Etichetă: Social

România, campioana scumpirilor la nivelul UE în 2025

Introducerea unui preț administrativ la gaze, prevăzută de Guvern începând din data de 1 aprilie 2026, ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026. Cele mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană plasează România pe primul loc în 2025 la inflație și la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată rată dintre toate statele membre. Însă, introducerea unui preț administrativ la gaze ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie și afectarea întregului lanț de producție, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI). De ce 2026 riscă să fie mai greu decât 2025? „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, arată președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. În opinia acestuia, semnalele pentru economie în 2026 sunt alarmante, mai ales că nu prefigurează o șansă de corecție a scumpirilor accelerate din 2025, ci chiar un risc autentic de agravare. Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se scumpesc alimentele Scumpirea gazelor ar putea antrena o nouă scumpire a alimentelor, după cea accelerată din 2025 Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a anunțat că plafonarea la gazele naturale va fi eliminată de la 1 aprilie 2026, așa cum a fost programat (detalii AICI). Însă, statul va plafona prețul în continuare, sub forma unui așa-zis preț administrat. Scumpirea alimentelor în 2025 Din păcate, efectele acestui prețul administrativ s-ar putea regăsi în prețul la alimente, afectat oricum de creșterea TVA decisă de pachetele fiscale marca Bolojan, în cursul anului 2025. „Decizia stabilirii prețului administrativ la gaze va ajunge în farfurie în 2026. Intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie”, se arată în analiza Asociației Energia Inteligentă. România, locul 1 la inflație în Uniunea Europeană Conform celor mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană, țara noastră s-a clasat pe primul loc, în anul 2025, la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată valoare dintre toate statele membre. Introducerea unui preț administrativ la gaz, anunțată de Guvern, ar putea avea ca efect noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie, potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI). Gazele ar putea crește cu minimum 15% în acest an „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, atrage atenția președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Dumitru Chisăliță Concret, intervenția statului nu elimină efectiv costurile, ci le redistribuie către contribuabili, cu efecte directe implicite la nivelul prețurilor finale ale bunurilor de larg consum. Estimările indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15% față de nivelul din 2025, mai explică președintele AEI. „Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă. Prognozele disponibile (Banca Centrală Europeană) arată o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6-2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4-2,7%. Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflației europene”, explică specialistul. De ce riscurile sunt și mai mari în 2026 Din păcate, în 2026, România se confruntă cu o poziție și mai vulnerabilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an. „Această valoare maschează însă diferențe majore între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puțin probabilă. Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin 3 canale esențiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire) transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică) inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție”, se mai arată în studiul citat. Pe baza acestor date, o estimare a Asociației arată că inflația alimentelor în 2026, în scenariul cu o creștere a prețului la gaze naturale de 15%, ar putea ajunge la circa 7,5 – 9%. Așadar, anul curent poate veni, din păcate, cu o inflație alimentară mai mare decât cea din 2025. „Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1-3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor. Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar”, conchide președintele AEI. RECOMANDAREA AUTORULUI Motivul pentru care tot mai mulți români își fac cumpărăturile în țările vecine: „Calitatea e mult mai bună ca la noi și prețurile mai mici” După ce a eșuat cu TVA-ul mărit și cu inflația, acum Bolojan se întrece în noi promisiuni: deficit de 6,2% și inflație de 4% Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import

Carnea de miel se scumpește înainte de Paște. Cu cât se majorează prețul și care sunt motivele

