Un spital vechi de aproape 140 de ani din județul Galați va fi modernizat cu fonduri europene

Un spital din județul Galați va fi modernizat în cadrul unui proiect inițiat de Consiliului Județean Galați. Este vorba despre unitatea din comuna gălățeană Ivești, considerată o secție exterioară a celui mai mare spital din sud-estul țării, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați. Spitalul din Ivești are aproape 140 de ani. Investiția depășește 32 de milioane de lei și vizează trei pavilioane, cu o suprafață totală de peste 15.000 de metri pătrați, aflate în clasa I de risc seismic. Spitalul de la Ivești: trei pavilioane vor fi modernizate Vor fi modernizate, consolidate și dotate Pavilioanele Interne, Boli Cronice și Pediatrie. La final, clădirile vor avea chiar și echipamente moderne pentru producerea energiei din surse regenerabile precum panourile fotovoltaice, panourile solare și pompele de căldură. „Am aprobat, în ședința Consiliului Județean Galați, trei proiecte importante de investiții pentru modernizarea, consolidarea și eficientizarea energetică a unor clădiri din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați – Secția Exterioară Ivești, un spital vechi de aproape 140 de ani. Pentru mulți locuitori din zonă, spitalul din Ivești este locul în care ajung atunci când au nevoie de ajutor. De aceea, ne ținem de promisiune și investim în modernizarea acestui spital, astfel încât pacienții să fie tratați în condiții mai bune, mai sigure și mai aproape de casă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. În cadrul lucrărilor, clădirile vor fi consolidate pentru a rezista la cutremure.
Un camion încărcat cu gunoi de grajd s-a răsturnat peste un autoturism

Un camion care transporta gunoi de grajd s-a răsturnat pe o șosea din Rusia, potrivit NEXTA. Încărcătura urât mirositoare a acoperit aproape în totalitate un autoturism. Acesta era parcat în fața unui magazin. Se pare că șoferul camionului a pierdut controlul volanului. Camionul a lovit peretele magazinului și apoi s-a răsturnat peste autoturismul parcat în apropiere. Proprietara autoturismului a povestit că intrase în magazin cu doar câteva secunde înainte de accident. Ea a fost rănită ușor în momentul în care mai multe rafturi din magazin s-au prăbușit ca urmare a impactului. Când a ieșit pe stradă, femeia a văzut că mașina ei era deja îngropată sub tone de gunoi. 💩 In Russia, a truck carrying manure overturned onto a brand-new BMW. The entire load spilled directly onto the car. Looks like someone just put the phrase “money doesn’t stink” to the test. pic.twitter.com/TKTYaA2tXj — NEXTA (@nexta_tv) June 1, 2026
Nicușor Dan, mesaj de 1 Iunie: Sărbătorim bucuria, curiozitatea, inocența și speranța

„Astăzi, de Ziua Copilului, sărbătorim bucuria, curiozitatea, inocența și speranța pe care copiii le aduc în viețile noastre și în viitorul României”, a declarat Nicușor Dan, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a precizat totodată că Ziua Copilului nu este doar o sărbătoare, ci și un „angajament” asumat pentru construirea unei Românii în care cei mici să fie protejați. „Ziua Copilului este mai mult decât o sărbătoare. Este un angajament pe care ni-l asumăm, ca societate, de a construi o Românie în care fiecare copil să fie protejat, ascultat, respectat și încurajat să își urmeze visurile”, se arată în mesajul publicat de Nicușor Dan. Cu prilejul acestei zile, Palatul Cotroceni a devenit un spațiu al învățării prin joacă, potrivit președintelui. Sute de copii au participat la ateliere educative, activități creative și sportive, sesiuni de lectură, spectacole de teatru și dezbateri civice. „Prin entuziasmul și energia lor, copiii au dat viață acestui loc simbolic al democrației și al dialogului. Fie că au desenat, au citit, au urcat pe scenă pentru a transmite mesaje de incluziune și solidaritate, copiii ne-au reamintit cât de important este să investim în educație, în șanse egale și într-un mediu sigur în care fiecare să își poată valorifica potențialul”, se arată în mesajul publicat de Nicușor Dan. Șeful statului și-a încheiat mesajul prin a le adresa un sincer „La mulți ani” tuturor copiilor. „La mulți ani tuturor copiilor! Să aveți mereu încrederea de a vă urma pasiunile și bucuria de a descoperi lumea”, a conchis șeful Statului.
