Au plecat la săniuș, dar au ajuns la spital. Cum s-au ales cu arsuri de gradul 2 și 3 mai mulți adolescenți, în Vaslui
Doi adolescenți din Vaslui au plecat la săniuș, dar în cele din urmă au ajuns la spital. Copiii au incendiat câteva anvelope și, accidental, s-au izbit de ele cu sania. Aceștia s-au ales cu arsuri de gradul 2 și 3. Doi adolescenți din județul Vaslui, de 14 și 17 ani, au ajuns la spital, după o distracție pe derdeluș. Cei doi copii au dat foc la câteva anvelope, apoi, accidental, au pătruns cu sania în flăcări. În urma situației, cei doi adolescenți s-au ales cu arsuri de gradul 2 și 3, rănile necesitând îngrijiri medicale. „Victima de 17 ani a fost găsită conștientă și coerentă, dar prezenta arsuri de gradul 2 la nivelul ambelor antebrațe și la nivelul feței. Al doilea minor s-a prezentat ulterior la spitalul din Bârlad, adus de către părinți, deoarece și el prezenta arsuri de gradul 3 la nivelul mâinii și al feței”, spune Daniel Ungureanu, SAJ Vaslui. Doi adolescenți s-au accidentat pe derdeluș, după ce au intrat cu sania în flăcări / foto: capturi Observator Antena 1 „Nu a putut să-mi spună nimic din cauză că era murdar, plângea” Incidentul a avut loc în comuna Epureni din județul Vaslui. Distracția celor doi adolescenți a fost la un pas să se transforme într-o reală tragedie. Mama copilului de 17 ani a susținut că fiul ei „nu a putut să spună nimic din cauză că era murdar, plângea”. Apoi, a fost preluat de echipajul de pe ambulanță. „L-am întrebat ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, nu a putut să-mi spună nimic din cauză că era murdar, plângea. Era murdar de ceva negru și l-am șters un pic și pe urmă a venit salvarea și l-a luat”, spune mama copilului de 17 ani, arată Observatornews.ro. Cei doi adolescenți, de 14 și 17 ani, nu ar prezenta probleme comportamentale în comunitate. Autoritățile cred că ar fi vorba despre un accident. Primarul comunei Epureni a susținut că „nu s-ar fi pus problema să fie niște cazuri sociale pe care să le avem în atenție”. De asemenea, a precizat că „a fost o întâmplare nefericită”. În urma situației, copilul de 14 ani a fost transportat la Spitalul Sfânta Maria din Iași. Adolescentul de 17 ani a fost transferat azi la Spitalul Grigore Alexandrescu din București. Autorul recomandă: Ziua și explozia: un apartament a explodat într-un bloc din Buzău, din cauza acumulărilor de gaze. O persoană a fost rănită Accident grav în județul Sibiu: șapte victime, una în stare gravă. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție Elev în vârstă de 16 ani, găsit inconştient în toaleta unui liceu important din București. Care este prima ipoteză, în acest caz Bărbatul din Oradea care și-a înjunghiat mama a fost arestat preventiv. Câți ani de închisoare riscă agresorul Tâlhărie surprinsă pe camerele de supraveghere. Atacatorul, un fost pușcăriaș, condamnat pentru agresiune sexuală O tânără și-a ucis prietena și i-a îngropat trupul în grădină. La 15 ani distanță a contactat poliția Sursă foto: capturi video Antena 1 – Observator; Shutterstock
Dotări cu aparatură medicală de ultimă generație la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea / Manager: Dotările sunt mult peste nivelul unui spital de urgență
Ministerul Sănătății, împreună cu Consiliul Județean Vâlcea au dotat secția de Terapie Intensivă și de Anestezie a Spitalului Județean de Urgență Vâlcea cu aparatură medicală de ultimă performanță. Managerul spitalului, medicul Dan Ponoran: „Țin să-mi exprim mulțumirile atât Ministerului Sănătății, cât mai ales președintelui Consiliului Județean Vâlcea, pentru sprijinul neîncetat, pe care îl acordă dotării cu aparatură medicală de ultimă performanță din spital. Vorbim de o secție de ATI, care este unică în județ, pentru că, la ora actuală, în niciun spital din județul Vâlcea, nu există o secție de Anestezie și Terapie Intensivă, punctul zero al unui spital, care să funcționeze 24/24”. „Acest lucru ne încântă, dar ne și obligă” Potrivit medicului Ponoran, „dotările sunt mult peste nivelul unui spital de urgență”. Au fost achiziționate 5 ventilatoare mecanice Draeger Savina 300, care vor îmbunătăți actul medical în secțiile de terapie intensivă. Acestea sunt folosite, în primul rând, la pacienții în stare critică, fără suport respirator. „Aparatura de astăzi nu poate decât să ne aducă la zi în ceea ce privește laparoscopia, colonoscopia, terapia intensivă. Acum, acest lucru ne încântă pe noi ca medici, pe de o parte, dar ne și obligă să fim oarecum la curent cu evoluția medicinei. Cu sprijinul Consiliului Județean, la cerințele medicilor din bloc operator, au fost achiziționate mai multe aparaturi, printre care acest laparoscop nou, de ultimă generație, 4K 3D, care pe noi ne ajută foarte mult intraoperator, prin scurtarea timpului intervenției chirurgicale și printr-o mai bună manipulare a penselor, care au fost achiziționate împreună cu aparatul”, a spus Florin Emil Ghiță, medic primar chirurgie generală. Un aparat de sigilare vasculară și unul de anestezie Spitalul are acum un aparat de sigilare vasculară, folosit atât în intervențiile deschise, cât și în cele laparoscopice. Medicii spun că acesta îi ajută să controleze mult mai bine sângerarea din timpul operației. De asemenea, spitalul a mai primit un endoscop digestiv, „o premieră în blocul operator”. „Ne ajută atât în diagnosticarea preoperatorie cât și intraoperator”. Tot la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea a fost adus și un aparat nou de anestezie, despre care medicii sunt deosebit de încântați. Ei spun că acesta oferă o siguranță mai mare și parametri în plus față de aparatul vechi.
