Etichetă: Social

Circa 300 de cetățeni români rămân pe listele prioritare de repatriere, anunță MAE

„Cifra fluctuează zilnic, pentru că primim noi solicitări sau aflăm că unele persoane au plecat deja cu zboruri comerciale. Deci nu este o cifră fixă în acest moment”, a explicat Țărnea. Purtătorul de cuvânt a precizat că informațiile despre cetățenii români aflați în situații speciale ajung cu întârziere, după ce colegii din cadrul secțiilor consulare contactează persoanele și familiile acestora pentru a le anunța despre zborurile de repatriere asistată sau evacuare. „Astfel, știm că unii ne mulțumesc că am reușit să-i aducem deja în țară, dar continuăm să ținem legătura și cu alte cazuri care nu se află în categoria de prioritate”, a adăugat el. Referitor la distribuția geografică a cetățenilor români aflați pe liste, Țărnea a menționat că cei mai mulți se află în Emiratele Arabe Unite, iar în prezent nu mai există solicitări în Israel pentru grupurile de copii care erau sub monitorizarea celulei de criză. Totuși, a avertizat că situația poate evolua în contextul conflictelor, iar noi solicitări ar putea apărea. Purtătorul de cuvânt a estimat și numărul total al solicitărilor de repatriere, incluzând atât cazurile prioritare, cât și pe cele care nu reprezintă urgențe. „Mai avem circa 300 de solicitări prioritare și între 2.000 și 2.500 de alte cazuri, dar nu pot da o cifră exactă, pentru că situația este dinamică. Avioanele comerciale zboară, iar cetățenii români reușesc să se reîntoarcă prin propriile resurse.” În ceea ce privește cetățenii blocați în Asia, cum ar fi în Sri Lanka, Singapore, Thailanda, Malaezia sau Brunei, Andrei Țărnea a subliniat că majoritatea sunt rezidenți și doar o mică parte au nevoie de rerutare prin intermediul statului. „Prioritatea noastră rămâne acordarea de asistență celor din listele de urgență, aflate în zone de conflict sau cu dificultăți semnificative de deplasare”, a explicat el. Ministerul Afacerilor Externe continuă procedurile operaționale pentru toate categoriile de zboruri, fie ele de repatriere asistată sau evacuare, și va comunica detaliile privind zborurile imediat ce acestea devin disponibile. „Ne dorim să oferim asistență rapidă și eficientă, dar trebuie să luăm în calcul realitatea din teren: cetățenii sunt răspândiți în multe locații, iar coordonarea cu partenerii europeni și cu liniile aeriene este esențială pentru ca fiecare să poată ajunge acasă în siguranță”, a concluzionat Țărnea.

40 de Mucenici 2026: Tradiții, superstiții și de ce se beau 40 de pahare cu vin în această zi

În fiecare an, pe 9 martie, românii sărbătoresc Ziua celor 40 de Mucenici din Sevastia, o zi cu o semnificație specială atât în calendarul religios, cât și în tradițiile populare. În 2026, această sărbătoare cade într-o zi de luni și marchează una dintre cele mai interesante îmbinări dintre credința creștină și obiceiurile transmise din generație în generație. Pentru mulți români, ziua este asociată cu mucenicii, desertul tradițional pregătit în această perioadă, dar și cu obiceiul cunoscut de a bea 40 de pahare cu vin. Se spune că bărbații care respectă această tradiție vor avea putere, sănătate și noroc pe tot parcursul anului. Numărul 40 simbolizează cei 40 de mucenici, dar în cultura populară este asociat și cu puterea, sănătatea și norocul pentru anul care urmează. În unele zone ale țării, oamenii cred că persoanele care beau cele 40 de pahare vor avea putere și sănătate tot anul și că vinul se transformă simbolic în sângele mucenicilor. Superstiții și obiceiuri populare Ziua de 9 martie este considerată în tradiția populară și începutul anului agricol. De aceea, există numeroase superstiții legate de vreme și gospodărie. Cele mai cunoscute superstiții spun că se aprind 40 sau 44 de focuri pentru a alunga frigul și spiritele rele. De asemenea, gospodarii lovesc pământul cu bâte sau cu ciocane pentru a trezi solul și fertilitatea. În unele zone din țară se spune că dacă plouă în această zi, atunci anul va fi unul bogat. În plus, în această zi, oamenii împart mucenici pentru sufletele celor adormiți. Ziua celor 40 de Mucenici rămâne una dintre sărbătorile în care credința, tradițiile și obiceiurile culinare se împletesc într-un mod unic. Pentru mulți români, această zi marchează simbolic sfârșitul iernii și începutul primăverii, fiind un moment în care comunitățile se reunesc în jurul unor tradiții păstrate de secole.