Carnea de miel ar urma să se scumpească înainte de Paște. Această preconizare a creșterii prețului are la bază mai mulți factori, iar clienții ar urma să plătească mai mult pentru alimente, cu ocazia Sărbătorilor Pascale. Carnea de miel ar urma să se scumpească în 2026, potrivit ultimelor predicții. Prețurile ar putea să se majoreze cu ce puțin 10%, după ce iarna geroasă i-a obligat pe fermieri să aibă cheltuieli mai mari pentru hrană, adăpost și supravegherea mieilor. „Mieluții sunt la fel de vulnerabili ca niște bebeluși. Necesită atenție 24 de ore din 24. Atât animalele, cât și stăpânii lor trebuie să aibă asigurată hrana și căldura necesare pentru ca mieii să se dezvolte corespunzător”, explică Aurică, un fermier cu experiență. Carnea de miel se scumpește înainte de Paște Carnea de miel se scumpește înainte de Paște Pentru că nou-născuții au o sensibilitate mare la frig, iar hrana consistentă și îngrijirea atentă sunt foarte importante pentru miei, fermierii sunt nevoiți să investească mai mult. Practic, ritmul de muncă aproape se dublează în fermele din țară, îndeosebi cele situate în zonele montane. Pentru a se dezvolta, mieii au nevoie de condiții optime și de un anumit tip de hrană. Pe lângă suplimentele pregătite cu apă caldă pentru micuții miei, animalele sunt hrănite cu un amestec nutritiv de porumb măcinat, orz și lucernă, fân uscat. Amestecul este distribuit animalelor de două ori pe zi. Pentru că în timpul iernii este tot mai greu ca furajele să fie produse, fermierii sunt nevoiți să le cumpere la prețuri ridicate, arată Romaniatv.net. Perioada fătărilor este dificilă. Hrana nu este singurul element important în creșterea mieilor. Fermierii trebuie să le ofere și: Adăposturi calde – temperatura trebuie să fie controlată; Supraveghere continuă – mieii trebuie să fie monitorizați și să li se administreze suplimentele nutritive; Igienă constantă prin curățarea adăposturilor; Dacă mieii nu sunt îngrijiți corespunzător, atunci pot intra în hipotermie sau se poate ajunge la mortalitate în rândul lor. Autorul recomandă: Razie de la Producția Consumatorului. Peste 200 de magazine au fost verificate. Imagini cu produsele retrase de pe rafturi Motivul pentru care tot mai mulți români își fac cumpărăturile în țările vecine: „Calitatea e mult mai bună ca la noi și prețurile mai mici” Experții germani au găsit doar două uleiuri de măsline considerate bune pentru consum, după ce au analizat 25 de sortimente Pui la 99.90 lei/kg în România. Imagini realizate de o clientă iritată: „Cum să fii de acord cu ce se întâmplă în țara asta?” Nu este o glumă. Cât ar putea ajunge să coste un kilogram de roșii românești la tarabele din piață, acum, în 2026 Sursă foto: Mediafax Foto

Câteva cești de ceai sau cafea pe zi ar putea reduce riscul de demență. Ce mai arată rezultatele unui studiu recent

Un nou studiu, publicat în Journal of the American Medical Association, arată că două sau mai multe cești de cafea sau ceai, consumate zilnic, ar putea reduce riscul de demență, scrie The Guardian. Cercetarea a avut la bază două seturi de date, care acoperă perioada 1980-2023, în total  dosarele medicale ale peste 130.000 de persoane. Pentru a măsura consumul de cafea obișnuită, cafea decofeinizată și ceai, participanții au la studiu au trebuit să completeze chestionare privind dieta lor la fiecare doi până la patru ani. După o monitorizare de aproape 37 de ani, peste 11.000 de persoane au fost diagnosticate, în cele din urmă, cu demență. Ce este interesant este faptul că acele persoane care consumau mai multă cafea sau ceai cu cofeină erau mai puțin predispuse să dezvolte demență, cu o asociere mai puternică în rândul celor cu vârsta de 75 de ani și cei mai tineri, potrivit NBC News. Efectul părea să se stabilizeze la două-trei cești de cafea cu cofeină sau una-două cești de ceai cu cofeină. Pe de altă parte, nu s-a constatat nicio legătură între cafeaua decofeinizată și demență. Totuși, demența nu poate fi prevenită în totalitate prin intervenție dietetică, spun autorii studiului Chiar și așa, Dr. Yu Zhang, autorul principal al studiului, subliniază că demența este o afecțiune complexă și că nu poate fi prevenită în totalitate prin intervenție dietetică. „Consumul de cafea în sine nu are efectul magic de a preveni demența”, a spus el, potrivit NBC News. În plus, oamenii de știință au punctat faptul că noua cercetare are câteva limite și că sunt necesare studii suplimentare în acest sens. Studiul de față nu a făcut diferența între ceaiul obișnuit și cel decofeinizat, sau între tipurile de ceai, cum ar fi cel negru, verde sau alb. Totodată, nici metodele de preparare a cafelei nu au fost specificate, aspect care poate influența rezultatul obținut. La nivel mondial, 57 de milioane de persoane sufereau de demență în 2021, potrivit OMS. Afecțiunea afectează în mod disproporționat femeile, iar boala Alzheimer este cea mai comună formă a acesteia.