România suflă-n ciorbă / Cele mai iubite ciorbe ale românilor / Cât costă cea mai scumpă ciorbă din România
Toată lumea știe că termenul „ciorbă” vine din turcescul çorba, care înseamnă, pur și simplu, supă. Termenul a fost preluat în limba română în perioada dominației otomane din secolele XV – XVIII, alături de altele, însă e de reținut un lucru: turcii au venit doar cu substantivul, românii au venit cu identitatea culinară. Înainte de dominația otomană, aveam niște fierturi, zeamă sau borș, în strict sensul său de „fiertură”: mâncăruri apoase făcute la disperare, că eram săraci, cu ce mai găseam prin curte: legume, ierburi, cereale, rareori, carne. Vine un moment pentru orice ciorbă Se obișnuia acrirea, chiar dacă nu era un standard gastronomic, iar pentru asta se folosea zer, oțet, aguridă, zeamă de varză. Dar vine un moment în istoria fiecărei ciorbe și momentul ăla se numește acrire. Restul Europei mergea pe ciorbe îngroșate, cu gust cumva neutru, fără pitoresc, dar la români se merge tare pe acrire. Așa se introduce și borșul fermentat, oțetul, zeama de varză și, mult, mult mai târziu, lămâia. Compromisul dintre sărăcie și gastronomie Ciorba devine un ceva elaborat, bun, menit să împace, cumva, resursele limitate ale țăranului român cu munca fizică, grea, care cere calorii multe, suficiente. Ciorba capătă funcție culturală – ea e atât de densă, că ține de foame și nu-ți mai trebuie nimic altceva, timp de multe ore. Ciorba e compromisul natural între „sărăcie și nevoi și neam” – cu legume și ingrediente fără pretenții (oase, organe, resturi), hrănești guri multe, ține mult timp și se reîncălzește bine. Nu e ciorbă, e capodoperă Plus că anotimpul și pământul îți pun la dispoziție o varietate de ingrediente. Doar creativitate să ai. În timp, ciorba devine o capodoperă: de lobodă, de salată, de ștevie, de fasole, de cartofi… „după posibilități”. Prin secolele XVIII – XIX ciorba capătă specificități în funcție de regiuni. În Moldova se merge pe acrire cu borș și pe verdețuri, în Muntenia – pe legume și oțet, în Ardeal – pe smântână și afumătură, pe model maghiar și în Dobrogea – pe ciorba de pește, acră și limpede. Comunismul a ajutat ciorba, dar și ciorba i-a ajutat pe români În perioada interbelică, ciorba își câștigă locul de onoare în meniurile restaurantelor. Ea este introdusă în cărți de bucate și apar forme, dacă vreți, „canonizate”: ciorba de perișoare, ciorbă rădăuțeană, ciorbă de burtă, ciorbă de văcuță. Starea economică precară din perioada comunismului a ajutat-o pe ciorbă să reziste timpului, căci era hrănitoare și sățioasă, personalizabilă și ieftină. Ciorba e cicăleala mamei („trebuie să mănânci ciorbă”), vorbă de spirit de la bunica („ciorba e sănătoasă”), trecută în Constituție de tata („toată lumea mănâncă ciorbă – este o stare de fapt”). Europa și ciorba Așa cum „nimeni nu ajunge la Tatăl decât numai prin Mine”, tot astfel, nimeni nu ajunge la desert decât numai prin ciorbă. Dar nu numai România iubește ciorba, toată Europa iubește ciorba și, așa cum noi am regionalizat-o și am pus-o în canoane gastronomice, tot astfel au făcut și grecii, și sârbii, și francezii, spaniolii. Francezii excelează la supe simple, pur și simplu perfecte, ireproșabile. Supa cu ceapă caramelizată, concentrată și cu brânză gratinată e decadență pură. Bouillabaisse este o supă de pește, complexă, atât de atent construită, că zici că-i ritual. Żurek – o lingură de ciudățenie, trei de genialitate Spaniolii au dezvoltat o supa castellana, cu usturoi, boia și ou – o chestie rustică, simplă și profundă. Aici nu mai e despre gastronomie, aici e despre identitate culturală, să ne-nțelegem! Italienii fac așa niște supe, că zici că-i tocăniță ceva mai fluidă, dar sunt sățioase și satisfăcătoare – Minestrone – un echilibru cosmic între legume, fasole, paste. Ribolitta din Toscana e atât de densă, că poți s-o mănânci cu furculița. În Ungaria, Gulyásleves e o adevărăciune densă, intensă, cu carne gătită lent și boia – probabil una dintre supele cu cea mai puternică personalitate – ușor de recunoscut dintr-o mie. Polonia are Żurek – e făcută cu maia fermentată, cârnați și ou – o ciudățenie la prima lingură, genială la a treia. Grecia are supe vindecătoare. Ele tămăduiesc și alină, te învie și din morți. Avgolemono – cu ou și cu lămâie are un gust