Etichetă: Social

Analiză media: ROalertul de săptămâna trecută mai mult a enervat decât a ajutat

Alerta de ninsoare de săptămâna trecută, de la 4.20 dimineața, a fost mai degrabă enervantă pentru români, arată o analiză de impact media a agenției de monitorizare mediaTRUST. Potrivit analizei, sentimentul de frustrare indus de ora nepotrivită a fost mai puternic decât componenta utilitară 43% din volumul de știri a fost axat pe tema orei nepotrivite, ceea ce indică, în sine, un nivel de disconfort care a depășit aspectul utilitar: 584 de mențiuni, din totalul de 1.368 s-au referit la ora Roalert-ului. Nemulțumire la scară largă 40% dintre reacții au fost negative. Analiza a mai scos în evidență o creștere semnificativă a intenției de dezactivare a alertei, ceea ce ar putea duce la falimentul însuși al ideii pentru care a fost instituit sistemul de alertă. Mai mulți influenceri prezenți în online și la TV au validat, prin reacțiile lor, reacția publicului: Adriana Bahmuțeanu, Mădălin Ionescu, Oana Roman, Bianca Drăgușanu, Adda sau Ioana Ginghină. „Exces de zel” Mai multe platforme online au prezentat și reacțiile unor psihologi și psihiatri, care au pus în evidență faptul că asemenea alerte ar putea avea efecte acatsrofale asupra persoanelor cu anxietate și atacuri de panică. Mai multe figuri din zona politică au comentat că acest RO alert ar fi fost un exces de zel. Analiza mediaTRUST, preluată și de paginademedia, a arătat că, în cele 24 de ore ce au urmat Roalert-ului și care au fost monitorizate, 1.368 de materiale s-au referit la această temă: 50% pe portaluri de știri, 18% pe forumuri, 16% pe Facebook, 11% pe televiziuni, 5% pe X, 2% pe radio. La televiziuni, cele mai multe referiri au fost făcute la România TV (67), peste 10 – Euronews România, 12 – Antena 3, B1 TV – 11, Digi 24 – 11, Pro TV – 10.

Furtuna de zăpadă paralizează SUA: Peste 5.700 de zboruri anulate și pene masive de curent

O furtună de iarnă puternică a lovit luni Coasta de Est a Statelor Unite, aducând ninsori record și provocân perturbări majore în transport. Peste 5.700 de zboruri au fost anulate la nivel național, iar mai mult de 600.000 de locuințe și firme au rămas fără energie electrică în mai multe state, relatează BBC. Serviciul Național de Meteorologie a raportat depuneri de aproape un metru de zăpadă în unele zone din Rhode Island și Massachusetts. În Central Park, New York, s-au înregistrat aproape 50 de centimetri, iar meteorologii avertizează că ninsoarea va continua până marți. Ninsori record Rhode Island pare să fi fost cel mai afectat stat, Providence înregistrând acumulări de aproape 1 metru de zăpadă. Valoarea a depășit recordul anterior pentru o singură furtună, de aproximativ 75 cm, stabilit în 1978. Meteorologii au descris fenomenul drept unul fără precedent, iar autoritățile și-au exprimat surprinderea față de intensitatea furtunii. Au fost impuse interdicții de circulație pentru deplasările neesențiale în Rhode Island, Connecticut și în anumite zone din Massachusetts. Guvernatoarea statului Massachusetts, Maura Healey, a instituit o interdicție pentru deplasările neesențiale și a redus limita de viteză pe autostrăzi. Autoritățile au avertizat asupra condițiilor de vizibilitate aproape zero (whiteout), care fac deplasările extrem de periculoase. Pene de curent și haos în transport Aproape 300.000 de consumatori din Massachusetts au rămas fără electricitate, inclusiv majoritatea locuitorilor din Cape Cod. Și în New Jersey și Connecticut s-au înregistrat pene de curent din cauza copacilor doborâți și a acumulărilor masive de zăpadă. La New York, drumurile, podurile și autostrăzile au fost închise temporar în cadrul unei interdicții generale de circulație. Orașul, cu peste opt milioane de locuitori, a fost aproape paralizat. Traficul aerian a fost grav afectat în marile aeroporturi. Platforma FlightAware a raportat peste 5.706 zboruri anulate în interiorul, către sau dinspre SUA. Aproape toate zborurile au fost anulate pe aeroporturile LaGuardia, JFK, Boston Logan, Newark Liberty și Philadelphia International. Operațiuni de intervenție în desfășurare Autoritățile au lucrat pentru degajarea drumurilor, în condițiile în care vehiculele blocate au împiedicat intervenția utilajelor de deszăpezire. În Providence, sute de mașini au fost ridicate pentru a permite operațiunile de urgență. Meteorologii avertizează că unele zone de coastă ar putea înregistra peste 60 de centimetri de zăpadă înainte ca furtuna să se retragă complet. Oficialii continuă să îndemne populația să rămână în locuințe și să evite deplasările neesențiale.