Preparatul care a zăpăcit TikTokul. O singură porție ajunge să coste chiar și 500 de lei în restaurant

Un alt trend a cucerit internetul de luni bune, de data aceasta făcând parte din zona culinară. Un preparat care poate fi servit în restaurant sau comandat chiar acasă a zăpăcit TikTokul. În România, o singură porție ajunge să coste între 250 și 500 de lei. Vedeți mai jos. V-ați gândit care ar fi noul trend care a acaparat, de luni bune, platformele de socializare? Trendul face parte, acum, din zona culinară și se numește „boiled bag”, iar o porție poate să coste și câteva sute de lei în restaurantele din România. Un „boiled bag” ajunge să coste și 500 de lei, în restaurant Dar ce este „boiled bag”, de fapt? Reprezintă, practic, o pungă specială în care se găsește un amestec de homar, crab, caracatiţă, creveţi şi legume. Amestecul este copt în cuptor și condimentat. Felul de mâncare ar avea origini vietnameze și s-a viralizat într-un timp scurt pe platformele de social media. Amestecul respectiv poate fi consumat alături de orez, de exemplu. „Boiled bag” a creat isterie pe internet / foto: capturi TikTok Cum se consumă? Preparatul se găsește, acum, și în diverse restaurante din România, după ce a devenit un trend internațional. Pe platformele de socializare, multe persoane se filmează în timp ce acest preparat este servit și consumat la masă. În România, o porție poate să coste între 250 și 500 de lei. Trendul a acaparat mulți „pofticioși”. Pentru că le-a fost stârnită curiozitatea și, în unele cazuri, poftele, au mers rapid să comande acasă sau la restaurant un asemenea preparat. În majoritatea videoclipurilor, mâncarea este împrăștiată pe o masă (care a fost acoperită, în prealabil) și este consumată cu mâinile (în unele cazuri, acoperite cu mănuși). „Practic aceste fructe de mare sunt fierte şi aici devine partea interesantă, fructele de mare sunt amestecate cu un sos cu destul de multe condimente, sosul acesta provine din partea aceasta din America de Sud”, a declarat Daniel Molfa, bucătar, potrivit Observatornews.ro. „Boiled bag” a creat isterie pe internet / foto: capturi TikTok Autorul recomandă: Motivul pentru care tot mai mulți români își fac cumpărăturile în țările vecine: „Calitatea e mult mai bună ca la noi și prețurile mai mici” O băutură tradițională din Europa de Est, supranumită „Coca-Cola comunismului” sau „Guinness-ul sovietic”, a revenit pe piață. Unde e foarte populară Desertul viral de pe internet. Ai nevoie de doar două ingrediente care nu necesită coacere Cele 6 tendințe culinare care vor domina anul 2026. Află totul despre mâncare, condimente și trenduri virale 2026 va fi anul drumețiilor în natură. Trendurile care sugerează că tot mai mulți turiști vor planifica excursii pentru a evada din stresul urban sursă foto: capturi video Tiktok;  colaj Gândul/Shutterstock

