au plătit facturile. Din mai nu se mai plătise nimic. Și asta cu amenințări că dacă nu se dă drumul la Anghel Saligny, PSD-ul ia alte decizii. Vă rog să vă uitați pe presă! Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie și cum vor bani în Anghel Salingny ca să fure”, s-a dezlănțuit Grindeanu. Vicepreședintele nu s-a riscat să generalizeze „Dar nu pot să generalizez. Țara asta are în continuare un mediu rural în care e nevoie de șosele, e nevoie de rețea de gaze, e nevoie de rețea de apă, e nevoie de rețele de canalizare și astea sunt lucrări obligatorii. Au fost din mai până la undeva, cred că început de octombrie, nu s-a plătit nimic. Nimic. Și doar cu presiuni foarte mari, cu sistemul închis. S-a închis sistemul de plăți, de înregistrare de facturi la Ministerul Dezvoltării în octombrie. De atunci, până la sfârșitul anului, nici nu s-a mai primit niciun fel de factură. Și de-abia de atunci s-au plătit facturile din ultimele luni”, a spus Grindeanu.
Șeful CNAIR, în concediu în plin episod de ninsori? Răspunsul lui Cristian Pistol
Potrivit unui material publicat de Oficiul de Știri, situația a devenit subiect public după ce s-a ridicat întrebarea dacă șeful companiei de drumuri se afla în concediu în perioada în care mai multe drumuri naționale și autostrăzi au fost afectate de ninsori puternice. Articolul susține că informațiile oficiale despre prezența acestuia ar fi fost neclare, în contextul intervențiilor dificile din timpul codului roșu de vreme rea. Publicația mai arată că lipsa unor explicații rapide ar fi alimentat discuțiile despre modul în care este coordonată activitatea instituției în situații de urgență, mai ales într-un moment în care circulația rutieră a fost afectată în mai multe zone ale țării, iar intervențiile de deszăpezire au fost intens urmărite de opinia publică. În acest sens, reprezentanții CNAIR resping însă ideea unei lipse de coordonare. Purtătorul de cuvânt Alin Șerbănescu a transmis că directorul general „coordonează activ activitățile de deszăpezire din această perioadă”. Într-un punct de vedere transmis ulterior pentru MEDIAFAX, Cristian Pistol a precizat: „Vă asigur că mă ocup activ de coordonarea activităților de deszăpezire din această perioadă. În legătură cu alte aspecte care țin strict de viața personală vă rog să-mi permiteți să nu fac niciun comentariu. Prioritatea mea profesională este în acest moment menținerea în condiții de circulație, adaptate la contextul actual, a rețelei naționale de drumuri și autostrăzi.”
Deputat PNL: 60% din PIB nu e statistică, ci un avertisment pentru viitorul României
România a depășit pragul de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică, susține deputatul PNL, Gigel Știrbu, într-o postare pe social media. În opinia sa, această valoare nu reprezintă doar o cifră contabilă, ci un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea financiară a statului. Pragul de 60% din PIB: ce semnifică pentru economie Potrivit acestuia, în cei doi ani de mandat ai guvernului condus de Marcel Ciolacu, ritmul împrumuturilor ar fi crescut accelerat, atingând niveluri fără precedent în istoria recentă. El subliniază că această evoluție s-ar fi produs în absența unei crize majore comparabile cu pandemia sau cu colapsul financiar din 2008. În postare, Știrbu explică ce ar însemna depășirea pragului de 60% din PIB: dobânzi mai mari plătite din bugetul public, resurse mai puține pentru investiții, presiuni viitoare asupra taxelor și impozitelor și o capacitate redusă de reacție în eventualitatea unei crize economice. Ritmul împrumuturilor, sub semnul întrebării Deputatul precizează că împrumuturile nu sunt, în sine, problematice, însă atrage atenția asupra ritmului și destinației fondurilor. El pune sub semnul întrebării dacă banii au fost utilizați pentru dezvoltare accelerată, reforme structurale sau creșterea competitivității economiei, susținând că realitatea indică un deficit bugetar ridicat, cheltuieli în creștere și reforme amânate. Știrbu invocă și un grafic publicat de Europa Liberă România, despre care afirmă că ar arăta un salt abrupt al datoriei în actuala perioadă de guvernare. Posibile implicații europene și apel la disciplină fiscală În final, acesta avertizează că depășirea pragului de 60% din PIB ar putea aduce România mai aproape de constrângeri bugetare europene și ar reduce marja de decizie a statului. El susține că România are nevoie de disciplină fiscală, reforme și investiții pe termen lung, nu de politici concentrate pe ciclul electoral. Mesajul său subliniază necesitatea unui echilibru între nevoile imediate și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Potrivit acestuia, deciziile economice actuale vor influența direct stabilitatea viitoare a României. „60% din PIB nu este doar o statistică. avertismentul că timpul deciziilor ușoare s-a încheiat. Viitorul României nu trebuie ipotecat pentru câștig politic temporar”, concluzionează deputatul în mesajul său.