Ce spun psihologii despre oamenii care nu postează pe rețelele sociale

Într-o lume dominată de distribuirea constantă a experiențelor, alegerea de a nu posta pe rețelele sociale poate părea neobișnuită. Totuși, psihologia sugerează că persoanele care își documentează rar viața online nu sunt antisociale. Mai degrabă, ele ar fi descoperit că a trăi pe deplin un moment și a-l pregăti pentru consum public sunt două activități mentale care concurează între ele, scrie GlobalEnglishEditing. A trăi versus a documenta Cercetătorii subliniază tot mai des limitele atenției umane. Atunci când oamenii se gândesc la descrieri, unghiuri sau reacțiile publicului, o parte din atenție se mută de la experiența reală. Creierul nu poate rămâne complet ancorat în prezent atunci când editează mental momentul pentru public. Psihologii descriu acest fenomen ca o tensiune între prezență și performanță. A trăi presupune implicare directă în imagini, sunete și emoții. A documenta presupune distanțare și evaluarea modului în care experiența va fi percepută. Studiile despre atenție și mindfulness sugerează că focalizarea divizată reduce profunzimea emoțională. Atunci când experiențele sunt filtrate prin validare socială, ele pot părea mai puțin autentice. Ce arată cercetările despre cei care nu postează Contrar stereotipurilor, persoanele care postează rar despre ele însele nu sunt neapărat retrase social. Cercetările indică faptul că acestea pot valoriza mai mult intimitatea, autonomia și satisfacția interioară decât feedbackul public. Limitarea utilizării rețelelor sociale a fost asociată cu reducerea anxietății și îmbunătățirea stării de bine. Fără presiunea de a distribui sau reacționa imediat, mulți oameni declară că se simt mai liniștiți și mai centrați. Specialiștii observă că nevoia frecventă de a posta poate ascunde nevoi mai profunde, precum validarea, recunoașterea sau conexiunea, care pot fi împlinite mai bine în viața offline. Puterea tăcerii digitale Alegerea de a nu face publice momentele personale poate consolida relațiile și poate aprofunda experiențele. Realizările private sunt adesea mai semnificative atunci când nu sunt măsurate în aprecieri sau comentarii. Psihologii subliniază că problema nu este tehnologia în sine, ci obiceiul documentării constante, care poate dilua prezența. Pași mici, precum păstrarea unor experiențe doar pentru sine, pot restabili echilibrul. Mulți dintre cei care nu postează spun că au amintiri mai bogate și o conștientizare emoțională mai puternică. Pe măsură ce rețelele sociale continuă să modeleze viața modernă, psihologia evidențiază un adevăr simplu: a trăi autentic și a distribui constant trag atenția în direcții diferite. Cei care postează mai puțin nu sunt deconectați de lume. S-ar putea să fie, pur și simplu, mai conectați la moment.

Patru ani de război în Ucraina: Între ambițiile Kremlinului și rezistența unei națiuni

