Etichetă: Social

Ultima piesă din turnul central al Bazilicii Sagrada Familia a fost montată

Ultima piesă din turnul central al bazilicii Sagrada Familia a fost pusă la loc, vineri, aducând lăcașul catolic la o înălțime maximă de 172, 5 metri, după mai bine de un secol de la începerea lucrărilor, potrivit The Guardian.  Timp de câteva zile, vântul a fost prea puternic pentru ca echipele de muncitori să poată lucra. Totuși, partea superioară a crucii de oțel și sticlă, înaltă de 17 metri, a fost ridicată în poziție vineri, la ora 11:00. Astfel, baZilica Sagrada Familia, căruia arhitectul catalan, Antoni Gaudí i-a dedicat ultima parte a vieții sale, a devenit cea mai înaltă clădire din Barcelona, dar și cea mai înaltă biserică din lume. Arhitectul șef al proiectului, Jordi Faulí spune că ziua a fost una plină de bucurie, în timp ce steagurile Cataloniei și a Vaticanului erau arborate:  „A fost o zi plină de bucurie, minunată pentru toți cei care au făcut-o posibilă”. În data de 10 iunie va avea loc o ceremonie pentru a marca completarea turnului principal, cel mai înalt turn dintre toate cele 18 create de Gaudí. Ceremonia va marca centenarul de la moartea arhitectului catalan, care s-a stins în 10 iunie 1926, la 16 ani după ce lăcașul de cult a fost asfințit de Papa Benedict al XVI. Lucrările la bazilică sunt preconizate a se încheia în aproximativ un deceniu, odată cu construirea unei fațade impresionante care va fi orientată spre sud. Timp de decenii, Sagrada Familia a fost un șantier deschis, unde generații de pietrari și dulgheri au lucrat în jurul turiștilor care, în cele din urmă, au finanțat construcția. În ultimii 15 ani, când au început lucrurile în interiorul bazilicii, lăcașul a început să semene mai mult cu o biserică decât cu un șantier. Sagrada Familia este cea mai importantă atracție turistică a Barcelonei și aduce aproximativ  5 milioane de vizitatori pe an, dar și un venit anual de aproximativ 150 de milioane de euro, din care aproximativ jumătate din bani au fost cheltuiți până acum pentru construcție.

Romprest acuză Primăria Sectorului 1 de denunțare unilaterală a contractului de salubrizare