Cazurile de infecții respiratorii în București sunt în creștere

Bucureștiul se află pe primul loc, la nivel național, în privința cazurilor de gripă clinică, potrivit celui mai recent raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). În intervalul 26 ianuarie – 1 februarie 2026, în Capitală au fost raportate 1.135 de cazuri de gripă. În general, a fost înregistrată o creștere a cazurilor de infecții respiratorii. Cinci decese asociate gripei, în Capitală La nivel național, în aceeași perioadă, au fost înregistrate 112.896 de cazuri de infecții respiratorii acute, incluzând gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare și pneumonii. Numărul este în creștere cu 7,6% față de săptămâna anterioară, chiar dacă rămâne sub nivelul înregistrat în sezonul precedent . În Capitală au fost confirmate 258 de cazuri de gripă, majoritatea cu virus gripal de tip A, și au fost raportate cinci decese asociate infecției . După București, cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost raportate în județele Prahova (894 de cazuri) și Constanța (704). Situații îngrijorătoare se regăsesc și în alte județe. Satu Mare a raportat peste 200 de cazuri de gripă confirmată de laborator, Clujul aproape 100, iar Constanța peste 110 cazuri, unele soldate cu decese. 60 de cazuri pe săptămână În total, de la începutul sezonului gripal 2025–2026, au fost confirmate 1.444 de cazuri de gripă și 68 de decese, majoritatea în rândul persoanelor de peste 65 de ani . Specialiștii INSP atrag atenția că, deși sezonul gripal pare mai blând comparativ cu anii anteriori, presiunea asupra spitalelor rămâne ridicată, mai ales în marile orașe. Numărul cazurilor de infecții respiratorii acute severe se menține întrucâtva constant, cu 60 de cazuri raportate într-o singură săptămână.

Fenomen neobișnuit în mediul online. Cuvântul căutat de români de aproape 2400 de ori, în 10 minute, în seara de 8 februarie 2026

Un fenomen neobișnuit a avut loc în mediul online, în cursul serii de duminică, 8 februarie 2026. Un cuvânt a fost căutat de aproape 2400 de ori, în doar 10 minute, seara trecută. Cuvântul respectiv ar fi stârnit un real interes în rândul utilizatorilor în urma episodului de la „Survivor România” care rula, atunci, la Antena 1. Vezi mai jos. Un alt cuvânt a stârnit interesul în rândul cetățenilor, înregistrând un volum considerabil de căutare, într-un timp foarte scurt. Cuvântul care a stârnit interes în rândul românilor, seara trecută Interesul a fost stârnit duminică seară, 8 februarie 2026, în intervalul orar 22:40 – 22:50. Atunci, cuvântul „libidinos” a fost căutat de aproape 2400 de ori, în doar 10 minute, ceea ce reprezintă un vârf rar pentru un termen de dicționar. Datele au fost publicate online de DEX Online. Așa cum se poate observa în imaginea de mai jos, cuvântul „libidinos”, a adunat 2388 de căutări. A fost urmat de un alt cuvânt cu un volum de căutări extrem de mic, și anume „fus” (27 de căutări). „Libidinos” – 2388 de căutări; „Fus” – 27 de căutări; „Lascivitate” – 26 de căutări; „Lasciv” – 21 de căutări; „Batcă” – 21 de căutări; „Poartă” – 16 căutări; „Terț” – 14 căutări; „Măcăleandru” – 14 căutări; „Fire” – 14 căutări; „Expectorați” – 14 căutări. Cuvântul „libidinos” a fost căutat de 2388 de ori / foto: Facebook Ce înseamnă „libidinos”? De ce a fost căutat cuvântul „libidinos” de aproape 2400 de ori în 10 minute? Interesul față de cuvântul respectiv ar fi venit în urma unui dialog care a avut loc în episodul de duminică, 8 februarie 2026, de la „Survivor România”. Atunci, concurenta Naba l-a caracterizat pe concurentul Cav ca fiind „libidinos”, iar Cav a întrebat-o care este definiția acelui cuvânt, notează Playtech.ro. Ce înseamnă „libidinos”, potrivit DEX. LIBIDINÓS, -OÁSĂ, libidinoși, -oase, adj. Care se lasă fără rușine stăpânit de pofta plăcerilor senzuale, înclinat spre lascivitate. – Din fr. libidineux, lat. libidinosus. În 2025, de exemplu, cele mai căutate cuvinte au fost „sinecură” și „suveranitate”, fiind urmate de „suveranism”, „pragmatic” sau „reziliență”. Vezi AICI câte intrări au fost înregistrate per cuvânt. Topul include 15 cuvinte. Autorul recomandă: Care este pluralul cuvântului „mălai”? Mulți români folosesc o formă greșită Definiția din DEX a cuvântului „femeie”, contestată public. Un ONG cere Academiei Române să ia măsuri Ce înseamnă cuvântul „tardiv”? În ce context se folosește și câte sensuri are „Mi-ar place” sau „mi-ar plăcea”: care este forma corectă, de fapt Limba română: Ce înseamnă expresia „a trăi ca-n sânul lui Avram”. Puţini ştiu De unde vine cuvântul „MOCA” și cum a ajuns să însemne „gratis” în limba română Verbul din limba română care îi încurcă pe mulți conaționali. Ce explicație apare în DEX și cum se folosește, de fapt Care este forma corectă: maiou sau maieu? Care este forma corectă: „biscuite” sau „biscuit”? Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock; Facebook