24 februarie 2026 marchează a patra aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca Kievul să cadă în câteva zile și să instaleze un guvern pro-rus la putere. Patru ani mai târziu, Ucraina rămâne suverană, iar obiectivele inițiale ale Rusiei au eșuat în mare parte. Obiectivele neîndeplinite ale Rusiei și blocajul teritorial În primele săptămâni ale războiului, forțele ucrainene au respins asaltul asupra Kievului, în ciuda inferiorității numerice. Ulterior, Moscova și-a restrâns obiectivele către estul Ucrainei, în special regiunea Donețk, însă nici acest scop nu a fost atins. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. În 2025, forțele ruse au avansat doar cu 0,8%, subliniind ritmul lent al conflictului. În ciuda eșecurilor, oficialii ruși prezintă adesea câștigurile minore drept victorii strategice. Analiștii consideră că Putin este puțin probabil să facă compromisuri privind obiectivul său mai amplu de a subordona Ucraina fără o înfrângere militară clară pe câmpul de luptă. Pierderi în creștere și costul uman Războiul a generat pierderi uriașe de ambele părți. Statul Major al Ucrainei estimează că Rusia a pierdut peste 1.260.000 de militari din februarie 2022, morți sau răniți. Analiști occidentali independenți apreciază că pierderile Rusiei le depășesc pe cele ale Ucrainei într-un raport de aproximativ doi la unu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă, iar mulți alții sunt dați dispăruți. Evaluările occidentale indică între 500.000 și 600.000 de victime ucrainene în total, dintre care până la 140.000 morți. Și civilii au plătit un preț devastator. Zeci de mii au fost uciși sau răniți, iar milioane au fost strămutați, generând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial. Optimismul Ucrainei în mijlocul epuizării Deși intră în al cincilea an de război, ucrainenii rămân surprinzător de optimiști. Un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe arată că 41% dintre ucraineni sunt optimiști în privința viitorului lumii, mult peste nivelul din multe state vest-europene. Pentru mulți, optimismul nu provine din naivitate, ci din reziliența construită în fața adversității. Ucrainenii privesc serviciul militar și apărarea civică drept acte de supraviețuire și demnitate. Ucraina, pilon al securității europene Pe măsură ce războiul remodelează securitatea globală, rezistența Ucrainei a devenit centrală pentru stabilitatea Europei. Liderii din domeniul securității susțin că rezistența Ucrainei limitează riscurile mai largi pentru continent. Adaptările tehnologice ale Ucrainei, în special în domeniul dronelor și al inovației militare, au accelerat integrarea sa în structurile de securitate europene. La patru ani de la invazie, ambițiile inițiale ale Rusiei rămân neîmplinite, iar Ucraina este atât un stat de primă linie, cât și un simbol al rezilienței continentale. Negocieri de pace fără rezultat Conflictul rămâne departe de o soluție diplomatică durabilă. De-a lungul anilor, au existat mai multe runde de negocieri și inițiative internaționale menite să oprească ostilitățile, însă fără un acord final. În primele luni ale războiului, delegații ruse și ucrainene au purtat discuții în Belarus și Turcia. Ulterior, diverse formule de mediere au fost propuse de state precum Turcia, China sau țări din Orientul Mijlociu. Niciuna dintre aceste inițiative nu a dus la un tratat de pace formal. În 2023 și 2024, summituri internaționale dedicate „formulei de pace” propuse de Kiev au încercat să coaguleze sprijin global pentru retragerea trupelor ruse și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Moscova a respins însă condițiile considerate „inacceptabile”. Pe parcursul conflictului au fost încheiate doar acorduri punctuale, precum înțelegerea privind exportul cerealelor prin Marea Neagră sau schimburi de prizonieri, însă acestea au avut caracter temporar și limitat. Analiștii subliniază că principalele obstacole în calea unui tratat de pace rămân statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În lipsa unui compromis asupra acestor puncte sensibile, pacea rămâne mai degrabă o speranță decât o realitate.

Cât costă o cursă Bolt și Uber, de fix 5 km, în funcție de oraș și de ora la care faci comanda