Contractul, care ar fi trebuit să ajungă la termen în 30 iunie 2033, va fi reziliat mai devreme, în data de 30 iunie a acestui an, potrivit horărârii aprobate joi, de Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1, citată de Gândul.  „Nu vorbim despre o simplă formalitate administrativă pe care Consiliul trebuia să o îndeplinească. Vorbim despre un risc de peste un miliard de lei pentru bugetul Sectorului 1. Hotărârea adoptată de către Consiliul local in data de 19.02.2026 echivalează cu o denunțare unilaterală a contractului”, potrivit unor surse din compania Romprest. Sursele acuză că prin hotărârea adoptată, Consiliul Local al Sectorului 1 „s-a substituit instanței fără a avea un raport juridic complet care să avizeze favorabil proiectul”.  Potrivit surselor citate, pe rolul Tribunalului București există un proces pentru constatarea duratei contractului, iar Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), a arătat că nu există dovada îndeplinirii condițiilor pentru încetarea la data de 30 iunie 2026. „O decizie luată înainte de clarificarea instanței poate însemna despăgubiri uriașe plătite din banii cetățenilor. Cerem doar respectarea cadrului legal și protejarea bugetului local. Prudența nu este slăbiciune, este responsabilitate”, potrivit surselor din compania Romprest. Pe de altă parte, ANRSC precizează că nu are atribuții să constate îndeplinirea măsurilor din deciziile Consiliului Concurenței, precizează că Primăria Sectorului 1 are rolul de a lua decizia privind modificarea duratei contractului, cu respectarea legislației contractuale aplicate. Ce spune viceprimarul? Viceprimarul Sectorului 1, Iulian Hatmanu, a declarat, pentru Gândul, că nu este vorba despre o „denunțare unilaterală”, dar și că i-a notificat pe reprezentanții Romprest prin documente că termenul contractului a fost redus de Curtea de Apel București. „Noi le-am răspuns prin documentele atașate la hotărârea votată ieri în Consiliul Local, în care am arătat că acest contract a fost redus de Curtea de Apel București, în anul 2014, și s-a redus contractul cu 7 ani. Dacă ei făceau o stație de sortare, atunci mai primeau grație încă 4 ani. Nu au făcut. Contractul inițial este redus cu 7 ani și ajunge la termen pe 30.06.2026. Nu vorbim nici de o denunțare, nici de repercusiuni, nu vorbim de de nimic. Este un contract care ajunge la termen”, a declarat Iulian Hatmanu. Pe de altă parte, sursele din compania Romprest acuză Consiliul Local al Sectorului 1 de tergiversarea nelegală a plății datoriilor scadente. „În cursul anului 2025, Consiliul a înființat comisii mixte pentru «gestionarea» unor titluri executorii definitive, ignorând astfel hotărârile judecătorești definitive și obligatorii și tergiversând nelegal plata datoriilor scadente”, arată sursele din compania Romprest. Reamintim că Primăria Sectorului 1 a pierdut, în vara anului 2025 procesul cu firma de salubrizare inițiat pentru neplata facturilor în anii 2021-2022, perioadă în care Clotilde Armand era primar. Atunci, instanța a hotărât că reprezentanții Consiliului Local al Sectorului 1 trebuie să achite suma de 79 de milioane de lei, valoarea facturilor, la care se adaugă suma de 100 de milioane de lei, penalități.

Nicușor Dan recunoaște că românii o duc prost: Nu e ușor când inflația e 10%

„Am vrut să înțeleg care este situația cu cele două legi care întârzie să apară, cea privind reduceri în administrație publică și cea privind relansare economică. Și mi s-a spus că sunt foarte aproape ca ele să fie trecute prin ordonanță de urgență. Am întrebat de buget și mi s-a spus că săptămâna viitoare poate să înceapă dezbaterea”, a spus președintele Nicușor Dan joi seara la Antena 3, atunci când a fost întrebat ce a discutat cu liderii coaliției de guvernare în privința măsurilor economice. „Toată lumea e dispusă să meargă înainte” Președintele, care se află acum la Washington pentru Consiliul pentru Pace, a precizat că românii nu trebuie să se aștepte la noi creșteri de taxe sau la măsuri suplimentare care să le afecteze și mai mult puterea de cumpărare. Președintele a mai spus că există divergențe pe tema bugetului, dar, cu toate astea, nu sunt semne de ruptură politică. „Prin negociere, care este necesară în politică, toată lumea este dispusă să meargă înainte în această formulă guvernamentală”, a afirmat el. Nu vor mai fi majorări de taxe Președintele a spus că recunoaște dificultățile economice ale românilor: „Nu e ușor când inflația este 10% și puterea de cumpărare a scăzut cu 10%. Aceasta este principala discuție dintre clasa politică și societate”, a spus el. În aceeași discuție, Nicușor Dan a mai precizat că măsurile adoptate de administrația Bolojan, deși dure, au fost luate pentru a evita o criză mai gravă, inclusiv intervenția Fondului Monetar Internațional. Vor mai fi majorări de taxe? „Oamenii au plătit un cost deja și pe perioada următoare nu vor exista turbulențe care să-i facă să sufere și mai mult”, a declarat Nicușor Dan.