de proaspă-acru de mori și înviezi la loc. România e foarte bine reprezentată la capitolul ciorbe. La români, ciorba e de bază, un protocol sfânt al mesei tihnite. Nu e fiță, e bază și nu e declarație identitară, e comandă. Unele restaurante din București au dus-o până mai departe. Până acolo unde românii săraci din secolul al XVI-lea nici cu gândul nu s-ar fi gândit. Un restaurant de fine-dining din București a reinventat, vezi Doamne, ciorba de vită, numai că în loc de vita banală, folosește vita Wagyu, preferată pentru marmorație și frăgezimea superioară, măritată cu legume bio, din ferma proprie a localului. Ciorba este împachetată fancy și prietenos cu snobii, cu un preț calculat și satisfăcător pentru clientela cu pretenții: 110 lei.
Alexandru Rogobete: E pregătită infrastructura pentru strategia națională de genomică / Cum vor beneficia concret românii de pe urma cercetării genomice
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, informează că instituția pe care o reprezintă are ca direcție clară elaborarea unei „strategii naționale de genomică, integrată cu digitalizarea sănătății, cu standarde, interoperabilitate și protecția datelor”, ca singură soluție pentru ca oamenii să beneficieze în mod real de cercetare. „România investește astăzi în spitale moderne, servicii mai bune și finanțare corectă. În același timp, construim viitorul medicinei: medicina de precizie, bazată pe genomică și tratamente personalizate”, a scris acesta. „Genomica nu este un lux științific” Responsabilitatea mea ca ministru este să răspund nevoilor imediate ale pacienților, dar și să pregătim sistemul pentru tehnologiile care vor transforma profund modul în care prevenim și tratăm bolile. Genomica nu este un lux științific. Este o investiție strategică care permite diagnostic mai corect, prevenție timpurie și terapii adaptate fiecărui pacient”, a scris acesta pe contul său de socializare. Acesta a anunțat că proiectul ROGEN, destinat cercetării genomice din România, „intră în linie dreaptă”. „În acest context, proiectul ROGEN – Dezvoltarea cercetării genomice în România, finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu un buget de peste 422 milioane lei, ajunge într-o etapă decisivă. Infrastructura este pregătită, iar proiectul intră, în sfârșit, în linie dreaptă către rezultate concrete. ROGEN construiește infrastructuri moderne de secvențiere genomicǎ, biobănci și platforme de analiză a datelor, dar mai ales o rețea națională de genomică, care va conecta universități și centre de cercetare într-un sistem coerent și funcțional”, a comentat Rogobete, care a adăugat și ce urmează în viitorul foarte apropiat în privința tratamentului personalizat. Secvențierea genomică a 5.000 de probe „Următoarea etapă este esențială pentru viitorul tratamentului personalizat în România: secvențierea genomicǎ a 5.000 de probe de la persoane prezumtiv sănătoase din întreaga țară monitorizarea pe termen lung a 600 dintre acestea pentru a înțelege cum predispoziția genetică interacționează cu factorii de risc și cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare Aceste date vor permite dezvoltarea unor scoruri de risc personalizate, care vor sprijini o prevenție mai eficientă și intervenții medicale adaptate fiecărui pacient”. Elaborarea strategiei naționale de genomică este o direcție clară a Ministerului Sănătății Din perspectiva ministrului Rogobete, Ministerul Sănătății este pe o traiectorie clară și anume elaborarea unei strategii genomice care să aducă beneficii concrete românilor: „Direcția Ministerului Sănătății este clară: o strategie națională de genomică, integrată cu digitalizarea sănătății, cu standarde, interoperabilitate și protecția datelor. Doar așa cercetarea se va transforma în beneficii reale pentru oameni”. „Schimbarea reală înseamnă investiții” Ministrul a apreciat în postare eforturile remarcabile ale echipei de cercetători care au făcut posibil proiectul ROGEN: „Felicit echipa proiectului ROGEN și UMF „Carol Davila” pentru efortul de coordonare și implementare. Mulțumesc, de asemenea, domnului prorector dr. Ștefan Bușnatu, consilierul meu onorific, pentru implicarea constantă și expertiza adusă acestui demers strategic. Schimbarea reală în sănătate înseamnă investiții în prezent și construcția inteligentă a viitorului”.