ANSVSA anunță rechemarea unor loturi de stafide din cauza unor reziduuri de pesticide neautorizate
ANSVSA anunță, miercuri, rechemarea de pe piață a unor loturi de stafide comercializate sub marca „Furnicuța”, ca măsură de precauție, în urma identificării unor reziduuri de pesticide neautorizate în Uniunea Europeană. Potrivit instituției, societatea LUCSOR IMPEX SRL a inițiat retragerea produsului „Stafide Furnicuța”, provenit din Uzbekistan. Loturile vizate de această rechemare sunt B115D126 și B120D126. „Siguranța produselor pe care le comercializăm este prioritatea noastră. În urma rezultatelor analizelor efectuate în cadrul programului de autocontrol, s-a depistat prezența unor reziduuri de pesticide neautorizate în Uniunea Europeană: Chlorpyrifos și Profenofos”, se arată în mesajul companiei producătoare. Consumatorii care au achiziționat produsul din loturile vizate sunt sfătuiți să nu îl consume și să îl returneze la magazinul de unde l-au cumpărat. Contravaloarea produsului va fi restituită integral, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, anunță ANSVSA. Lista completă a produselor și loturilor rechemate poate fi consultată în anunțul oficial publicat pe site-ul ANSVSA.
Bolojan despre votul CCR în privința pensiilor: Este foarte probabil ca România să piardă bani
Ilie Bolojan a declarat la TVR că decizia pe care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să o pronunțe asupra pensiilor magistraților este crucială atât pentru încrederea publică în instituții, cât și pentru stabilitatea financiară a țării. Premierul a criticat întârzierile repetate și a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă situația nu este clarificată rapid. Bolojan a subliniat că amânările și dezbaterile prelungite din spațiul public afectează credibilitatea instituțiilor: „Amânările care au fost până acum și toate dezbaterile din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic”, a spus premierul. „Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât ultimul salariu” El a criticat nivelul pensiilor speciale și vârsta de pensionare, afirmând că acestea nu sunt acceptabile de societate: „Niciun român nu va accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48, 50 de ani. Este o situație anormală, plus la o diferență de pensie față de medie care este insuportabilă.” În opinia sa, reforma este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru stabilitatea politică: „Dacă partidele care suntem astăzi în guvernare nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să oferim cetățenilor livrabile, că lucrăm în interesul lor (…) cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci dacă vom ajunge să mai dialogăm”, a spus acesta. Proiectul guvernului și decizia CCR Bolojan a susținut că proiectul legislativ privind pensiile magistraților a fost elaborat în conformitate cu deciziile anterioare ale CCR: „Acest proiect a fost pregătit de guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale (…) și din punctul nostru de vedere este constituțional.” Totuși, el a recunoscut că verdictul final aparține Curții: „În ceea ce privește ceea ce va decide Curtea, asta sigur rămâne de văzut. Eu sper ca în al 12-lea ceas să ia o decizie.” Riscul major: pierderea a 231 milioane euro Bolojan a avertizat că o nouă amânare ar putea avea consecințe financiare serioase: „În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară.” Potrivit acestuia, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit: „Ne-au comunicat (…) că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie.”
Alexandru Rogobete asigură că nu va tăia salariile din sănătate cu 10%
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, dă asigurări că nu va tăia salariile din spitale și din serviciile de ambulanță și urgență. „Veniturile personalului din spitale și din serviciile de ambulanță și urgențǎ nu vor fi reduse cu 10%. Am susținut această poziție pentru că o tăiere liniară nu ar fi adus economii reale, dar ar fi produs efecte negative serioase într-un sistem deja solicitat la maximum. În sănătate, fiecare verigă este esențială. De la medic, farmacist, asistent, biolog, chimiști, fizioterapeuți, până la personal tehnic și administrativ – toți susțin funcționarea zilnică a sistemului”, scrie acesta pe contul său de socializare. „Reducerea ar fi însemnat demotivare și exod” În opinia lui Rogobete, o asemenea măsură ar fi dus la demotivare și la un nou exod al medicilor din sistemul medical românesc. „O reducere brută și liniarǎ a veniturilor ar fi însemnat nu doar demotivare și scăderea încrederii, ci și un nou exod al acestora din sistem. Venituri mai mici pentru oameni înseamnă resurse mai puține pentru spitale, tratamente și investiții. Nu putem consolida sănătatea slăbindu-i oamenii”. Rogobete insistă pe ideea că sistemul sanitar medical are nevoie de reformă „profundă” la nivel structural. Ce înseamnă reforma, din perspectiva ministrului Rogobete „Reforma corectǎ înseamnă: – criterii reale de performanță corelate cu activitatea și complexitatea cazurilor; – reorganizarea sistemului de gărzi; – reclasificarea spitalelor; – reducerea risipei și transparență totală în cheltuirea fondurilor. Economiile se fac din eficiență și ordine, nu din tăieri aplicate uniform. Pentru personalul medical: am încredere în profesionalismul și dedicarea voastră. Reforma pe care o construim este pentru a vă oferi un sistem mai corect, mai predictibil și mai echilibrat. Nu împotriva voastră, ci împreună cu voi”, scrie Rogobete. „Lupt ca să nu simțiți că deranjați atunci când aveți nevoie de ajutor” Ministrul Sănătății spune că deciziile sale au ca obiectiv starea de bine și demnitatea pacienților. „Lupt pentru un sistem mai stabil, mai demn și mai sigur, în care să nu simțiți că deranjați atunci când aveți nevoie de ajutor. Pentru sistemul de sănătate, mesajul meu este clar: îl reașezăm pe principii de responsabilitate, performanță și respect. Îl întărim prin reformă reală, nu prin măsuri contabile. Îi mulțumesc domnului președinte Sorin Grindeanu pentru susținere, precum și liderilor coaliției, pentru că au înțeles specificul sănătății și au acceptat această poziție”, a mai scris Rogobete.