56,4% din români vor alegeri anticipate, 53% – resping premierul tehnocrat. Ce răspund la întrebarea: apropiere de administrația Trump sau față de UE?

Românii resping ideea tehnocratului, vor guvern politic Chestionați în legătură cu ideea unui premier independent/ tehnocrat, 53% din cei care au răspuns sondajului spun că este o idee proastă, în timp ce doar 36,5% susțin că este o idee bună. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Potrivit cercetării, cei care resping în principal ideea tehnocratului au între 36 și peste 65 de ani și sunt în majoritate absolvenți de liceu/ școală profesională (58,7%). 52,7% spun că preferă oameni ai partidelor politice pentru a conduce un Guvern în timp ce 37,5% cred că persoanele care ar trebui să formeze viitorul Guvern ar trebui să fie exclusiv independente. Și în acest caz, preferințele pentru politicieni se regăsesc în grupa de vârstă 36 de ani – 65+, cu nivel de educație sub liceu, liceu/profesională, peste liceu (peste 50%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Administrația Trump vs Europa În ceea ce privește politica externă a României, Administrația Trump vs Europa, majoritatea celor chestionați preferă să nu existe o apropiere de administrația SUA ( 45,6%), la o diferență destul de mică față de cei care cred că ar trebui să existe o apropiere (42,8%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Persoanele care cred că nu ar trebui să existe o apropiere a României față de administrația Trump sunt în categoria de vârstă 35-65+ de ani iar 49,6% au studii peste liceu, potrivit Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Apropierea României de Europa ( Germania, Franța) este preferată de 66,7% din cei chestionați, potrivit Avangarde. Persoanele se încadrează în proporție de peste 50% în toate grupele de vârstă iar ca studii au liceul și „peste liceu” – 75,6%. Un răspuns surpriză au dat persoanele și în ceea ce privește alegerile anticipate, potrivit cercetării Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 56,4% din cei chestionați preferă ca în România să se organizeze alegeri anticipate, în timp ce 37,9% spun că nu sunt de acord cu această soluție extremă. Cei care preferă anticipatele sunt încadrați peste 50% în toate grupele de vârstă, indiferent de nivelul de educație. Sondajul Avangarde este realizat prin metoda CATI, în perioada 22-31 mai 2026, pe un eșantion de 900 de persoane. Marja de eroare este +/- 3%.
Dragos Pîslaru despre proiectul legii salarizării: Există situații care trebuie reanalizate

Ministrul interimar al Muncii a trimis un mesaj lung, duminică seara, pe Facebook, despre proiectul legii salarizării. „Concluzii după primele consultări pe legea salarizării. În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare: una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali. Au urmat consultările cu familiile ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate și familia Apărare și Ordine Publică. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuții. Calendarul consultărilor este public și continuăm întâlnirile în săptămânile următoare”, a scris Dragoș Pîslaru. Ministrul a primit sute de observații Ministrul a dezvăluit că „în doar câteva zile” a primit deja sute de observații, atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris. „Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate și, acolo unde este cazul, corectate. Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri. Realitatea este că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem”, a adăugat Pîslaru. El a mai spus că România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, România se confruntă cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp. Pîslaru a mai arătat că vor fi corecta erorile. „Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani”, a explicat ministrul interimar. Ministrul interimar, despre sporuri O altă temă importantă este cea a sporurilor. „Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri și excepții. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent și mai ușor de înțeles pentru cetățeni. În același timp, simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilități reale. Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenție. Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice și le asumă în fiecare zi”, a scris Dragoș Pîslaru. Promisiunea ministrului Ministrul interimar a recunoscut faptul că unele categorii vor fi nemulțumite. „Nu vom promite ceea ce nu putem livra. Nu vom spune oamenilor ceea ce vor să audă doar pentru a evita discuțiile dificile. În același timp, nu cred într-o abordare rece și tehnocratică. În spatele fiecărei funcții dintr-o grilă există oameni. Profesori, medici, polițiști, militari, asistenți sociali, funcționari publici și multe alte categorii profesionale care fac statul să funcționeze în fiecare zi. (…) Nu pot promite că fiecare observație va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulțumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat și că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziție”, a precizat Dragoș Pîslaru.