Mii de români și-au pierdut locul de muncă în 2025

Într-un mesaj publicat, pe Facebook, deputatul social-democrat a distribuit o fotografie de pe pagina Institutului Național de Statistică, referitoare la Evidența salariaților din lunile mai și decembrie 2025. În fotografie este surprins un tabel cu efectivul de salariați înregistrați în diverse domenii ale economiei. „52 de mii de locuri de muncă s-au pierdut între luna mai 2025 și decembrie 2025! Și nimeni din propagandă nu zice nimic!”, scrie Câciu pe rețelele sociale. Potrivit tabelului afișat, în industrie, spre exemplu, din luna mai 2025 și până în luna decembrie 2025 peste 24.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă. Peste 22.2 mii de români care lucrau în industria prelucrării și-au pierdut locul de muncă, în aceeași perioadă a anului trecut. În sectorul serviciilor administrative, peste 6.800 de persoane și-au pierdut anul trecut locurile de muncă. Pierderi au fost și în învățământ, peste 8.100 de posturi s-au pierdut în intervalul mai – decembrie 2025. În HoReCa, peste 1.500 de persoane și-au pierdut locul de muncă în aceeași perioadă. În domeniul Informații și Telecomunicații peste 2.000 de persoane și-au pierdut locul de muncă.

Cât a plătit un bucureștean la întreținere pentru un apartament cu 3 camere, după ce a stat 25 de zile în frig și fără apă caldă

Cetățenii plătesc sute de lei la întreținere, deși nu beneficiază întotdeauna de apă caldă sau căldură. Iată cât a plătit un bucureștean pe lună, pentru un apartament cu 3 camere, după ce a stat 25 de zile în frig și fără apă caldă. În mai multe blocuri din București, locatarii nu beneficiază de căldură și nici de apă caldă. Un bucureștean a explicat că la etajele superioare caloriferele sunt reci. Chiar și în aceste condiții, unii dintre locatari ajung să plătească sute de lei la întreținere, lunar. Pentru a putea beneficia de apă caldă, unii bucureșteni și-au instalat boilere. „Aici este călduţ. Dacă pun o palmă mai în jos, deja este rece. Şi aici este parterul. La etajul 7 şi 8 sunt efectiv reci”, a explicat un bucureştean, arată Observatornews.ro. Cât a plătit un bucureștean la întreținere pentru un apartament cu 3 camere Locatarii au ajuns să plătească sute de lei la întreținere Administratorul unui bloc a precizat că întreținerea pentru un apartament cu 3 camere a fost de 850 de lei, deși în blocul în care locuiește nu există căldură sau apă caldă. A menționat că a plătit 700 de lei pentru energia electrică, după ce a fost nevoit să apeleze la alte modalități pentru a-și încălzi locuința. O altă persoană a plătit 700 de lei la întreținere. „850 de lei un apartament cu 3 camere. (…) Aproape 25 de zile noi nu am avut apă caldă şi căldură. (…) Este efectiv o bătaie de joc la adresa locatarilor. (…) A trebuit să băgăm în priză calorifere electrice, aer condiţionat, pe mine m-a costat 7 milioane numai energia electrică”, a spus administratorul unui bloc. „700 şi ceva. Pentru un apartament cu 3 camere”, spune un alt cetățean. Costurile sunt mari și în cazul locatarilor care dispun de centrală proprie. Pentru un apartament cu 2 camere, costul a fost de 600 de lei. Autorul recomandă: Cât costă fiecare grad în plus adăugat la termostat. O diferență aparent mică, de la 19°C la 23°C, poate adăuga zeci de lei lunar la costul încălzirii O italiancă a primit două facturi uriașe la apă, în valoare de 56.000 de euro. „Ar putea umple mai multe piscine olimpice” Ce cheltuieli le pot fi imputate chiriașilor și care sunt costurile ce revin proprietarului. Legea stabilește clar limitele, în ambele cazuri 100 euro în plus primesc românii care fac acest lucru. Termenul limită este 31 martie 2026 Cu cât se scumpesc gazele de la 1 aprilie. Furnizorii au început să afișeze ofertele Sursă foto: Shutterstock