Casa consilierului lui Ilie Bolojan, călcată de hoți. Serie de spargeri de lux în Timiș: prejudiciu de aproape jumătate de milion de euro
Casa consilierului onorific al premierului Ilie Bolojan, rector al Universității de Vest din Timișoara, se numără printre cele șase locuințe sparte în ultimele săptămâni de o grupare de hoți specializați în furturi de lux. Potrivit surselor apropiate anchetei, spargerile au vizat în special medici cunoscuți, manageri de spitale și oameni cu poziții importante în comunitate, potrivit opiniatimisoarei.ro. Într-unul dintre cazuri, din locuința unui medic, manager al unui spital dintr-un oraș din județul Timiș, hoții au furat bijuterii și alte bunuri de valoare, prejudiciul apropiindu-se de 300.000 de euro. Patronul unei clinici private din Timișoara a rămas și el fără bani și bijuterii în valoare de aproximativ 15.000 de euro. De asemenea, managerul unui spital din Timișoara a fost vizat de spărgători, însă acesta nu păstra în locuință sume mari de bani. În total, valoarea prejudiciului în cele șase cazuri se apropie de 500.000 de euro, susțin anchetatorii. În multe dintre situații, locuințele nu erau dotate cu sisteme de alarmă sau camere de supraveghere, fapt care ar fi facilitat acțiunea hoților. Oamenii legii sunt convinși că furturile au fost comise de profesioniști. De fiecare dată, spargerile au avut loc în momentele în care proprietarii nu se aflau acasă, ceea ce indică faptul că locuințele și programul familiilor au fost atent monitorizate timp de mai multe zile. Până în prezent, criminaliștii Inspectoratului de Poliție Timiș nu au reușit să identifice amprente sau indicii clare care să ducă rapid la prinderea suspecților. Au fost însă prelevate mai multe probe ADN, care ar putea ajuta la identificarea autorilor. Anchetatorii de la Investigații Criminale iau în calcul faptul că hoții au acționat organizat și au ales ținte considerate sigure, profitând de absența proprietarilor pentru câteva ore. Polițiștii amintesc că, în urmă cu câțiva ani, o altă bandă de spărgători de lux a fost capturată în județul Timiș, după ce a jefuit mai mulți oameni de afaceri. Cercetările continuă pentru identificarea și prinderea celor responsabili.
Un an de la furtul Coifului dacic de la Coțofenești / Detectiv de artă: Coiful de la Coțofenești va fi returnat
25 ianuarie 2025. La Muzeul Drents din centrul micului oraș olandez Assen este în desfășurare expoziția românească „Dacia – Imperiul Aurului și Argintului”, în care sunt expuse obiecte de o valoare inestimabilă: un coif dacic, datând din prima jumătate a secolului IV î.Hr., împreună cu trei brățări din aur pur. Este ora 4.15 în această dimineață de sâmbătă, în care orașul e cufundat în beznă și liniște. Doar că o bubuitură teribilă strică liniștea dimineții. Zgomotul bubuiturii e grozav. Se aude până departe în această micuță cetate olandeză. Trei minute Trei persoane intră în muzeu, cu un ciocan sparg vitrina care adăpostește neprețuitul coif dacic de la Coțofenești (expus în original!), împreună cu trei brățări dacice, din cel mai pur aur și dispar în noapte. Totul a durat mai puțin de trei minute. Vitrina care adăpostea coiful a fost spartă nepermis de repede. Asta pentru că directorul muzeului a ignorat sugestiile asiguratorului de a opta pentru ceva mult mai rezistent, demn de obiectul expus. Ce nu înțelesese directorul muzeului (sau poate doar a ignorat cu bună-știință) era că valoarea spirituală a acestui coif înseamnă mai mult decât orice sumă aruncată într-un cont. O valoare simbolică mai mare decât orice sumă în bani, aruncată într-un cont Coiful dacic de la Coțofenești înseamnă putere sacră, război, regalitate, religie, toate unite prin aurul din care este făcut. Aur nu pentru valoarea lui economică, ci pentru semnificația lui sacră. Aurul este spiritualitate, incoruptibilitate, nemurire, lumină, legătură cu divinul. Coiful din aurul cel mai pur, purtat pe cap indică o legătură directă cu sacralitatea, cu ordinea cosmică. Nu-l poartă oricine și nu-l poartă oricând – elementele de decor spun asta. Coiful acesta era purtat de un rege – preot (căci în lumea geto-dacică (și, în general, tracică) puterea politică era egală cu funcția sacrală). Ochii