Explicațiile lui Zelenski despre drona de la Galați. Care a fost scopul rușilor

Explicațiile au fost oferite duminică în timpul unui interviu acordat realizatorilor emisiunii Face the Nation de la CBS News. „Încercăm să interceptăm toate dronele rusești, chiar și când unele dintre ele se deplasează spre alte țări, precum România, Moldova, Polonia sau țările baltice. Dacă nu reușim să facem asta, informăm imediat partenerii noștri și încercăm să le oferim asistență”, a declarat președintele Ucrainei. De asemenea, Volodimir Zelenski a spus care sunt obiectivele rușilor atunci când inițiază astfel de operațiuni. „Rusia folosește drone pentru a pune presiune pe țările NATO și pentru a evalua reacția. Acesta este semnalul lor tipic: nu ajutați Ucraina. Cred că ar trebui să existe un răspuns mai puternic din partea NATO. Putin compară această reacție cu cea pe care a văzut-o în anii trecuți. De asemenea, testează apărarea antiaeriană a țărilor NATO care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Sunt ele capabile să intercepteze toate rachetele și dronele?”, a transmis Zelenski. Explicațiile lui Nicușor Dan Duminică, președintele României, Nicușor Dan, a prezentat concluziile anchetei specialiștilor români privitoare la resturile dronei de la Galați. Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ, a transmis Nicușor Dan care a prezentat și imagini.
O lideră AUR cere invocarea articolului 4 din Tratatul NATO: Am discutat cu generali și politicieni de peste tot

Lidera AUR este Ramona Bruynseels. Deputata susține că a discutat cu numeroși specialiști, generali și politicieni străini, care au considerat că România trebuie să invoce articolul 4. „Am avut discuții cu unii dintre cei mai reprezentativi oameni din Adunarea Parlamentară a NATO. Generali recunoscuți din Marea Britanie, Canada și din țări europene, politicieni de peste tot, cu competențe în apărare. Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! Da, într-adevăr, primesc asigurări de peste tot că partenerii noștri sunt lângă noi! Deci, ce mai așteptați?! Polonia a făcut-o deja”; a transmis reprezentanta AUR. Ea le-a cerut autorităților române să reacționeze de urgență. „Drona de la Galați putea lăsa în urmă multe victime. Doar Dumnezeu i-a protejat pe acei oameni. De ce nu vă grăbiți?! Care este linia roșie de care mai e nevoie pentru a ieși din letargia în care parcă sunteți iremediabil prinși?! Este dreptul națiunii române. Sunteți obligați să uzați de el și să acționați în interesul general! Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții! Partenerii noștri sunt lângă noi, NATO este lângă noi, dar asta înseamnă și că noi trebuie să folosim tot ce ne stă la dispoziție”, a precizat Ramona Bruynseels. Ce prevede Articolul 4 din Tratatul NATO Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Articolul 4 nu înseamnă activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară. El este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, în 1949.
Fragilitatea la bătrânețe poate anunța probleme grave de sănătate. Ce spun specialiștii

Fragilitatea, considerată unul dintre cele mai importante semne ale îmbătrânirii, poate deveni un predictor pentru spitalizare, dizabilitate, recuperare după boală sau operații, internare în aziluri și chiar deces. Specialiștii spun însă că aceasta poate fi încetinită sau chiar ameliorată prin măsuri simple precum mișcarea regulată, alimentația corectă și menținerea legăturilor sociale, scrie Science Alert. Adulții în vârstă care suferă de fragilitate au o rezervă fiziologică redusă, ceea ce înseamnă că organismul lor face mai greu față bolilor, accidentelor sau stresului. Astfel, problemele aparent minore, cum ar fi o infecție pulmonară, o schimbare de tratament sau câteva zile petrecute la pat, pot duce rapid la pierderea independenței. În schimb, o persoană mai robustă se poate recupera mult mai ușor după afecțiuni serioase. Specialiștii spun că îmbătrânirea diferă mult de la o persoană la alta. Un om de 82 de ani poate rămâne activ și independent, în timp ce altcineva de aceeași vârstă poate avea dificultăți chiar și să se ridice de pe scaun. Tot mai mulți medici consideră că fragilitatea, și nu vârsta în sine, influențează felul