Grindeanu s-a dezlănțuit: Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează amantele și neamurile la primărie

Programul Anghel Saligny, o inițiativă guvernamentală care se concentrează pe modernizarea infrastructurii locale prin finanțarea diferitelor proiecte (apă, canalizare, drumuri, rețele de gaze naturale, etc…), a fost un subiect de discuții aprins între Sorin Grindeanu și Cosmin Prelipceanu la Digi 24. Vicepremierul a insistat pe faptul că proiectul Anghel Saligny a fost folosit de consiliile locale într-un mod prea puțin lipsit de transparență. La capitolul investiții, Grindeanu a amintit de presiunea din vară a guvernului de a închide proiectul Anghel Saligny și de a continua finanțările doar la proiectele care începuseră deja. „Vă aduceți aminte în vară, că tu vorbeam de timingul din vară, ce nebunie era să închidem Anghel Salingny, să nu se mai dea bani către administrațiile publice locale. Lucrările deja începute se plăteau. Nu se mai plătise nimic din mai. Și de-abia în septembrie, la final, s-a dat drumul și s-au plătit facturile. Din mai nu se mai plătise nimic. Și asta cu amenințări că dacă nu se dă drumul la Anghel Saligny, PSD-ul ia alte decizii. Vă rog să vă uitați pe presă! Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie și cum vor bani în Anghel Salingny ca să fure”, s-a dezlănțuit Grindeanu. Vicepreședintele nu a riscat să generalizeze „Dar nu pot să generalizez. Țara asta are în continuare un mediu rural în care e nevoie de șosele, e nevoie de rețea de gaze, e nevoie de rețea de apă, e nevoie de rețele de canalizare și astea sunt lucrări obligatorii. Au fost din mai până la undeva, cred că început de octombrie, nu s-a plătit nimic. Nimic. Și doar cu presiuni foarte mari, cu sistemul închis. S-a închis sistemul de plăți, de înregistrare de facturi la Ministerul Dezvoltării în octombrie. De atunci, până la sfârșitul anului, nici nu s-a mai primit niciun fel de factură. Și de-abia de atunci s-au plătit facturile din ultimele luni”, a spus Grindeanu.

Brâncuși în anul său / Evenimente dedicate lui Brâncuși în Anul Brâncuși în țara lui Brâncuși