Cătălin Predoiu: Infracționalitatea la nivel național a scăzut cu 11% în anul 2025

Potrivit ministrului, instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne au intensificat acțiunile de combatere a criminalității organizate, cu accent pe lupta împotriva traficului de droguri. „Am întărit lupta împotriva criminalității organizate, mai ales în zona combaterii traficului de droguri. S-au organizat acțiuni ample în medii de interes operativ, au fost destructurate numeroase grupări infracționale. Au fost capturate de peste șase ori mai multe droguri de mare risc în anul 2025 decât în anii precedenți și de două ori mai multe droguri de risc față de anul precedent”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu. Ședința de evaluare a activității MAI pentru anul 2025 a avut loc la sediul Ministerului Afacerilor Interne și a reunit conducerea ministerului, precum și șefii structurilor din subordine. În cadrul întâlnirii au fost analizate rezultatele obținute în domeniul ordinii și siguranței publice, al gestionării situațiilor de urgență, precum și în cel al serviciilor publice comunitare. Totodată, au fost stabilite principalele direcții de acțiune și prioritățile instituționale pentru anul 2026, în vederea creșterii eficienței activităților desfășurate și a consolidării siguranței cetățenilor. „Pentru 2026, ceea ce aștept de la dumneavoastră este ceva simplu: fiți profesioniști, fiți patrioți și fiți colegi unii cu alții. Intrăm într-o lume în profundă schimbare, în care capacitatea de adaptare este cheia”, a mai adăugat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Demers comun în Luna Pădurii. Diana Buzoianu: România și Republica Moldova plantează o pădure comună la Vama Sculeni

România și Republica Moldova vor desfășura în această lună o acțiune comună de împădurire la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Demersul are loc cu ocazia unui parteneriat între ministerele mediului din cele două țări, a anunțat, sâmbătă, ministra Mediului, Diana Buzoianu. Acțiunea marchează începutul sezonului de plantare în România, odată cu Luna Pădurii, perioada dedicată anual activităților de împădurire desfășurate de silvicultori în toată țara. „Începe sezonul de plantare în România, odată cu Luna Pădurii – perioada în care silvicultorii din toată țara pornesc acțiunile de împădurire. În paralel, continuăm și proiectele de împădurire finanțate prin PNRR, prin care pornim plantări pe suprafețe importante din România. Anul acesta marcăm și un moment important de colaborare între state: parteneriatul dintre Ministerul Mediului din România și cel din Republica Moldova”, a scris Diana Buzoianu, sâmbătă, pe Facebook. Potrivit anunțului, plantarea va începe pe malul românesc al Prutului, cu participarea Romsilva, după care acțiunea va continua pe teritoriul Republicii Moldova, împreună cu specialiștii de la Moldsilva. „Vom planta o pădure comună la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Începem plantarea pe partea României cu Romsilva, iar apoi continuăm pe partea Republicii Moldova, împreună cu colegii de la Moldsilva”, a adăugat ministra Mediului. Demersul este programat pe 14 martie. „Este mai mult decât o acțiune de plantare. Este un semnal că protecția naturii nu se oprește la granițe, iar pădurile viitorului se construiesc prin colaborare.Pe 14 martie plantăm copaci. Dar, mai ales, plantăm colaborare între două țări care împart aceeași viziune și aceeași responsabilitate pentru natură”, a completat Diana Buzoianu.

UE suspendă călătoriile fără viză pentru oficialii georgieni, din cauza regresului democratic al țării