în care oamenii îmbătrânesc. Din acest motiv, verificarea fragilității a devenit o procedură obișnuită în multe unități medicale pentru persoanele de peste 65 de ani. Cum este evaluată fragilitatea Există două metode principale prin care medicii analizează fragilitatea. Prima o tratează ca pe un sindrom fizic caracterizat prin slăbiciune, oboseală, mers lent, scădere involuntară în greutate și activitate fizică redusă. Persoanele care prezintă unul sau două dintre aceste semne sunt considerate „pre-fragile”, iar cele cu mai multe simptome sunt încadrate ca fragile. A doua metodă privește fragilitatea ca pe o acumulare de probleme de sănătate în timp. Bolile cronice, dificultățile de mișcare, problemele de memorie, pierderea auzului sau a vederii, alimentația slabă și izolarea socială reduc capacitatea organismului de a face față unor situații precum căderile, infecțiile sau internările. Fragilitatea poate fi ameliorată Deși mult timp s-a crezut că fragilitatea este permanentă, cercetările arată că aceasta poate evolua în ambele direcții. Fragilitatea este văzută acum ca un spectru, de la fragilitate ușoară, la moderată sau severă. În unele cazuri, starea se poate agrava, dar în altele poate fi întârziată sau chiar îmbunătățită. O analiză realizată pe peste 42.000 de adulți vârstnici a arătat că, într-o perioadă de aproape patru ani, aproximativ 14% și-au îmbunătățit starea de sănătate, aproape 30% au devenit mai fragili, iar peste jumătate au rămas stabili. Medicii spun că semnele timpurii, precum oboseala, încetinirea ritmului sau pierderea în greutate, reprezintă un moment important pentru intervenție. Activitatea fizică regulată, mai ales exercițiile de rezistență precum greutățile, benzile elastice sau exercițiile cu greutatea corpului făcute de cel puțin două ori pe săptămână, poate ajuta la încetinirea fragilității.
MAI cumpără 12 elicoptere Airbus de ultimă generație pentru intervenții de urgență, salvare și ordine publică

Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa 12 elicoptere multirol Airbus H160 și H145, destinate misiunilor SMURD, salvare, protecție civilă și ordine publică, a anunțat Inspectoratul General de Aviație. Potrivit MAI, este vorba despre șapte aeronave de tip Airbus H160 și cinci elicoptere Airbus H145. „Ministerul Afacerilor Interne continuă procesul de modernizare și dezvoltare a capabilităților sale aeronautice prin achiziționarea a 12 elicoptere multirol de ultimă generație, respectiv 7 aeronave de tip H160 și 5 aeronave de tip H145, destinate consolidării capacității naționale de intervenție aeriană, protecție civilă și gestionare a situațiilor de urgență, precum și pentru executarea misiunilor din domeniul ordinii și siguranței publice”, a transmis Inspectoratul General de Aviație, într-un mesaj publicat pe FB. Cele șapte elicoptere H160 vor avea o utilizare mixtă. Trei dintre acestea vor fi utilizate pentru misiuni de ordine și siguranță publică, în timp ce alte patru vor fi destinate intervențiilor din domeniul protecției civile. În ceea ce privește cele cinci elicoptere H145, acestea vor fi dedicate în principal misiunilor SMURD și operațiunilor de salvare montană. MAI anunță o gamă largă de misiuni operative Aeronavele vor fi utilizate pentru o gamă largă de misiuni operative, de la intervenții medicale și transport aerian până la operațiuni tactice și supraveghere. „Elicopterele H145 vor fi alocate pentru misiuni SMURD și salvare montană, având rol principal în intervenții medicale de urgență și operațiuni de căutare-salvare. Noile aeronave vor fi operate de Inspectoratul General de Aviație al M.A.I., structură aflată în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, și vor fi utilizate în executarea unei game extinse de misiuni operative, inclusiv în intervenții SMURD, transport de personal și echipamente, evacuare medicală, căutare-salvare, sprijin logistic, intervenții tactice, supraveghere aeriană și sprijin pentru gestionarea situațiilor de urgență și a dezastrelor naturale, precum și pentru misiuni specifice domeniului ordinii și siguranței publice”, au precizat reprezentanții IGAv. Inspectoratul General de Aviație subliniază că elicopterele Airbus H160 vor asigura o capabilitate