înseamnă veghe, dar și inițiere și transcendență. Ochii sunt simbolul atenției permanente – apanajul conducătorului, care vede vizibilul și invizibilul și ar mai fi multe de zis. Circ și întrebări Doar atât, că acest obiect cu puteri de Departe a dispărut în noapte, învelit, probabil, într-un prosop sau o cârpă modestă sau poate nici măcar atât – într-un rucsac făcut în China. Iar acum începe un circ. Un lanț de incredibile bâlbâieli cu menire explicativă venite din București: cum a fost posibil să expui un asemenea tezaur în original și mai ales într-un muzeu de o anvergură atât de mică? Cine a semnat decizia de scoatere din țară a pieselor din tezaurul dacic și în baza cărui temei legal? A existat o evaluare de risc înainte de transfer? Oberländer: „Muzeul-gazdă a mințit în legătură cu măsurile de securitate” Directorul Muzeului de Istorie a României din București, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost demis de ministrul de atunci al Culturii, acuzat de o proastă gestionare a comunicării și de lipsă de transparență în privința circumstanțelor expoziției. Oberländer a mai spus și că responsabilitatea siguranței tezaurului aparținea muzeului-gazdă, care ar fi mințit în legătură cu măsurile de securitate care au fost luate. În privința comunicării, de ce nu a fost făcută o conferință de presă comună România – Olanda și de ce informațiile furnizate publicului român sunt fragmentare și neuniforme? Dar probabil că cea mai la îndemână întrebare rămâne cea care este pe buzele tuturor: cum a fost posibil furtul unor artefacte de o asemenea valoare inestimabilă în doar câteva secunde? Detectiv: „Coiful e intact” La un an de la furtul celui mai de preț obiect identitar al devenirii României, coiful de la Coțofenești este, consideră detectivul de artă Arthur Brand, intact, împreună cu brățările. Asta pentru că, dacă ar fi fost topit, valoarea lui nu ar mai fi fost aceeași. În patru zile de la comiterea furtului, mai mulți suspecți sunt arestați, dar niciunul nu pare dispus să vorbească despre coif. În luna mai a anului trecut, au apărut zvonuri potrivit cărora o bandă de interlopi din România ar fi comandat furtul coifului. „Bănuiesc că prada este ascunsă sau îngropată undeva” Procurorul general al României, Alex Florența, investighează dacă nu cumva coiful este folosit pe post de monedă pentru eliberarea unui infractor. Arthur Brand a declarat publicației olandeze rtvdrenthe.nl despre unul dintre suspecți: „După arestările inițiale, poliția l-a eliberat. Apoi a fost abordat de ofițeri sub acoperire. A spus că unul dintre bărbați a plecat cu coiful și ulterior s-a întors. Asta înseamnă că cineva știe unde este coiful. Cu cât sunt mai puțini oameni care știu despre el, cu atât mai puțin este probabil să se vorbească despre asta. Bănuiesc că prada este ascunsă sau îngropată undeva”. „Cu cât autorii au mai puțin timp la dispoziție pentru a topi, vinde sau scoate ilegal obiecte din țară, cu atât mai bine. Dacă ar fi durat mai mult, oricum nu ai fi văzut-o”, spune Brand. Ar putea fi implicați directori? „N-am luat niciodată în considerare că ar fi implicați directori”, spune Brand. „Mi se pare foarte puțin probabil în acest caz. Nu am mai întâlnit așa ceva în cariera mea, dar asta nu înseamnă că e imposibil. De obicei, cineva fură ceva și apoi caută un cumpărător. (…) Dacă îl topești, vei primi bani mai târziu, iar banii ăia va trebui să îi împarți. Mai întâi, însă, vei primi o pedeapsă cu închisoarea, iar când vei fi eliberat, va trebui să plătești în jur de șase milioane de euro daune. Dacă nu reușești, vei ajunge din nou la închisoare”, explică Brand. „Dacă coiful nu se întoarce, asta nu e karmă bună” „Prin urmare, e mai bine să le spui unde este coiful acum. Asta te va scuti de multe bătăi de cap”, spune Brand, care consideră că, dacă coiful și brățările vor fi returnate, judecătorul va fi mult mai indulgent: „Dacă coiful se întoarce, judecătorul va fi mult mai indulgent”, continuă detectivul. „Atunci, tot jaful a fost un simplu jaf cu explozibili. Nimeni nu a fost ucis și nu s-a folosit violență împotriva nimănui. Toată lumea e fericită să primească înapoi prada. Trebuie să faci câțiva ani de închisoare, iar apoi totul dispare.