Diplomații, oficialii guvernamentali și miniștrii georgieni și-au pierdut privilegiile de călătorie fără viză în toate țările UE. Comisia Europeană a decis să suspende călătoriile fără viză ale acestora, pe fondul regresului democratic înregistrat de Georgia, relatează Deutsche Welle (DW). Comisia a motivat că suspendarea vine ca răspuns la „încălcarea deliberată și persistentă de către Georgia” a angajamentelor sale față de democrație, dar și față de drepturile omului și drepturile fundamentale. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a subliniat, într-o declarație, că „dacă un guvern își atacă propriul popor, reduce la tăcere jurnaliștii și limitează libertatea, vor exista consecințe”, mai notează DW. În aceste condiții, diplomații și oficialii guvernamentali din Georgia trebuie să obțină acum o viză înainte de a intra în țările UE. Măsura Comisiei Europene nu se aplică și cetățenilor georgieni. Aceștia pot călători în UE în continuare în baza pașapoartelor biometrice standard, fără a avea nevoie de viză pentru șederi de scurtă durată. Măsura anunțată de Comisia Europeană pentru oficialii și diplomații georgieni este în vigoare un an și poate fi prelungită cu încă doi ani dacă autoritățile georgiene nu reușesc să rezolve problemele politice actuale. Regres democratic Georgia a înregistrat un regres democratic odată cu revendicarea victoriei la alegerile din 2024 de către partidul Visul Georgian. În țară au avut loc proteste ample, iar autoritățile au răspuns cu arestări în masă și au avut loc episoade de violență din partea poliției. După alegerile din 2024, opoziţia a afirmat că votul a fost fraudat sub influenţa Rusiei, care doreşte să menţină Georgia pe orbita sa, şi a declarat boicotarea parlamentului. De asemenea, Georgia anunța, la momentul respectiv, că suspendă pentru patru ani discuţiile privind aderarea la UE.

Oana Țoiu: Peste 1.000 de români repatriați din Orientul Mijlociu. Ministrul respinge informațiile despre o minoră exclusă din zborul de evacuare

Ministrul a precizat că acesta a fost primul zbor organizat de România prin mecanismul european și că repatrierea a fost gratuită atât pentru români, cât și pentru alți cetățeni europeni aflați în regiune. În același timp, România a participat și la evacuarea unor cetățeni români vulnerabili sau cu probleme medicale în colaborare cu alte state europene. Potrivit șefei diplomației române, odată cu această cursă aeriană, numărul total al românilor reveniți în țară din Orientul Mijlociu a depășit pragul de 1000 de persoane. Ministrul a mulțumit celulei de criză a Ministerului Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice din statele afectate de bombardamente, echipajelor companiilor aeriene care au continuat să zboare în regiune, precum și agențiilor de turism care au organizat curse charter de repatriere din fonduri private. Șefa diplomației a avertizat că există în continuare cetățeni români, inclusiv minori, care așteaptă să revină în siguranță în țară, iar autoritățile continuă eforturile pentru evacuarea lor. În statele unde situația de securitate permite, au fost activate planuri de transfer terestru către țări cu spațiul aerian deschis, urmate de repatrieri asistate. Ministrul a precizat că este pregătit și un nou zbor de evacuare destinat în special cazurilor vulnerabile sau aflate în situații de risc, în cooperare cu partenerii europeni și cu sprijinul autorităților din statele afectate. Totodată, oficialul a făcut apel la românii aflați în regiune să utilizeze, atunci când este posibil, zborurile comerciale și să nu aștepte cursele speciale de evacuare. „Zborurile de evacuare sunt excepția și pot acoperi doar o mică parte din totalul cazurilor din spațiul respectiv”, a explicat ministrul. Repatrierea se realizează, în principal, prin planuri individuale și rute comerciale, cu sprijin consular, iar doar un număr limitat de persoane poate fi inclus pe zborurile speciale, în funcție de capacitatea aeronavelor și de cazurile semnalate oficial. Ministrul a oferit și o serie de clarificări în legătură cu informațiile apărute în spațiul public despre modul de alocare a locurilor în avionul Muscat–Otopeni. Ea a afirmat că aeronava a fost ocupată integral pe locurile alocate României și a catalogat drept falsă informația potrivit căreia acestea nu ar fi fost utilizate la capacitate. De asemenea, ministrul a spus că românii incluși în procesul de repatriere s-au înregistrat în bazele de date comunicate de Ministerul Afacerilor Externe încă de la începutul crizei sau au trimis solicitări la adresele oficiale ale consulatelor. În acest context, oficialul a precizat că în aceste baze de date nu a fost identificată o cerere de asistență pentru cazul unei minore neînsoțite și nici o notificare în aplicația de călătorii privind prezența acesteia în zonă. Ministrul a respins și informațiile potrivit cărora o minoră ar fi fost dată jos dintr-un autobuz sau dintr-un avion în timpul operațiunilor de evacuare. „Nu avem raportări care să indice, niciunde în lume, că un minor ar fi fost dat jos din transferurile sau zborurile organizate de noi sau asistate de echipele consulare”, a precizat aceasta. Potrivit șefei diplomației, consulul din teren a menționat ulterior cazul unei minore neînsoțite, iar răspunsul ei a fost ca orice modificare a listei de pasageri să respecte regulile stabilite și criteriile de vulnerabilitate, astfel încât toate cazurile similare să beneficieze de același tratament. Ministrul a mai spus că, potrivit informațiilor pe care le deține, zborul de evacuare nu a suferit modificări față de confirmările formale realizate de consulat, iar minora ar fi avut la dispoziție încă de joi opțiuni sigure de repatriere. Oficialul a subliniat că prioritatea autorităților rămâne sprijinirea românilor aflați în situații de risc, prin creșterea numărului de zboruri comerciale disponibile, prioritizarea cazurilor vulnerabile și asigurarea accesului transparent la informații prin canalele oficiale.