Geografia singurătății: Cel mai neprietenos loc de pe pământ și motivul pentru care oamenii bogați sunt mai fericiți

Cactușii prickly pear marginesc câmpurile roșu-brun. În câteva sunt culturi, dar în multe cactusul este singurul indiciu de verdeață. Copii mici, care ar trebui să fie la școală, pășunează vite zebu pe drumuri prăfuite. Femei vând pungi cu cărbune în fața colibelor fragile de lemn de lângă drumul principal. Este sfârșitul sezonului secetos în sudul Madagascarului; localnicii tânjesc după ploaie. Au puțini bani și adesea le este foame. Sunt, de asemenea, singuri, relatează The Economist. Mulți oameni cred că singurătatea este o problemă a lumii dezvoltate: societățile bogate devin atomizate pe măsură ce oamenii urmăresc averea, nu conexiunile sociale. Dar sondajele sugerează că acest lucru este greșit. Societățile occidentale, individualiste, unde mai mulți oameni trăiesc singuri și religia are un rol marginal, tind să fie mai puțin singure. Oamenii din țările sărace au mult mai multe șanse să se simtă singuri. Iar cea mai singură regiune, surprinzător, este Africa, patria conceptului sociabil ubuntu, care înseamnă „oamenii sunt oameni prin alți oameni”. În 2024, peste un sfert dintre africanii chestionați au declarat că s-au simțit singuri în ziua precedentă. Pentru cei care apreciază definițiile, singurătatea este discrepanța dureroasă dintre așteptările legate de conexiuni sociale și realitate. Relațiile satisfăcătoare includ, în general, mai multe ingrediente, spune Samia Akhter-Khan de la Brandenburg Medical School. Acestea includ proximitate, sprijin, intimitate, distracție, respect și un sentiment de a contribui sau de a fi nevoie de tine. Singurătatea este periculoasă. Cercetătorii au asociat-o cu atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Un studiu din 2010 estima că izolarea socială scurtează viața la fel de mult ca fumatul a 15 țigări pe zi. Meta-analize mai recente, care au examinat date de la milioane de oameni, arată că singurătatea crește riscul de deces cu aproximativ 14%. Persoanele singure au adesea obiceiuri nesănătoase, dar efectul persistă chiar și după controlarea acestora. Procentele celor care s-au simțit singuri ieri (2025 sau ultimele date disponibile): Finlanda: 10% SUA: 14% India: 26% Madagascar: 48% Să fii singur nu doar că este este neplăcut. Crește riscul de anxietate și depresie și creează un cerc vicios. „Ai singurătate care cauzează tulburări mentale și tulburări mentale care agravează sau cauzează izolare”, spune Palmira Fortunato dos Santos, psiholog clinician la Ministerul Sănătății din Mozambic. Cele mai riguroase studii asupra singurătății s-au desfășurat în principal în Europa și America. Totuși, aceste regiuni reprezintă doar o mică parte din oamenii singuri la nivel global. În iunie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat o analiză a 23 de seturi de date, inclusiv Gallup World Poll, care acoperă 150.000 de oameni din aproximativ 150 de țări. Rezultatul: cu cât o țară este mai săracă, cu atât locuitorii ei tind să fie mai singuri. Analiza The Economist, pe baza datelor Gallup, arată că acest fenomen se menține și în cadrul fiecărei țări: cei mai bogați