De la politică la altar: Un fost senator și vicepreședinte de consiliu județean a fost hirotonit preot, la aproape 70 de ani
Fostul senator și vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, Ilie Niță, cunoscut om de afaceri și fost lider politic, a fost hirotonit preot, marcând o schimbare majoră de parcurs, de la viața publică și politică la slujirea Bisericii. Ilie Niță, care urmează să împlinească 70 de ani în această vară, a fost hirotonit onorific, fără a primi remunerație, pe seama Mănăstirii Cătrinari. Potrivit explicațiilor oferite de preotul Alexandru–Flavian Sava, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, hirotonia a avut loc după finalizarea studiilor teologice și în urma recomandării duhovnicului său. „După finalizarea studiilor teologice, în urma recomandării duhovnicului său, Ilie Niță a fost hirotonit preot pe seama Mănăstirii Cătrinari. Hirotonia este onorifică, ceea ce înseamnă că serviciile sale nu vor fi remunerate”, a precizat reprezentantul Arhiepiscopiei, potrivit monitorulsv.ro. De-a lungul timpului, Ilie Niță a avut o carieră politică complexă, fiind vicepreședinte al PRM Suceava, ulterior președinte al filialei PNL Suceava, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava începând cu anul 2013, iar în perioada 2016–2020 a fost senator ales pe listele ALDE, partid pe care l-a părăsit ulterior pentru a se alătura PSD. În trecut, Ilie Niță a avut și probleme cu justiția, însă în urmă cu trei ani instanțele au dispus definitiv încetarea procesului penal, după ce prejudiciul a fost achitat integral, iar faptele s-au prescris. Conform informațiilor oficiale, acesta nu figurează în cazierul judiciar. Mănăstirea Cătrinari, unde va sluji părintele Ilie Niță, este situată în localitatea Panaci, pe Muntele Păltiniș, la o altitudine de 1.426 de metri, și are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Așezământul monahal aparține Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și a fost ctitorit de soții Gheorghe și Stela Acatrinei. Hramul mănăstirii este celebrat anual la data de 15 august. În urma apariției informațiilor în spațiul public, Mănăstirea „Sfântul Gheorghe” Mirăuți, locul unde a avut loc hirotonia, a transmis un comunicat de presă prin care a adus lămuriri suplimentare. Reprezentanții mănăstirii au subliniat că preotul Ilie Niță nu este membru al niciunui partid politic, nu se află sub incidența vreunui impediment canonic și este licențiat în Teologie, promoția 2024, beneficiind de o pregătire adecvată pentru exercitarea slujirii preoțești. Totodată, se precizează că hirotonia a fost aprobată în cadrul Permanenței Centrului Eparhial, fără opoziții, că nu a fost oferită nicio sumă de bani pentru acest act și că părintele Ilie Niță nu va primi nicio formă de remunerare din partea statului. „Chemarea sa este una izvorâtă din vocație, purtată încă din tinerețe, iar decizia este asumată în deplinătatea conștiinței sale”, se mai arată în comunicat.
Florin Barbu: Am solicitat ca acordul Mercosur pe partea de agricultură să fie facultativ timp de 2 ani
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat la Prima News că, încă din vara anului trecut, împreună cu omologul său francez, a cerut la Comisia Europeană niște garanții pentru fermierii români și pentru fermierii europeni în cadrul acordului Mercosur. „Am solicitat ca acest acord pe partea de agricultură să fie facultativ timp de 2 ani. De ce spun acest lucru? Pentru că tot ceea ce se produce, produse agroalamentare, creșterea animalului în zona de Mercosur, nu au aceleași condiții condiționalități și nu au aceleași standarde de calitate și de utilizarea pesticidelor ca în Uniunea Europeană”, a declarat ministrul Agriculturii. Florin Barbu a dat ca exemplu sectorul vegetal. El a spus că în zona de Mercosur se utilizează pesticide din categoria 1 și 2, pesticide care au fost interzise la nivelul Uniunii Europene pentru că au fost foarte multe studii prin care arăta faptul că afectează foarte mult sănătatea oamenilor din Uniunea Europeană. „Practic duceau la boli foarte grave, inclusiv partea de cancer. Doi, partea de mediu. Bineînțeles, noi avem condiționalități foarte mari asupra fermierilor români. Și luăm exemplu neonicotinoidele, ele sunt interzise la nivelul european. În Brazilia și Franța aceste substanțe sunt utilizate. În sectorul de bunăstare a animalelor, foarte multe animale sunt crescute cu hormoni. Practic în Uniunea Europeană creșterea animalelor, practic la această ramură este interzis creșterea cu anumite antibiotice și hormoni”, a mai spus ministrul. Licențierea companiilor în Mercosur, realizată de fiecare stat în parte Florin Barbu susține că a solicitat toate aceste lucruri împreună cu omologul francez în Consiliul de Miniștri, dar și la Comisia Europeană. Mai mult, ministrul Agriculturii a precizat că a cerut ca licențierea companiilor care aduc aceste produse să se facă de fiecare stat în parte, în funcție de necesarul de alimente de care fiecare stat are nevoie. De asemenea cererile adresate organismelor europene erau ca ca orice stat care face comerț cu zona Mercosur să utilizeze acele produse pe teritoriul statului care a făcut acest comerț, fără să mai aibă voie să facă intracomunitar în celelalte state. Toate aceste demersuri au fost inițiate, spune Barbu pentru a încerca protejarea fermierilor români și, bineînțeles, și a fermierilor din Uniunea Europeană.