Tarifele afișate pe aplicațiile de ride sharing pot fi diferite în funcție de orașul în care este efectuată o asemenea comandă, precum și de ora la care se solicită o mașină. Iată, de exemplu, cât costă o cursă Bolt și Uber, de fix 5 kilometri, în funcție de oraș și ora la care este făcută comanda. Tarifele sunt dinamice, iar clienții plătesc o anumită sumă, pentru cursa comandată, în funcție de oraș și oră. În cazul unei curse de 5 kilometri, indiferent de locația din care se face comanda, tariful final poate fi mai mare sau mai mic. Cu alte cuvinte, tariful pentru o comandă în Alba Iulia, la ora 14:00, nu va fi același cu tariful pentru o cursă în Cluj-Napoca, la aceeași oră. Iată câteva exemple, mai jos. Cursă între orele 00:00 – 07:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif îl putem găsi în Botoșani, Deva, Alba Iulia, Arad, precum și în Baia Mare sau Brăila, Buzău și Târgu Jiu. În general, între 14 și 16 lei pentru cursa de 5 kilometri. La polul opus se află București (22/24 de lei), Cluj-Napoca (20/22 de lei), chiar și Timișoara (18/20 de lei). Cursă între orele 08:00 – 10:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif îl putem găsi în Botoșani, Deva și Târgu Jiu, de 20 de lei pentru cursa de 5 kilometri. Cel mai mare tarif este în Brașov (28/30 de lei), București (35/38 de lei), Cluj-Napoca (32/35 de lei), Timișoara (28/31 de lei), Iași (28/30 de lei). Cât costă o cursă Bolt și Uber, de fix 5 km, în funcție de oraș și de ora la care faci comanda Cursă între orele 10:00 – 15:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif îl putem găsi în Botoșani (16 lei). Același tarif ar fi perceput și în Focșani, Deva și Târgu Jiu. Cel mai mare tarif este în Iași (20/22 de lei), Constanța (20/22 de lei), Cluj-Napoca (22/24 de lei), București (25/27 de lei). Cursă între orele 15:00 – 18:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif îl putem găsi tot în Botoșani, Deva, Focșani și Târgu Jiu, de 22 de lei. Cel mai mare tarif este în București, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. În București, tariful poate fi de 38 sau 42 de lei. Cursă între orele 18:00 – 21:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif îl putem în Botoșani (18 lei), dar și în Deva, Focșani și Târgu Jiu. În București, tariful ar fi între 32 și 35 de lei. În Timișoara, prețul ar fi de25 – 28 de lei, în funcție de aplicația de ride sharing. Cursă între orele 21:00 – 00:00 (Bolt/Uber) Cel mai mic tarif poate fi găsit în Botoșani. Deva, Focșani, Alba Iulia, Bacău, Brăila, Buzău, Craiova, Târgu Jiu, Satu Mare. În București, tariful este de 24-26 de lei. Autorul recomandă: Un șofer Bolt bucureștean și-a făcut publice câștigurile. Câți bani a primit într-o săptămână întreagă. A făcut 238 curse în 7 zile Cât a plătit un bucureștean ieri, pe cod roșu de ninsori, pentru o cursă Uber de la Gara de Nord, până la Piața Unirii Un client a comandat o mașină Uber din București până în Iași. Cât a plătit pentru cursa de 424 km (6 ore) Cât a plătit un client pentru o cursă Bolt de 45 de minute Care e mai scump: Bolt sau Uber? Diferență mare de preț, pentru aceeași cursă de 8 km în Cluj Un român a comandat o cursă Uber din Balotești în.. Grecia! Câți bani i s-au cerut

Europa secretă de pe alte continente: teritoriile necunoscute ale Uniunii Europene