Patru Compartimente de Primiri Urgențe ale unor spitale din țară, finanțate direct de la bugetul de stat

Stucturile de primiri urgențe ale Spitalului Clinic Municipal Filantropia Craiova, Spitalului de Recuperare Borșa, Spitalului Municipal Brad și Spitalului Municipal Dorohoi. vor primi finanțare directă de la bugetul de stat. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete a anunțat că a semnat ordinul de ministru prin care încă patru Compartimente de Primiri Urgențe (CPU) sunt incluse în sistemul de finanțare directă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății: Odată cu această decizie, România ajunge la 80 de Compartimente de Primiri Urgențe finanțate la nivel național. Ministrul Rogobete a precizat că unitățile medicale vor avea astfel resurse ce oferă capacitatea de a evalua rapid pacienții, de a începe tratamentul fără întârzieri. „Această includere în finanțarea directă a Ministerului Sănătății înseamnă resurse dedicate pentru activitatea de urgență: echipe medicale, medicamente, materiale sanitare și investigațiile necesare pacienților care ajung în aceste structuri. În practică, aceste resurse oferă spitalelor capacitatea de a evalua rapid pacienții, de a începe tratamentul fără întârzieri și de a gestiona cazurile acute mai aproape de comunitățile în care trăiesc oamenii. În același timp, contribuim la echilibrarea presiunii din marile Unități de Primiri Urgențe”, a menționat ministrul Sănătății într-o postare pe Facebook. Alexandru Rogobete a mai transmis că în calitate de ministru al sănătății, știe că în situațiile de urgență timpul poate face diferența dintre viață și moarte. „De aceea, consolidarea rețelei de urgență rămâne o prioritate: pentru ca fiecare pacient să primească îngrijirea necesară rapid, în siguranță și aproape de casă”, a mai precizat ministrul.

Ministra Mediului anunță reorganizarea Romsilva: Direcții regionale și criterii stricte pentru conducere