din cele mai bogate locuri sunt cei mai puțin singuri; cei mai săraci din cele mai sărace sunt cei mai singuri. Și cel mai singur loc de pe pământ este Madagascar. The Economist a zburat acolo pentru a afla de ce. Cei mai mulți străini știu foarte puține despre această insulă uriașă din Oceanul Indian. Probabil presupun, corect, că lémurii cântători și dansatori din franciza de desene animate sunt fictivi. Poate au auzit că izolarea de milioane de ani a permis evoluția unei faune unice, de la broasca-roșie la ferocele fossa. Poate știu că Madagascar a trecut printr-o lovitură de stat în 2025. Dar știu aproape nimic despre oamenii care locuiesc acolo. Singurătatea celor săraci Madagascar are aproximativ 33 de milioane de locuitori, într-o țară de mai mult de două ori cât Marea Britanie. Cel mai mare grup etnic, malgașii, descind din coloniști din Africa de Est, Asia de Sud-Est și Oceania. Majoritatea trăiesc la țară și sunt foarte săraci. Aproximativ 70% supraviețuiesc cu mai puțin de 3 dolari pe zi. În Ambovombe, un oraș din sudul arid și devastat de cicloane, străzile roșii nu par singuratice. Tarabe din lemn atrag cumpărători, căruțe trase de boi trec pe drum, muncitori stau în grupuri și discută așteptând oferte de lucru. Toți par să aibă o formă de conexiune socială. Totuși, pentru mulți nu este suficient. Un procent uluitor, 60% dintre oamenii din sudul Madagascarului, au spus Gallup că s-au simțit singuri în ziua precedentă. Banii nu cumpără iubire. Dar fac socializarea mai ușoară Robinette, vânzătoare de produse casnice de vârstă mijlocie, spune că petrece mult timp cu oamenii. Dar majoritatea sunt clienți, nu prieteni. Locuiește într-o cameră închiriată cu copiii, fără soț (poligamia este comună în această regiune), iar multe femei sunt nevoite să crească singure copiii. „Sunt puțini oameni care să mă ajute”, se plânge ea. „Adesea mă simt singură.” Sărăcia nu cauzează singurătatea, dar banii influențează modul și frecvența socializării. În țările mai bogate, oamenii petrec mult mai mult timp cu prietenii, familia și colegii. În locurile mai sărace, se văd mai des cu vecinii, dar mai puțin cu alții. Timpul pentru socializare este mai ușor de găsit dacă poți plăti pentru lucruri care economisesc timp, de la mașini de spălat la livrări de alimente. Banii influențează și calitatea relațiilor. Chiar și controlând contactul cu familia și prietenii, un venit mai mare previne singurătatea. Este logic: e mai ușor să te apropii de cineva la cină dacă poți plăti nota, mai ușor să legi prietenii cu alți fani de fotbal dacă îți permiți bilete și mai ușor să te relaxezi cu prietenii dacă nu îți faci griji permanente pentru bani. Cei foarte săraci pierd ore întregi în muncă grea. În Ambovombe, de exemplu, majoritatea nu au apă curentă acasă și trebuie să o aducă de la fântâni sau să o cumpere. Dieu Donné, un bărbat de vârstă mijlocie cu scolioză, este prea slăbit pentru a transporta apa singur și se bazează pe alții. Când nu plouă, fântânile seacă, apa devine mai scumpă și prietenii și familia trebuie să petreacă mai mult timp strângând bani. Astfel, nu mai au timp pentru el; se simte izolat și însetat. „Când cei dragi caută bani, nu le