Vorbim despre teritoriile speciale ale Uniunii Europene, un grup eclectic de regiuni care, deși se află în afara continentului european (și adesea în afara radarului public), păstrează legături juridice, economice și culturale cu UE. Unele sunt departamente de peste mări, altele au statute unice, iar toate au ceva în comun: sunt adevărate bijuterii geografice, cu istorii mai complicate decât un tratat de liber schimb, scrie Serendippias.com. Pentru început, ce sunt RUP și PTU? În jargonul comunitar, ele sunt cunoscute drept RUP (Regiuni Ultraperiferice) și PTU (Țări și Teritorii de Peste Mări). RUP sunt regiuni care fac parte integrantă dintr-un stat membru (precum Guadelupa sau Insulele Canare), în timp ce PTU sunt teritorii asociate unui stat membru, dar care nu fac parte din spațiul comunitar și nici din piața unică, iar de aici lucrurile devin mai complicate. Pe scurt: există locuri în lume unde poți plăti în euro, poți vedea plăcuțe de înmatriculare franceze și poți beneficia de fonduri europene, chiar dacă te afli la mii de kilometri de Strasbourg. Bine ai venit în Europa fără continent. Polinezia Franceză: junglă și… croissante? Imaginează-ți un paradis tropical unde poți plăti cu franci CFP (o monedă rămasă din alte vremuri), poți vorbi franceza și ești, tehnic, legat de Uniunea Europeană. Așa este Polinezia Franceză, un ansamblu de arhipelaguri pierdute în mijlocul Pacificului, care include locuri celebre precum Bora Bora, Tahiti și Moorea. Deși nu face parte din teritoriul vamal comunitar, este un PTU aflat sub suveranitate franceză, ceea ce înseamnă că locuitorii săi sunt cetățeni europeni, însă legislația UE nu se aplică automat. O raritate administrativă aproape unică. Saint-Pierre și Miquelon: Franța din Canada La doar o aruncătură de băț de Newfoundland (Canada) se află acest mic arhipelag cu climat aspru și spirit francez: Saint-Pierre și Miquelon. Deși geografic pare decorul unui roman de Jack London, politic este o colectivitate teritorială franceză cu statut special. Aici, mașinile circulă cu plăcuțe franceze, cafenelele servesc espresso cu „pain au chocolat”, iar administrația funcționează după legile Parisului, chiar dacă ești înconjurat de ceață și ape reci nord-atlantice. Este unul dintre acele locuri unde Europa pare să fi ajuns din întâmplare și să fi rămas ancorată acolo. Guyana Franceză: UE în Amazon Da, Guyana Franceză face parte din Uniunea Europeană. Și nu este vorba despre Guyana sau Surinam, ci despre acel teritoriu de junglă amazoniană unde circulă euro și flutură drapelul francez, locul unde se află centrul spațial european de la Kourou. De aici sunt lansate sateliți europeni, pe fundalul unei vegetații tropicale spectaculoase. Din punct de vedere administrativ, este un departament de peste mări, ceea ce înseamnă că face parte pe deplin din UE. Dacă ai visat vreodată să explorezi jungla fără să ieși complet din spațiul european, acesta este locul potrivit. Azore, Madeira și Canare: Africa și Europa, împreună Aceste trei arhipelaguri sunt cunoscute și turistice, dar adesea trecute cu vederea în discuțiile despre „Europa neobișnuită”. Ele sunt, tehnic, Regiuni Ultraperiferice, ceea ce înseamnă că, deși aparțin UE, beneficiază de tratament fiscal și vamal diferit. De exemplu, Insulele Canare nu aplică TVA, ci propriul impozit numit IGIC. În Madeira există zone libere fiscale, iar în Azore se aplică reduceri de taxe din cauza izolării geografice. Viața într-un paradis vulcanic vine și cu avantaje juridice. Noua Caledonie: aproape europeană, aproape independentă Acest arhipelag din Pacificul de Sud este un caz fascinant. Deși aparține Franței, are un grad foarte ridicat de autonomie și a organizat mai multe referendumuri privind independența. Din punct de vedere tehnic este un PTU, însă statutul său evoluează odată cu fiecare vot. Paradoxul este că locuitorii votează la alegerile franceze, însă multe legi europene nu se aplică aici. Între timp, capitala Nouméa pare un amestec între Nisa și Tahiti, cu palmieri, plaje și administrație cu accent francez. Caraibele neerlandeze: olandezi, da; europeni, nu chiar Deși fac parte din Regatul Țărilor de Jos, insulele caraibiene Aruba, Curaçao, Sint Maarten, Bonaire, Saba și Sfântul Eustatiu nu sunt integrate propriu-zis în Uniunea Europeană. Ele sunt considerate Țări și Teritorii de Peste Mări sau, în cazul ultimelor trei, municipalități speciale cu statut particular. Ce înseamnă acest lucru? Cetățenii au pașapoarte europene, însă insulele nu aplică legislația comunitară și nu fac parte din spațiul Schengen sau din piața unică. Folosesc monede diferite, au controale de frontieră și sisteme vamale proprii și mențin o relație cu UE undeva între apartenență și asociere contractuală. Groenlanda: fost membru cu nostalgii europene Deși aparține Danemarcei, Groenlanda a părăsit Comunitatea Europeană în 1985, după un referendum surprinzător. Motivul principal a fost protejarea drepturilor de pescuit. Astăzi, Groenlanda are acorduri comerciale cu UE, dar nu face parte din aceasta. Totuși, cetățenii groenlandezi dețin pașapoarte europene și pot circula liber în spațiul Schengen. Este, într-un fel, un divorț amiabil, cu relații păstrate. Ce caută aceste teritorii în Uniunea Europeană? Întrebarea poate fi pusă și invers: ce caută Uniunea Europeană în aceste teritorii? Mult mai mult decât pare. Strategic, ele extind prezența globală a UE în toate oceanele lumii. Sunt importante pentru control maritim, prezență diplomatică, biodiversitate și, în multe cazuri, din motive istorice legate de trecutul colonial. În plus, Uniunea Europeană investește miliarde de euro prin fonduri de coeziune, dezvoltare rurală și programe de cooperare, încercând să reducă diferențele dintre Paris și Papeete sau dintre Bruxelles și Kourou. Teritoriile speciale ale Uniunii Europene reprezintă un amestec de moștenire colonială, logică juridică și realism geostrategic. Sunt colțurile exotice ale unei Europe care se întinde dincolo de continent, ajungând în locuri unde stelele de pe drapelul european par uneori mai degrabă simbolice decât geografice. Și totuși, ele există: jungla amazoniană unde se plătește în euro, Polinezia cu accent francez și insulele portugheze cu avantaje fiscale, amintindu-ne că identitatea europeană nu încape întotdeauna în limitele unui atlas. Așa că, data viitoare când crezi că Uniunea Europeană înseamnă doar funcționari la Bruxelles și eurodeputați care dezbat ora de vară, amintește-ți că înseamnă și un atol din Pacific unde steagul albastru flutură lângă un vulcan adormit. Iar asta este geopolitică în cea mai neașteptată formă.