Declarat oficial Anul Constantin Brâncuși, 2026 marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai influenți artiști ai modernității. Ministerul Culturii coordonează un amplu program național și internațional de evenimente, expoziții, concerte și proiecte educaționale menite să aducă în atenția publicului opera, gândirea și moștenirea spirituală a marelui sculptor. Programul reunește inițiative interdisciplinare care pun creația lui Brâncuși într-un dialog normal cu arta contemporană și cu publicul de astăzi, confirmând, prin asta, actualitatea și forța operei sale. Premii, expoziții și muzică la Ministerul Culturii Primul eveniment dedicat Anului Brâncuși va avea loc joi, 19 februarie 2026, la Ministerul Culturii, unde Filiala de Sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici din București va organiza ceremonia de decernare a premiilor anuale. Programul include o prezentare susținută de prof. univ. dr. Cristian-Robert Velescu, un moment muzical live și vernisajul unei expoziții de sculptură semnate de Paul Barbu, Neculai Păduraru și Adrian Piorescu. Expoziții și proiecte internaționale Evenimentele dedicate lui Brâncuși vor depăși granițele țării. Institutul Național al Patrimoniului va itinerara expoziția „Brâncuși și muzele dansului” în Italia, Franța, Marea Britanie și Spania, explorând dialogul dintre sculptură, dans și modă inspirat de colaborarea artistului cu dansatoarea Lizica Codreanu. Totodată, la București va fi organizată „Cina Brâncuși”, o serată culturală avangardistă care recreează atmosfera atelierului parizian al sculptorului prin dans, muzică live și gastronomie conceptuală. Muzee și instituții culturale Muzeul Național de Artă al României organizează expoziții majore, printre care „Brâncuși ne privește pe toți” (februarie 2026), expoziția „Originile Infinitului” la Roma și participarea la retrospectiva Brâncuși de la Berlin, unde va fi expusă sculptura Somnul. Biblioteca Națională pregătește o expoziție documentară cu volume și publicații dedicate vieții și operei sculptorului. La Târgu Jiu, Muzeul Național Constantin Brâncuși deschide programul aniversar cu expoziția „BRÂNCUȘI 150”, reunind lucrările a 29 de graficieni contemporani dintr-un proiect internațional desfășurat în 21 de țări. Vernisajul va avea loc în prezența ministrului culturii, András István Demeter. Muzică, teatru și modă inspirate de Brâncuși Anul aniversar include și proiecte interdisciplinare: Festivalul World New Music Days 2026, organizat la București, va avea tema Coloana Infintă Muzeul Național George Enescu organizează recitalul Brâncuși 150 Muzeul Țăranului Român propune expoziții care traduc formele brâncușiene în limbaj vestimentar și multimedia Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” integrează simbolistica brâncușiană în spectacolul Cantafabule Teatrul Național Timișoara și Opera Națională București pregătesc o producție scenică dedicată vieții sculptorului Centrul de Cultură „George Apostu” organizează simpozioane, masterclassuri și expoziții dedicate generației contemporane, iar Muzeul Național Peleș pregătește expoziția „Marele Omagiu adus lui Brâncuși”. Pe parcursul anului, vor avea loc conferințe, trienale și gale dedicate sculpturii, culminând cu Gala „Constantin Brâncuși” din noiembrie 2026.

Grindeanu s-a dezlănțuit: Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie

Programul Anghel Saligny, o inițiativă guvernamentală care se concentrează pe modernizarea infrastructurii locale prin finanțarea diferitelor proiecte (apă, canalizare, drumuri, rețele de gaze naturale, etc…), a fost un subiect de discuții aprins între Sorin Grindeanu și Cosmin Prelipceanu la Digi 24. Vicepremierul a insistat pe faptul că proiectul Anghel Saligny a fost folosit de consiliile locale într-un mod prea puțin lipsit de transparență. La capitolul investiții, Grindeanu a amintit de presiunea din vară a guvernului de a închide proiectul Anghel Saligny și de a continua finanțările doar la proiectele care începuseră deja. „Vă aduceți aminte în vară, că tu vorbeam de timingul din vară, ce nebunie era să închidem Anghel Salingny, să nu se mai dea bani către administrațiile publice locale. Lucrările deja începute se plăteau. Nu se mai plătise nimic din mai. Și de-abia în septembrie, la final, s-a dat drumul și s-au plătit facturile. Din mai nu se mai plătise nimic. Și asta cu amenințări că dacă nu se dă drumul la Anghel Saligny, PSD-ul ia alte decizii. Vă rog să vă uitați pe presă! Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie și cum vor bani în Anghel Salingny ca să fure”, s-a dezlănțuit Grindeanu. Vicepreședintele nu s-a riscat să generalizeze „Dar nu pot să generalizez. Țara asta are în continuare un mediu rural în care e nevoie de șosele, e nevoie de rețea de gaze, e nevoie de rețea de apă, e nevoie de rețele de canalizare și astea sunt lucrări obligatorii. Au fost din mai până la undeva, cred că început de octombrie, nu s-a plătit nimic. Nimic. Și doar cu presiuni foarte mari, cu sistemul închis. S-a închis sistemul de plăți, de înregistrare de facturi la Ministerul Dezvoltării în octombrie. De atunci, până la sfârșitul anului, nici nu s-a mai primit niciun fel de factură. Și de-abia de atunci s-au plătit facturile din ultimele luni”, a spus Grindeanu.