multirol extinsă, fiind destinate în special misiunilor complexe care necesită autonomie mare de zbor, performanțe ridicate și o capacitate importantă de transport. „Elicopterele H160 vor asigura o capabilitate multirol, fiind destinate misiunilor complexe care necesită autonomie extinsă, capacitate ridicată de transport și performanțe operaționale superioare. Acestea vor putea fi utilizate pentru intervenții SMURD, transport operativ, operațiuni de căutare-salvare și sprijin logistic în zone greu accesibile sau afectate de dezastre, având totodată capacitatea de a transporta doi pacienți”, au explicat reprezentanții IGAv. Cum vor fi folosite elicopterele H145 În același timp, elicopterele H145 vor completa flota aeriană a MAI prin capacitatea de a interveni rapid în misiuni medicale, tactice și de salvare. „Totodată, aeronavele H145 vor completa capabilitatea operațională a Inspectoratului General de Aviație prin flexibilitate ridicată și capacitatea de intervenție rapidă în misiuni tactice, medicale și de salvare. Configurația modernă și performanțele ridicate ale acestui tip de elicopter permit operarea în condiții dificile, inclusiv aterizarea în teren necunoscut și desfășurarea misiunilor în medii urbane sau zone cu acces limitat”, a transmis instituția. Autoritățile afirmă că introducerea noilor aeronave în dotarea MAI va contribui la creșterea eficienței misiunilor aeriene și la reducerea timpilor de reacție în situații de urgență, atât la nivel național, cât și în cadrul mecanismelor europene de cooperare. Totodată, noile capabilități aeriene vor întări sprijinul acordat structurilor de ordine și siguranță publică. Potrivit IGAv, elicopterele vor putea fi utilizate pentru „misiuni de supraveghere aeriană, monitorizare a zonelor cu risc, urmărirea în dinamică a unor situații operative complexe, sprijin pentru echipajele aflate la sol, asigurarea perimetrelor de intervenție, precum și participarea la acțiuni de căutare și localizare în sprijinul structurilor operative”. Reprezentanții Inspectoratului General de Aviație consideră că investiția reprezintă un nou pas în procesul de modernizare a flotei aeriene a Ministerului Afacerilor Interne. „Această investiție reprezintă un pas important în procesul de modernizare a flotei aeriene a Ministerului Afacerilor Interne și reafirmă angajamentul României pentru dezvoltarea unor capabilități moderne, interoperabile și adaptate cerințelor actuale din domeniul siguranței naționale, protecției civile, intervenției aeriene specializate și sprijinului operativ pentru misiunile de ordine publică”, au precizat reprezentanții Inspectoratului General de Aviație.
Dosarul Mineriadei. Procurorul Dan Voinea: Cozma nu este victimă, a cochetat cu Puterea, asta l-a costat

Pentru a nu se crede că avem o „versiune nouă”, încă una, asupra evenimentelor de atunci, am lăsat interviul, așa cum s-a desfăşurat. Singurele intervenții au fost făcute la subtitluri. „Ion Iliescu a condus represiunea din iunie 1990” Rep: Dle Voinea, vă mulţumim că aţi dat curs invitaţiei noastre asupra evenimentelor din iunie 1990. Toată lumea cunoaşte faptul că dumneavoastră sunteţi primul procuror militar al României, sau popular spus „tătuţul” dosarului legat de Mineriada din 1990. Oficial aţi rămas ca persoana care a generat şi dus pînă la capăt acel dosar. Prima noastră întrebare sună aşa: ce se ştie, sau ce nu s-a vrut a se şti despre acest doar, chiar şi acum, la acest moment al dialogului nostru?! Voinea: Eu cred că, în acest dosar s-au administrat exact probele şi mijloacele de probă a evenimentelor care s-au petrecut atunci. Mai mult decât atât acestea sunt reveletoare pentru cei care răspund de aceste lucruri, ori fapte! Când afirm astea mă refer în primul rând la un jurnal al acţiunilor de luptă; pe care eu unul l-am anexat acestui dosar. Jurnalul a fost ţinut de către generalul Şchiopu şi-n care în zilele de 13-16 iunie 1990 erau consemnate absolut toate ordinele date, dar şi discuţiile avute cu şeful statului de atunci, Ion Iliescu. Vreau să vă ofer un singur exemplu; pentru ziua de 13 iunie. Acolo, acesta consemnează cum că , la ora X a sunat domnul preşedinte Ion Iliescu şi i-a cerut să acţioneze cu 100 de soldaţi, împotriva