Ce este bigorexia și când ar trebui părinții să se îngrijoreze

Experții în sănătate mintală avertizează că o tulburare de imagine corporală mai puțin cunoscută devine tot mai frecventă în rândul băieților și tinerilor, potrivit HuffPost. Cunoscută sub numele de dismorfie musculară sau „bigorexie”, afecțiunea se manifestă prin percepția distorsionată că propriul corp nu este suficient de musculos. Similar anorexiei, care implică o imagine corporală alterată legată de greutate, bigorexia mută accentul asupra masei musculare. Deși nivelul de conștientizare privind tulburările de alimentație a crescut, specialiștii spun că bigorexia trece adesea neobservată. Tulburarea poate duce la exerciții fizice obsesive, diete extreme și utilizarea riscantă de suplimente sau steroizi. Ce este bigorexia și cine este afectat Bigorexia este o formă de tulburare dismorfică corporală axată pe mărimea mușchilor și aspectul fizic. Persoanele afectate pot crede că arată slabe sau insuficient dezvoltate, chiar dacă sunt vizibil musculoase. Deși poate apărea la oricine, cercetările arată că este mai frecventă în rândul adolescenților și tinerilor de sex masculin. Un studiu din 2019 a constatat că peste unul din cinci băieți adolescenți a adoptat comportamente nesănătoase pentru a-și crește masa musculară. Experții subliniază că tulburările de alimentație și de imagine corporală la băieți sunt adesea neobservate. Internările legate de tulburările de alimentație în rândul bărbaților au crescut semnificativ în ultimele decenii. De ce este adesea ignorată această tulburare Un motiv pentru care bigorexia este trecută cu vederea este faptul că unele comportamente par acceptabile social. Antrenamentele intense și dietele stricte sunt adesea încurajate în mediile orientate spre fitness. Rușinea și tendința de a ascunde problema pot împiedica tinerii să ceară ajutor. Pentru că tulburarea este mai puțin discutată, familiile pot să nu recunoască semnele timpurii de avertizare. Medicii avertizează că bigorexia netratată poate afecta grav sănătatea fizică, echilibrul psihic și funcționarea zilnică. Rețelele sociale și presiunea culturală Specialiștii sunt de acord că rețelele sociale joacă un rol major în creșterea bigorexiei. Tinerii sunt expuși constant la corpuri masculine idealizate, promovate de influenceri și celebrități. Spre deosebire de generațiile anterioare, băieții sunt încurajați să-și expună corpul online. Comparațiile cu imagini atent selectate și editate pot alimenta nemulțumirea și comportamentele compulsive. Filtrele, unghiurile, pozițiile și antrenamentele profesionale nu sunt vizibile pentru public. Acest lucru poate crea așteptări nerealiste, dificil și adesea nesănătos de atins. Ce pot face părinții Specialiștii recomandă discuții deschise despre imaginea corporală și influența mediului online. Părinții sunt încurajați să explice cum sunt create imaginile de pe internet și de ce pot fi înșelătoare. Limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale ajută, dar educația și dialogul sunt la fel de importante. Accentul pus pe sănătate, echilibru și valoarea personală dincolo de aspectul fizic poate reduce riscurile. Semnele de alarmă includ exercițiile obsesive, obiceiurile alimentare rigide și retragerea socială. Intervenția timpurie îmbunătățește rezultatele și poate preveni consecințe pe termen lung. Specialiștii subliniază că bigorexia este tratabilă prin sprijin medical, nutrițional și psihologic. Recunoașterea timpurie a problemei poate proteja sănătatea și calitatea vieții copilului.