UE se pregătește să intervină pentru a reduce costul energiei electrice

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convocat o reuniune (n.r. 6 martie) pentru a analiza direcțiile posibile ale măsurilor care ar putea duce la scăderea prețului energiei. Ideea inițială este adoptarea unor măsuri care să permită decuplarea prețurilor gazului de cele ale electricității și să gestioneze impactul numărului tot mai mare de ore în care prețurile ajung la zero sau chiar negative în Europa, situație care începe să pună presiune pe numeroși dezvoltatori de energie regenerabilă notează El Economista. Convocarea acestei întâlniri are loc în același timp cu decizia Executivului comunitar de a retrage planul de prezentare a unui pachet de măsuri programat inițial pentru 10 martie. Comisia intenționa să prezinte progresele realizate de grupul de lucru creat în urmă cu aproape un an pentru analizarea reformelor necesare, însă acum propunerile vor fi reanalizate în interiorul instituției. Schimbarea planurilor de la Bruxelles vine după reuniunea din 12 februarie organizată, la solicitarea președintelui Consiliului European, António Costa, pentru relansarea agendei de competitivitate a continentului. Potrivit surselor citate, în dezbatere a revenit în prim-plan ordinea de merit a tehnologiilor din piața angro și caracterul marginalist al acesteia, o temă considerată închisă după ultima reformă, dar care reapare acum în discuțiile europene. Măsuri analizate pentru ieftinirea energiei Comisia pregătește atât măsuri imediate, cât și reforme structurale pentru reducerea prețurilor fără a încetini tranziția energetică, intervenind asupra a trei elemente principale: costul aprovizionării, tarifele și costurile de rețea, precum și taxele și contribuțiile. Bruxellesul încurajează statele membre să ajusteze fiscalitatea energetică, inclusiv TVA și alte taxe, și să redeseneze tarifele pentru a recompensa flexibilitatea consumului și utilizarea eficientă a rețelei. În același timp, se urmărește consolidarea protecției împotriva sărăciei energetice și facilitarea trecerii consumatorilor la oferte mai ieftine. În paralel, UE propune accelerarea dezvoltării energiei regenerabile, a rețelelor și a capacităților de stocare prin simplificarea procedurilor de autorizare și extinderea interconectărilor, susținute financiar de Banca Europeană de Investiții. Pentru reducerea dependenței prețului electricității de volatilitatea gazului, Bruxellesul vrea să stimuleze contractele pe termen lung, precum acordurile de tip PPA sau contractele pentru diferență, dar și mecanisme de reducere a riscurilor, inclusiv un proiect pilot sprijinit de BEI. În piața gazelor, UE intenționează să consolideze supravegherea și transparența printr-un grup de lucru care să analizeze posibile ajustări pentru evitarea distorsiunilor. De asemenea, este propus un „contract tripartit” între sectorul public, producătorii de energie curată și industrie, menit să mobilizeze investiții și să stabilizeze prețurile, precum și un pachet de pregătire pentru crize energetice, pentru limitarea creșterilor bruște de preț. Statele membre acționează deja individual Propunerile Comisiei se lovesc însă de măsurile adoptate separat de unele state europene. Germania a aprobat un program de sprijin pentru industrie de peste 27 miliarde de euro, criticat de țările cu resurse bugetare mai reduse. La Consiliul European din 15 decembrie, Spania și Portugalia au depus o plângere formală susținută de mai multe state. Cel mai recent exemplu vine din Italia, unde guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un decret menit să reducă prețul angro al electricității începând cu 1 ianuarie 2027. Măsurile includ compensarea unor costuri suportate de centralele pe gaz și rambursarea parțială a costurilor legate de certificatele de emisii CO2, costuri care ar urma să fie recuperate ulterior prin taxe aplicate consumatorilor. Potrivit analizelor realizate de mari bănci internaționale, pachetul italian, estimat la 2,5–3 miliarde de euro anual, combină intervenții bugetare cu modificări ale mecanismului de formare a prețurilor și ar putea deveni un precedent pentru alte state. Schimbările vin într-un moment sensibil pentru marile companii energetice europene, deoarece o scădere a prețurilor pe piața angro ar putea reduce marjele comerciale și ar accelera reorganizarea sectorului energiei regenerabile după expirarea schemelor de sprijin existente.