Kim Jong-un inaugurează un nou cartier de locuințe pentru familiile soldaților nord-coreeni uciși în Ucraina
Liderul nord-coreean Kim Jong-un a inaugurat un nou cartier de locuințe în Phenian destinat familiilor soldaților căzuți în războiul din Ucraina. Presa de stat a transmis că proiectul onorează trupele trimise să sprijine campania militară a Rusiei. Inițiativa vine în contextul intensificării propagandei care îi prezintă pe militarii decedați drept eroi naționali, scrie The Guardian. Un nou cartier pentru „tinerii martiri” Noul ansamblu, denumit Strada Saeppyol, este situat în zona Hawasong a capitalei. Imaginile difuzate de mass-media oficială îl arată pe Kim vizitând locuințele alături de fiica sa, Kim Ju-ae. În timpul vizitei, liderul i-a descris pe soldații morți drept „tineri martiri” care au sacrificat totul pentru patrie. Kim a afirmat că proiectul simbolizează „spiritul și sacrificiul” trupelor. El a adăugat că locuințele sunt menite să ofere alinare și mândrie familiilor îndoliate. Potrivit declarațiilor oficiale, construcția a fost finalizată rapid pentru a aduce „un mic confort” rudelor celor căzuți. Rolul tot mai mare al Coreei de Nord în războiul din Ucraina Potrivit surselor sud-coreene, ucrainene și occidentale, Coreea de Nord ar fi trimis aproximativ 14.000 de militari pentru a sprijini forțele ruse. Estimările arată că peste 6.000 dintre aceștia ar fi fost uciși. De asemenea, Phenianul ar fi furnizat artilerie și rachete Moscovei. Recent, Kim a promis „sprijin necondiționat” pentru președintele rus Vladimir Putin. Desfășurarea trupelor face parte dintr-un pact de apărare reciprocă semnat în 2024. Analiștii susțin că Phenianul ar putea beneficia de experiență de luptă și de cooperare tehnică cu Rusia. Moment politic înaintea congresului partidului Inaugurarea cartierului are loc înaintea unui important congres al partidului de guvernământ, programat pentru sfârșitul acestei luni. Experții consideră că momentul este unul strategic. Analiștii sugerează că proiectul consolidează unitatea internă și justifică trimiterea trupelor în străinătate. Prin compensarea vizibilă a familiilor militarilor căzuți, regimul urmărește să întărească sprijinul intern. Observatorii spun că inițiativa reflectă efortul Phenianului de a prezenta implicarea în Ucraina drept o datorie patriotică.
Epava unui vapor de lux scufundat în Lacul Michigan în urmă cu peste 150 de ani, găsită după șase decenii de căutări
Căutătorii au descoperit epava unui vapor de lux care s-a scufundat într-o furtună pe Lacul Michigan la sfârșitul secolului al XIX-lea. Epava a fost găsită după aproape 60 de ani de căutări, scrie Associated Press. Shipwreck World, un grup care se ocupă cu localizarea epavelor din întreaga lume, a anunțat vineri că o echipă condusă de vânătorul de epave din Illinois, Paul Ehorn, a găsit vaporul Lac La Belle la aproximativ 32 de kilometri de coastă, între Racine și Kenosha, Wisconsin, în octombrie 2022. Anunțul găsirii epavei a fost amânat deoarece echipa sa a dorit să includă un model video tridimensional al navei. Căutările pentru găsirea epavei au început încă din 1965. În 2022,Ehorn a folosit un indiciu oferit de un coleg al său, pentru a restrânge aria de căutare. El a găsit epava navei folosind un sonar cu scanare laterală după doar două ore petrecute pe lac, potrivit The Guardian. Noaptea tragediei Vaporul de lux pentru pasageri Lac La Belle a plecat din Milwaukee spre Grand Haven, Michigan, într-o noapte de octombrie din 1872. La bord se aflau 53 de pasageri și membri ai echipajului, dar și încărcături de orz, făină, carne de porc și whisky, potrivit Shipwreck World. La aproximativ două ore de la plecare, vaporul a început să se inunde incontrolabil. Căpitanul a întors nava spre Milwaukee, dar valuri uriașe au lovit-o. În jurul orei 5 dimineața, căpitanul a ordonat coborârea bărcilor de salvare, iar nava s-a scufundat cu pupa înainte, notează Associated Press.