Șeful CNAIR, în concediu în plin episod de ninsori? Răspunsul lui Cristian Pistol

Potrivit unui material publicat de Oficiul de Știri, situația a devenit subiect public după ce s-a ridicat întrebarea dacă șeful companiei de drumuri se afla în concediu în perioada în care mai multe drumuri naționale și autostrăzi au fost afectate de ninsori puternice. Articolul susține că informațiile oficiale despre prezența acestuia ar fi fost neclare, în contextul intervențiilor dificile din timpul codului roșu de vreme rea. Publicația mai arată că lipsa unor explicații rapide ar fi alimentat discuțiile despre modul în care este coordonată activitatea instituției în situații de urgență, mai ales într-un moment în care circulația rutieră a fost afectată în mai multe zone ale țării, iar intervențiile de deszăpezire au fost intens urmărite de opinia publică. În acest sens, reprezentanții CNAIR resping însă ideea unei lipse de coordonare. Purtătorul de cuvânt Alin Șerbănescu a transmis că directorul general „coordonează activ activitățile de deszăpezire din această perioadă”. Într-un punct de vedere transmis ulterior pentru MEDIAFAX, Cristian Pistol a precizat: „Vă asigur că mă ocup activ de coordonarea activităților de deszăpezire din această perioadă. În legătură cu alte aspecte care țin strict de viața personală vă rog să-mi permiteți să nu fac niciun comentariu. Prioritatea mea profesională este în acest moment menținerea în condiții de circulație, adaptate la contextul actual, a rețelei naționale de drumuri și autostrăzi.”

Deputat PNL: 60% din PIB nu e statistică, ci un avertisment pentru viitorul României

România a depășit pragul de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică, susține deputatul PNL, Gigel Știrbu, într-o postare pe social media. În opinia sa, această valoare nu reprezintă doar o cifră contabilă, ci un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea financiară a statului. Pragul de 60% din PIB: ce semnifică pentru economie Potrivit acestuia, în cei doi ani de mandat ai guvernului condus de Marcel Ciolacu, ritmul împrumuturilor ar fi crescut accelerat, atingând niveluri fără precedent în istoria recentă. El subliniază că această evoluție s-ar fi produs în absența unei crize majore comparabile cu pandemia sau cu colapsul financiar din 2008. În postare, Știrbu explică ce ar însemna depășirea pragului de 60% din PIB: dobânzi mai mari plătite din bugetul public, resurse mai puține pentru investiții, presiuni viitoare asupra taxelor și impozitelor și o capacitate redusă de reacție în eventualitatea unei crize economice. Ritmul împrumuturilor, sub semnul întrebării Deputatul precizează că împrumuturile nu sunt, în sine, problematice, însă atrage atenția asupra ritmului și destinației fondurilor. El pune sub semnul întrebării dacă banii au fost utilizați pentru dezvoltare accelerată, reforme structurale sau creșterea competitivității economiei, susținând că realitatea indică un deficit bugetar ridicat, cheltuieli în creștere și reforme amânate. Știrbu invocă și un grafic publicat de Europa Liberă România, despre care afirmă că ar arăta un salt abrupt al datoriei în actuala perioadă de guvernare. Posibile implicații europene și apel la disciplină fiscală În final, acesta avertizează că depășirea pragului de 60% din PIB ar putea aduce România mai aproape de constrângeri bugetare europene și ar reduce marja de decizie a statului. El susține că România are nevoie de disciplină fiscală, reforme și investiții pe termen lung, nu de politici concentrate pe ciclul electoral. Mesajul său subliniază necesitatea unui echilibru între nevoile imediate și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Potrivit acestuia, deciziile economice actuale vor influența direct stabilitatea viitoare a României. „60% din PIB nu este doar o statistică. avertismentul că timpul deciziilor ușoare s-a încheiat. Viitorul României nu trebuie ipotecat pentru câștig politic temporar”, concluzionează deputatul în mesajul său.