Cum completezi declaraţia pentru asigurarea de sănătate dacă nu mai eşti coasigurat. Cât trebuie să plătească soţii şi părinţii
Din 2026, românii care au în întreținere soțul, soția sau părinții fără venituri proprii fiscalizate trebuie să țină cont de reguli noi privind accesul acestora la sistemul public de sănătate. Eliminarea statutului de coasigurat fără plată pentru aceste categorii de persoane obligă contribuabilii să opteze explicit pentru asigurarea lor, prin depunerea Declarației unice și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), comprima Playtech. Asigurarea la sănătate a soțului, soției sau a părinților fără venituri nu este obligatorie, ci opțională. Totuși, fără această procedură, persoanele aflate în întreținere nu vor avea calitatea de asigurat în sistemul public. Contribuția datorată pentru fiecare persoană asigurată este de 2.430 de lei, sumă calculată prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul echivalente cu șase salarii minime brute pe economie. Pentru anul 2026, salariul minim brut luat ca referință este cel în vigoare la 1 ianuarie, respectiv 4.050 de lei, rezultând o bază de calcul de 24.300 de lei. Modelul de Declarație unică utilizat pentru această procedură este cel aprobat prin Ordinul președintelui ANAF nr. 2.736 din 23 decembrie 2025. Formularul poate fi completat fie în format tipărit, fie prin varianta online pusă la dispoziție de ANAF, care înlocuiește vechiul PDF inteligent. Varianta pe hârtie În cazul completării pe hârtie, contribuabilul va descărca formularul 212 și va completa datele sale de identificare, nu pe cele ale persoanei aflate în întreținere. La capitolul dedicat CASS, se va selecta secțiunea privind plata contribuției pentru persoanele aflate în întreținere, conform articolului 182 din Codul fiscal. Aici se introduc datele persoanei asigurate, CNP-ul acesteia, baza de calcul de 24.300 de lei și suma datorată de 2.430 de lei. Totalul contribuției se reia în secțiunea de sinteză, iar declarația este semnată de persoana cu venituri fiscalizate. Plata se face în două tranșe Pentru cei care aleg varianta online, formularul interactiv este disponibil în Spațiul Privat Virtual. După selectarea declarației inițiale, se bifează opțiunea privind persoanele aflate în întreținere și se adaugă fiecare persoană care urmează să fie asigurată. Sistemul calculează automat suma datorată, afișând un rezumat al obligațiilor înainte de generarea fișierului PDF pentru depunere. Plata contribuției se face în două tranșe, conform regulilor aplicabile din septembrie 2025. La momentul depunerii declarației, contribuabilul achită 25% din sumă, adică 608 lei. Restul de 75%, respectiv 1.822 de lei, trebuie plătit până la 25 mai 2027. Plata se efectuează în contul unic de trezorerie „5504”, corespunzător domiciliului fiscal. Asigurarea de sănătate obținută astfel este valabilă timp de 12 luni, începând cu data depunerii declarației și a achitării primei tranșe. Calitatea de asigurat poate fi verificată ulterior pe platforma Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Recomandarea autorului: Asigurări de sănătate 2026. Cine mai este scutit, cine plătește și cât costă asigurarea
Cât costă divorțul în 2026, în România, și ce acte sunt necesare
Cât costă divorțul în 2026 și ce acte necesită desfacerea actului la ofițerul stării civile, la notar sau la tribunal, în România. Detaliile se află mai jos, în articol. Vezi topul orașelor din țară cu cele mai multe divorțuri. Cei doi soți au posibilitatea de a desface căsătoria fie pe cale amiabilă, fie la ofițerul stării civile. Există situații și în care cei doi (foști) soți ajung la tribunal, mai ales dacă au copii minori sau ajung să se judece pentru diverse bunuri. Indiferent de natura acțiunii (divorț amiabil sau nu), este necesar să se pregătească un set cu acte și să fie achitate anumite taxe. Cât costă divorțul în 2026 În cazul divorțului pe cale administrativă, taxa este între 600 și 800 de lei. În cazul divorțului la notar, costul este în funcție de tariful practicat de fiecare birou notarial. Prețul pornește de la 1.000 de lei. În cazul unui divorț în care nu sunt implicați copiii, taxele costă 1.033 de lei, având următorul desfășurător: Onorariul notarial pentru divorţul