civililor , în zona ex magazinului copiilor! La o oră de la acest ordin primit, ştiu că generalul respectiv a consemnat faptul că, domnul preşedinte a revenit cu noi ordine: 12 TAB-uri să acţioneze în zona ministerului de interne. Exact în zona aceea s-au înregistrat victime, dacă nu mă înşel am avut 6 morţi. La un moment dat, acelaşi preşedinte de atunci i-a solicitat să acţioneze cu „gaze lacrimogene”. Atunci, reacţia generalului a fost una de curaj; răspunzându-i că”nu este cazul să folosiţi armata”! Dar, I.Iliescu a tot insistat. Şi tot aşa; într-un astfel de jurnal au fost consemnate, cum se spune negru pe alb, ordinele date de către Iliescu pentru represiune. Şi atunci vă întreb: în aceste cazuri, scrise, mai trebuie martori, la atâţia ani scurşi?! Nota bene bene, acesta este un mijloc de probă oficial şi din care rezultă clar cine a condus represiunea! „Minerii au stat în unităţi şi alţi ofiţerii erau în locul lor” Rep: Şi totuşi, de ce consideraţi că, având astfel de probe, după atîţia ani un astfel de dosar a fost retrimis înapoi?! Adică, ca să nuanţăm niţel… toţi se asteptau ca, atâta timp cât este Ion Iliescu acest dosar să fie plimbat. Dar azi, când personajul principal nu mai este?! D.Voinea: Dar nu numai asta. Tot în acel dosar, eu am făcut cercetări cu ce s-a întâmplat la fiecare sediu de partid. Căci minerii nu ştiau ei, unde se aflau sediile partidelor sau ale diferitelor redacţii de ziar! Aşa am aflat că aceştia au fost conduşi de către cadre al SRI, la sediile acelor partide care erau în opoziţie cu cele al FSN-ului şi i-au atacat provocând pagube sub diverse forme. Îm dosar există şi o evaluare a acestor pagube. Şi de parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, pe lîngă mineri au fost chemaţi şi alte grupuri de muncitori: de la Alba Iulia; de la Filipeştii de Pădure; din Bucureşti… de la marile întreprinderi. Atunci, producţia a stagnat; ia gândiţi-vă la faptul că, numai din V. Jiului au plecat aparoape 10.000 de oameni. Iar aceştia au fost plătiţi ca şi cum ar fi lucrat. Dar nu numai că au fost plătiţi, dar au primit şi prime pentru că au „huzurit” aici, la Bucureşti, în acele zile. Tot cu acea ocazie am mai descoperit şi faptul că, din rândul minerilor, la ordinul generalui Stănculescu au rămas cca 1000 de mineri la Armata 1, ei fiind înlocuiţi . Toţi acei mineri au fost băgaţi în unitate şi puşi în drepturi; li s-au dat şi efecte militare de îmbrăcăminte. Iar lămpaşele şi uniformele lor de mineri au fost luate de către cei pe care i-am văzut noi la televizor, cum că băteau lumea pe stradă! Rep: Deci, ăia, minerii stăteau în unităţi?! D.Voinea: Da,ăia stăteau bine mersi în unitate. Am aflat toate acestea, ceva mai tîrziu, când am făcut rost şi de tabel. Iar asta, pentriu că, la un moment un miner a fost folosit să atace sediul PNŢ-ului pentru a distruge. Iar cei care-i conduceau le-au ordonat ca documentele să rămână lor, iar banii găsiţi să-i împartă minerii cu acei ofiţeri.Totul a continuat la o casă conspirativă din Pta Roseti. Minerul a băut atât de bine încât a plecat cu bani străini în buzunare, chiar în unitate. Cei de acolo s-au sesizat şi au făcut un fel de raport şi de acolo a plecat descoperirea ulterioară. Rep: Doar aceste mijloace de probă sunt în acel dosar, sau avem şi alte elemente?! Voinea: În afară de aceste elemente, la un moment dat am stat în V. Jiului cam o lună de zile. Am mers la gurile de mină ca să audiem minerii care au venit în Bucureşti. Mai aveam cu mine un dosar şi cu bunurile luate prin violenţă de la jandarmi, din Bucuresti. Aşa se face că, atunci când au ajuns acasă toţi aveau în mînă ; ba o cască de scutier, ba un chipiu de jandarm. Intr-un cuvânt efecte militatre. Care aceste efecte, prin prisma mea de procuror militar eram obligat să le recuperez! Ştiu că atunci am luat legătura cu M. Cozma care a fost de acord a recupera aceste lucruri, dar contra lămpaşelor „uitate” la ofiţerii de acolo, de atunci! Aşa am aflat şi că 1000 de lămpaşe, pe care ei le aveau în inventar erau rămase în Bucureşti. Şi aşa s-au recuperat…. pe principiul „trocului, în natură”! Le-au dus în Petrosani, la sediul sindicatului lui Cozma, de la Casa de Cultură. „Cozma trebuia să fie noul guvernator