Reorganizarea Romsilva a fost adoptată în Ședința de Guvern, marcând una dintre cele mai importante reforme ale sistemului silvic din ultimii ani. Potrivit ministrei Mediului, Diana Buzoianu, noua structură administrativă va reduce numărul direcțiilor silvice și va introduce criterii clare de performanță pentru conducerea instituției. Decizia face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este legată de cererea de plată numărul patru. Romsilva va avea 19 direcții silvice regionale Noua reorganizare prevede trecerea de la structura actuală, formată din 41 de direcții silvice județene, la 19 direcții regionale. Ministra Mediului spune că această schimbare reprezintă un jalon din PNRR și este necesară pentru deblocarea unei noi tranșe de finanțare. „Astăzi a fost adoptată în ședința guvernului hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva. Este vorba de hotărârea de guvern care, practic, face trecerea de la cele 41 de direcții silvice la 19 direcții silvice regionale. Este o hotărâre de guvern care a fost, de altfel, și jalon în PNRR. Cu îndeplinirea acestui jalon, mergem înainte și cu cererea de plată numărul 4 pentru a putea să fie îndeplinite și ultimele condiții ca să primim acești bani. Dar mai departe de jalonul din PNRR, reorganizarea Romsilva, de fapt, va însemna inclusiv o reformă reală a acestei instituții”, a declarat Buzoianu. Reforma vizează combaterea problemelor din sistemul silvic Autoritățile spun că reorganizarea instituției este necesară în contextul problemelor semnalate în ultimii ani, inclusiv în privința tăierilor ilegale și a modului în care au fost gestionate unele cazuri. „Am văzut de-a lungul timpului cifrele alarmante cu privire la cazurile care au fost sesizate și apoi clasate, prescrise. Este clar că avem nevoie și de mecanisme interne în cadrul Romsilva, mult mai solide, pentru a putea să fie schimbată traiectoria în care a fost gestionată pădurea din România.” Directorii regionali vor fi evaluați anual pe baza unor indicatori de performanță O altă schimbare importantă vizează modul în care vor fi numiți și evaluați directorii direcțiilor silvice regionale. Aceștia vor fi selectați prin concurs și vor semna contracte de mandat, nu contracte de muncă. Performanța lor va fi evaluată anual pe baza unor indicatori clari. „Pentru viitoarele direcții regionale se va da un concurs. Directorul Silvic, care va câștiga acest concurs, va trebui să semneze un contract de mandat. Nu va mai avea contract de muncă. Contractul de mandat înseamnă că vor exista criterii de performanță care vor fi analizate în fiecare an. Această evaluare va putea să ducă inclusiv la încetarea mandatului dacă nu au fost îndeplinite două-treimi din criterii. Și o să vă dau câteva exemple dintre criteriile care au fost adoptate, pentru că ele arată, de fapt, necesitatea de reformă și acolo unde vom începe să ne uităm foarte clar la cifre, la date obiective. Vorbim și, de asemenea, de criterii de indicatori de performanță financiari, care sunt, de exemplu, profitul net raportat la suprafață sau timpul mediu de recuperare de creanțe, pentru că nu mai vrem să avem situații în care Romsilva este creditor și nu își face treaba, dar avem foarte mult mai important și criteriile indicatorii de performanță nefinanciari. De exemplu, faptul că vom avea parteneriate și evenimente făcute în cadrul comunităților locale, parteneriate făcute cu organizațiile non-guvernamentale, cu instituții. Faptul că se vor acoperi cererile de livrare pentru lemn de încălzire pentru populație. 70% din cererile care vor fi depuse în fiecare an vor trebui să fie cel puțin 70% răspunse și realizate ferm. Asta este un obiectiv extraordinar de important la nivel local pentru Romsilva. Este parte, practic, din serviciile publice pe care Romsilva le asigură pentru cetățeni.” Noi criterii pentru recuperarea prejudiciilor și combaterea ilegalităților Printre criteriile de performanță stabilite pentru conducerea direcțiilor silvice se numără recuperarea prejudiciilor și implementarea măsurilor stabilite de instituțiile de control. „Am pus criteriu ca în 90% din numărul de cazuri în care se constată prejudicii să existe apoi și chemări în judecată pe răspundere civilă și încercarea de recuperare a acestor prejudicii. Adică nu ne mai batem joc dacă sunt descoperite prejudicii, să zacă, să nu mai fie încercarea reală de a recupera acești bani. Am trecut de asemenea inclusiv un grad de implementare a măsurilor care au fost menționate în rapoartele de audiță sau în actele de control. Pentru că am văzut de-a lungul timpului că această instituție, în momentul în care este pusă în fața unui raport al Corpului de Control, în fața unui raport de audit, alege selectiv care dintre concluziile respective să fie sau nu respectate. Alege selectiv care dintre măsurile respective să poată să fie duse mai departe. Ei bine, dacă în 90% din aceste cazuri constatate și măsurile care au fost date nu vor fi realizate, în mod evident leadership-ul acelei direcții regionale nu mai are ce să caute ani de zile la rând. Pentru că nu putem să mergem înainte cu autorități de control care ies în față, zic care sunt problemele, autorități de audit care ies în față, expun anumite probleme și de la an la an pur și simplu doar se contestă cu aroganță diverse probleme constatate juridic și nu se rezolvă niciodată.”, a spus ministra. Monitorizare video și obiective clare pentru gestionarea pădurilor Reforma introduce și indicatori privind supravegherea pădurilor și implementarea programelor de regenerare forestieră. „Avem indicatori de performanță specifici. De exemplu, suprafața de pădure pentru care vor fi puse mijloace de supraveghere video. Avem proporția de puncte de acces auto în care vor fi de acum încolo puse sisteme CCTV și sisteme video. Vom avea inclusiv criterii dacă au fost stabilite anual programe de regenerare naturală sau artificială, lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor. Lucrările care se fac în fiecare an de către Romsilva, planuri care sunt aprobate de către Consiliul de Administrație, acestea trebuie să fie realizate 100%. Vorbim și despre programul de investiții. Directorii direcțiilor regionale silvice vor trebui să îndeplinească cel puțin 80% din programul de investiții pe care și-l asumă la începutul anului. Deci, pe scurt, vom trece de la o administrare care era mai