Ministrul Sănătății, despre vaccinare: dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare completă, complexă, accelerată

Declarațiile au fost făcute în contextul numărului foarte mare de cazuri de rujeolă raportate în România. „Sunt cifre alarmante din punctul meu de vedere. Eu am atras atenția. Un prim semnal de alarmă a fost anul trecut în vară când am văzut cifrele pe Semestrul 1. Și unde mi-am dat seama că trendul nu este unul crescător. Motivul pentru care am și pornit o campanie de informare vizavi de prevenție, unde este inclusă și vaccinarea”, a declarat Rogobete la Digi 24. Ministrul a spus că mizează pe comunicare pentru a combate scăderea vaccinării. Rogobete a legat scăderea vaccinării de dezinformarea din spațiul public: „Să ne aducem aminte ce am pățit anul trecut, în vară, cu acele pseudo-conferințe de la Brașov, unde se discuta că medicina se face cu apă, aer și energie, fără să fac aluzie la nimeni. Cred că dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare completă, complexă, accelerată. Un zgomot din acest punct de vedere pe care îl putem face cu toții, astfel încât oamenii să înțeleagă că aceste vaccinuri despre care discutăm se folosesc de 30-40 de ani, că au salvat milioane și milioane de oameni și că au beneficii”. „Cine răspunde pentru acești copii morți de rujeolă, nevaccinați?” Ministrul a ridicat și problema responsabilității publice în cazul mesajelor care descurajează vaccinarea. „Eu aș pune altfel întrebarea: cine răspunde, de fapt, pentru acești copii morți de rujeolă, nevaccinați?”, a afirmat Rogobete. El a criticat conținutul din mediul online și persoanele care își exprimă opinii fără bază științifică. „Pe rețelele de socializare circulă tot felul de videoclipuri cu tot felul de pseudo-politicieni care își dau cu părerea despre vaccinare, cât e de rea vaccinarea, unde poți să ajungi dacă te vaccinezi și așa mai departe. Și văd că nu sunt trași la răspundere, ceea ce cred că e o problemă și de acolo ar trebui să începem”, a spus ministrul. „Continui să cred că oamenii au dreptul să aleagă dacă se vaccinează sau nu. Deci nu sunt pentru vaccinarea obligatorie. Însă trebuie să aleagă informați corect și corespunzător. Și asta este datoria noastră”, a mai declarat Alexandru Rogobete.

Țara din Europa care crește salariul minim. Și românii care muncesc aici vor primi mai mulți bani

Într-o țară din Europa va crește salariul minim, în 2026. În acest sens, angajații din mai multe ramuri, inclusiv unii dintre românii care muncesc aici, vor primi mai mulți bani. Iată mai jos, în articol, detaliile. La începutul anului, în Germania, salariul minim la nivel național a fost majorat de la 12,82 euro la 13,90 euro. Însă, nu toți angajații beneficiază de această creștere, deoarece a fost aplicată doar în anumite ramuri. O altă majorare este preconizată pentru primăvara acestui an, din aprilie 2026. Creșteri ale salariilor minime vor fi aplicate, de pildă, în ramura construcțiilor. La începutul anului 2026, pentru muncitorii necalificați, în domeniul acoperișurilor, salariul minim a crescut la 14,96 de euro pe oră. Altfel, în cazul lucrătorilor calificați, salariul minim va rămâne stabil conform contractului colectiv valabil până în 2028, potrivit Ziarulromanesc.de. Germania, țara din Europa care crește salariul minim În ce sectoare vor fi majorări ale salariului minim Ajustări salariale au fost aplicate și în sectorul montării schelelor, cu 7,5%. Salariul minim a ajuns la 14,35 euro pe oră. În domeniul construcțiilor, în primul trimestru al acestui an nu vor avea loc majorări, ci abia de la 1 aprilie 2026. Va fi o creștere cu 3,9%. Începând cu data de 1 martie 2026, în industria materialelor de construcții, sectorul „Steine und Erden” din Bavaria, vor avea loc majorări cu 3,3%. Ultima majorare a avut loc în iunie 2025, de 2,45%. Până la finalul lui aprilie 2026, salariul minin va rămâne neschimbat în industria betonului și a prefabricatelor din Mecklenburg-Pomerania Inferioară și regiunea Centru-Est. Prima de vacanță a fost crescută cu 150 de euro, de la 1 ianuarie 2026. Schimbări abia se vor produse de la 1 martie 2026 în industria cărămizilor din nordul Germaniei, fiind vorba despre o creștere cu 1,8%. Nu se cunoaște, însă, dacă majorarea va avea loc. Altfel, a rămas în vigoare plata unică de 90 de euro, care va fi achitată în iunie, în Renania de Nord-Westfalia și sudul Saxoniei Inferioare. Autorul recomandă: Categoriile de români care ar putea lua 1.000-1.250 de lei în plus la salariu. Ce arată un nou proiect de ordonanță de urgență 525 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare Ce salariu are un shaormar în 2026. Câți bani primește, în funcție de orașul din România în care este shaormeria la care e angajat Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai muncit 27 de ani cu carte de munca Ce salariu are un cioban la oi în Italia. Cât ar câștiga în România Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock

Ce fac profesorii și nu va putea face niciodată inteligența artificială

Fie că este vorba de automatizarea notării sau chiar de scrierea de scrisori către părinți, inteligența artificială oferă profesorilor mai multe oportunități de mentorat, implicare și învățare practică. Având în vedere evoluția rapidă a tehnologiei, nu este nerezonabil să ne imaginăm un viitor în care aceștia pot urmări implicarea elevilor în timp real, pot automatiza evaluările și pot dezvolta parcursuri de învățare personalizate, potrivit BBC Science. Dar, deși IA promite să transforme eficiența clasei, guvernul britanic a afirmat clar că tehnologia ar trebui utilizată numai pentru notarea cu miză redusă și că profesorii ar trebui să fie transparenți în ceea ce privește utilizarea acesteia. Limitările sale evidențiază o nevoie crucială de expertiză umană atunci când vine vorba de asigurarea integrității și corectitudinii în timpul evaluărilor cu miză mare. Ce au profesorii și nu are IA? Profesorii de științe au, desigur, o înțelegere profundă a materiei pe care o predau. Această judecată profesională și capacitatea de a evalua învățarea pe baza contextului, experienței și integrității fac ca implicarea lor să fie esențială pentru a asigura că evaluările rămân corecte, precise și reflectă cu fidelitate potențialul fiecărui elev. În calitate de companie lider mondial în domeniul învățământului, Pearson are peste 18.000 de angajați care activează în mai mult de 70 de țări, deservind milioane de cursanți, educatori, instituții și angajatori la nivel global. Lucrând ca examinatori, moderatori sau specialiști în anumite discipline, angajații Pearson joacă un rol esențial în asigurarea faptului că studenții primesc notele de care au nevoie pentru a progresa în carieră. De ce să devii examinator? Cei care devin examinator, vor contribui la o misiune educațională mai amplă: ajutarea studenților să-și realizeze visurile în viață și carieră prin învățare. Susținut de experiență, implicarea examinatorului poate contribui la garantarea rigurozității care definește o calificare, transformând munca asiduă a studenților într-un viitor plin de oportunități. Asumarea rolului de examinator poate oferi profesorilor de științe beneficii care se reflectă direct și în propria lor viață profesională. – Perspectivă: obține o imagine de ansamblu asupra performanțelor naționale, identificând erorile frecvente și tehnicile de succes în beneficiul propriilor elevi. – Venituri suplimentare: muncă flexibilă, de acasă, concepută pentru a se adapta angajamentelor didactice existente. – Extinde rețeaua: intră în contact cu profesioniști din domeniul educației cu experiențe diferite, împărtășește idei și construiește o rețea de sprijin valoroasă. – Recunoaștere profesională: obține CPD recunoscut și îmbunătățește portofoliul profesional prin expertiza respectată în materie. Majoritatea posturilor de examinator Pearson necesită cel puțin un an de experiență în predare, acumulată în ultimii opt ani. De asemenea, este obligatoriu ca examinatorul să dețină o diplomă și o calificare relevantă în predare sau echivalentul acesteia în materia aleasă, precum și o recomandare din partea unui profesionist cu experiență din cadrul instituției în care a acumulat experiența în predare. Unele calificări profesionale necesită experiență profesională în locul experienței în predare, iar o diplomă/calificare în predare nu este necesară.