prin acord: 892,5 lei; Tariful de înregistrare a cererii de divorț în Registrul Național al Cererilor de Divorț: 83,3 lei; Copii legalizate pentru certificatele de naștere ale soților și certificatul de căsătorie: 7,14 lei x 3; Arhivarea dosarului de divorț: 35,7 lei; TVA. În cazul divorțului la notar, dar în care sunt implicați copii minori, taxele ajung la 1.754 de lei. Ce se adaugă: încă o copie legalizată a certificatului de nașterele al soților și minorului, plus certificatul de căsătorie. Onorariul notarial pentru divorț prin acord va fi de 1.428 de lei. De asemenea, onorariul notarial de convenție privind numele de familie purtat după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti, locuinţa minorului şi alte aspecte prezentate mai jos, în subtitlul „Condiţii”, care costă 178,5 de lei. Se adaugă certificatul de atestare fiscală cu valoare impozabilă a bunurilor supuse partajului, precum și extrasul de carte funciară, dacă este vorba și despre un presupus partaj. În cazul divorțului la tribunal, costul este stabilit în funcție de taxa de timbru. Cererea de divorț întemeiată pe cordul soților costă 200 de lei, iar cea din culpă este 100 de lei. Se plătesc 100 de lei pentru cererea de divorţ având ca motiv separarea în fapt a soţilor care a durat cel puţin 2 ani. De asemenea, prețul de 50 de lei este aferent „cererii de divorț formulate de soțul a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei”. Cât costă divorțul în 2026, în România, și ce acte sunt necesare Acte pentru divorț la ofițerul stării civile Dacă cei doi (foști) soți nu au copii minori (adoptați sau născuți din căsătorie), atunci ofițerul de stare civilă va constata desfacerea căsătoriei pe cale administrativă. Există o serie de acte necesare pentru această etapă. De menționat faptul că această cerere de divorț se înregistrează și sunt acordate soților 30 de zile calendaristice pentru o eventuală retragere a documentului, scrie Libertatea. Cererea de divorț pe cale administrativă – se va face în scris, se depune, se semnează personal de ambele părți, în fața ofițerului. Certificatele de naștere și căsătorie ale soților, în original și în copie; Documentele cu care se face dovada identității, în original și copie; Documentele vor fi însoțite și de o declarație pe care ambele persoane o vor da în fața ofițerului de stare civilă; După cele 30 de zile calendaristice, ofițerul de stare civilă va solicita o declarație de menținere a divorțului, așa cum arată anexa nr. 64 din HG 64/2011. Acte pentru divorț la notar Ambii parteneri își oferă consimțământul pentru desfacerea căsătoriei; Actele de identitate ale celor doi soţi; Certificatele de naştere; Certificatul de căsătorie (în original); Certificatul de naştere al copilului minor rezultat din căsătorie (dacă este cazul); Cererea de divorț se înregistrează la notar și sunt acordate 30 de zile calendaristice („termen de reflecție”); În cazul partenerilor cu copii minori se va întocmi și un raport de anchetă psihosocială. Acte pentru divorț la tribunal Soții trebuie să completeze cererea de divorț și să o semneze; În cazul divorțului din culpă, poate fi semnată doar de reclamant; Pentru tribunal sunt necesare actele de identitate ale soților (original / copie legalizată), precum și certificatele de naștere (original / copie legalizată). Totodată, sunt necesare și: certificatul de căsătorie în original, dovada veniturilor, certificatul de naștere al copilului minor rezultat din căsătorie, actele doveditoare asupra contribuirii la bunurile comune, precum și dovada plății taxei judiciare de timbru. Autorul recomandă: Ce pățești dacă refuzi semnarea procesului verbal de contravenție, în 2026. Care sunt efectele practice, de fapt Cât costă să-ți schimbi buletinul în 2026. Ce se întâmplă după 30 iunie Am făcut calculul complet. Cât costă să faci școala de șoferi în 2026, în România, în funcție de oraș Ce acte trebuie să ai la tine în mod obligatoriu în 2026, dacă ești oprit în trafic de Poliția Rutieră. Unele documente pot fi verificate în sistem Cât de mare este reducerea la impozitul pe proprietate dacă îl plătești până la 31 martie Am făcut calculul complet. Cât costă o înmormântare în 2026. Incinerarea este mai ieftină Sursă foto: colaj Gandul/Shutterstock