Ziua Internațională de conștientizare a infecției cu HPV

Infecția cu HPV (Human Papilloma Virus) reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea femeilor, fiind responsabilă de aproape 99% dintre cazurile de cancer de col uterin, atrag atenția specialiștii cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Infecției cu HPV, marcată anual pe 4 martie. Medicii subliniază că această formă de cancer se dezvoltă lent și poate fi tratată cu succes dacă este depistată în stadii incipiente, prin controale medicale regulate și testare specifică. „Cancerul de col uterin se dezvoltă lent și este adesea asimptomatic în stadii incipiente, însă este curabil dacă este depistat la timp prin testul Babeș-Papanicolau și testarea HPV. Prevenția se bazează pe vaccinarea anti-HPV și controale ginecologice anuale”, a declarat Dr. Maria Cîrciumaru, medic primar oncologie și șef al Secției de Oncologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu. În țările sărace, cancerul de col uterin e una dintre primele cauze de mortalitate Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. În țările cu resurse limitate, boala reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate în rândul femeilor. La nivel local, situația rămâne îngrijorătoare. În județul Gorj, peste 11.000 de persoane sunt în evidență cu afecțiuni oncologice, iar 1.053 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin. Vaccinarea și screeningul, principalele metode de prevenție Specialiștii recomandă mai multe măsuri de prevenție, printre care vaccinarea anti-HPV, considerată cea mai eficientă metodă de protecție. Vaccinul este recomandat în special înainte de începerea vieții sexuale, dar poate fi administrat și adolescenților sau adulților tineri. De asemenea, medicii subliniază importanța screeningului ginecologic periodic: femeile între 21 și 29 de ani ar trebui să efectueze testul Babeș-Papanicolau o dată la trei ani femeile între 30 și 65 de ani ar trebui să facă testarea HPV la fiecare cinci ani sau să combine testarea HPV cu testul Papanicolau Alte măsuri importante includ utilizarea prezervativului, renunțarea la fumat și controalele ginecologice regulate. Ziua Internațională de Conștientizare a Infecției cu HPV este dedicată informării populației și promovării prevenției, în încercarea de a reduce stigmatul asociat acestei infecții și de a încuraja femeile să participe la programele de screening și vaccinare.

Seara în care televiziunea s-a oprit. Ce vedeau românii la televizor când a început cutremurul din 1977

În 1977, România avea o singură televiziune: Televiziunea Română. Programul era limitat, atent controlat și urmărit simultan de milioane de oameni. Vineri seara era, de regulă, rezervată filmului artistic, unul dintre puținele momente de evadare din cotidianul comunist. Filmul întrerupt de seism În momentul producerii cutremurului, pe ecrane rula filmul „Dulce și amar”, o producție bulgărească difuzată de TVR în cadrul programului de seară. Pentru mulți telespectatori, primele semne ale seismului au fost percepute chiar prin intermediul televizorului: imaginea care începea să tremure, sunetul distorsionat, apoi oprirea bruscă a emisiei, pe fondul întreruperii curentului electric. În doar câteva secunde, filmul a dispărut, iar realitatea a devenit imposibil de ignorat. După cutremur, televiziunea a intrat în tăcere pentru mai multe ore. Nu au existat transmisiuni speciale, imagini de la fața locului sau relatări în direct. Într-o epocă fără internet și telefoane mobile, lipsa informațiilor a amplificat confuzia și teama. Pentru mulți români, radioul a devenit singura sursă de știri, iar zvonurile s-au răspândit rapid, pe fondul unei nopți marcate de replici seismice și incertitudine. Televiziunea ca reper al memoriei colective Spre deosebire de dezastrele contemporane, cutremurul din 1977 nu a fost surprins în direct. Tocmai de aceea, momentul întreruperii programului TV a rămas adânc întipărit în memoria colectivă. Pentru o generație întreagă, întrebarea „ce rula la TV atunci?” nu este o simplă curiozitate, ci un reper temporal precis, secunda în care normalitatea unei seri obișnuite s-a rupt definitiv. La aproape 50 de ani distanță, amintirea filmului întrerupt la ora 21:22 continuă să fie evocată de supraviețuitori. Nu ca un detaliu minor, ci ca simbol al fragilității cotidiene în fața unei catastrofe. În seara de 4 martie 1977, televiziunea nu a mai spus nimic. Iar România a înțeles, în întuneric și tăcere, amploarea tragediei care tocmai începuse.