Gestul simplu care aduce o amendă de până la 3.000 de lei locatarilor de la bloc. Ce trebuie să comunice administratorului

Un simplu gest ar putea aduce o amendă de până la 3.000 de lei locatarilor de la bloc. Aceștia au obligația de a comunica administratorului sau președintelui asociației un anumit aspect legat de conviețuire. Și anume, trebuie să declare corect numărul de persoane cu care este împărțită locuința, arată CANCAN. Locatarii de la bloc trebuie să respecte o serie de reguli pentru ca totul să se desfășoare într-o manieră benefică. În condițiile în care cadrul legal nu este respectat, există posibilitatea să se aplice amenzi usturătoare, între 500 și 3.000 de lei. Locatarii de la bloc au obligația de a transmite anumite informații administratorului sau președintelui asociației, atunci când există modificări (mutări, de pildă). Amendă de până la 3.000 de lei O astfel de amendă nu poate fi scrisă de administrator sau de către președintele asociației. În schimb, aceștia pot sesiza compartimentul specializat din cadrul Primăriei. Ulterior, inspectorii pot aplica amenda care poate ajunge la câteva mii de lei. Legea este strictă și arată negru pe alb ce ar trebui să declare locatarii, pentru a nu avea probleme. De exemplu, aceștia trebuie să înștiințeze cu privire la mutările care au loc (mutarea unui nou locatar în locuință). AFLĂ AICI PENTRU CE IAU ROMÂNII CARE STAU LA BLOC O AMENDĂ DE 3.000 DE LEI ȘI „UITĂ” SĂ COMUNICE ACEST LUCRU ADMINISTRATORULUI SAU PREȘEDINTELUI ASOCIAȚIEI. Sursă foto: Shutterstock

Când aud de cultură, îmi vine să scot pistolul / Lumea artistică dă de pereți cu ministrul Culturii, după ce a decis pontarea la 8 ore a actului artistic

Ministerul Culturii normează arta și o trimite la pontaj. Publicarea, recentă a normelor privind „Organizarea unitară și evidența timpului de muncă” în instituțiile publice de spectacole și concerte a declanșat ironii și reacții extrem de dure dinspre lumea artistică. Din perspectivă administrativă, documentul urmărește uniformizarea evidenței muncii și corelarea activităților artistice cu normele generale ale legislației muncii, însă, „pe teren”, această abordare este privită ca o negare a specificului creației, o încercare de a înghesui actul artistic într-un tipar incompatibil cu însăși natura lui. Muzicienii să se jure cu mâna pe inimă că au exersat acasă! Ideea acestei birocratizări a artei a venit dinspre Curtea de Conturi în 2023, atunci când această instituție a elaborat un document care prevedea obligativitatea pontării timpului de lucru pentru personalul artistic și tehnic: repetiții, spectacole, dar și așa-numita „activitate de lucru invizibilă”, cum ar fi memorarea textelor de către actori sau exersarea muzicienilor pentru concerte. Documentul Ministerului Culturii forțează o trasabilitate a actului artistic care, până la urmă, dacă e să ignorăm componenta pur birocratică, devine chiar comică. Creația însăși e pontată între ore fixe, clare, în acord cu Legislația Muncii, atent urmărită și controlată, ca în cel mai bun roman distopic. După un prim val de ironii, Ministerul Culturii simte nevoia să specifice că, de fapt, această normare a actului artistic se aplică doar instituțiilor aflate în subordinea primăriilor sau consiliilor județene, iar timpul de lucru poate fi inegal, atâta vreme cât se respectă numărul de 40 de ore pe săptămână și de 160 de ore pe lună. Artistul trebuie să declare „pe proprie răspundere” că a muncit și că și-a îndeplinit numărul de ore cerute de lege. „Alifantis de la tâmplărie!” Cu toate precizările ministerului, documentul rămâne expresia unei logici de control și contabilizare care pune semnul egalului între creația artistică și lucrul la banda de rulare. Reacțiile artiștilor. Nicu Alifantis: „Hai, măi, Demeter, mama ei a dracului de politică!” Nicu Alifantis se declară amuzat, însă, în egală măsură, este surprins de faptul că ministrul Culturii, András Demeter, el însuși actor și regizor, nu a înțeles până acum că arta nu poate fi normată. „Doamne, ce m-am mai amuzat aflând că, mai nou, în teatru, trebuie să vii la serviciu 8 ore pe zi. Mă rog, amuzat e un fel a spune. E de râsu’-plânsu’. Niciodată, dar niciodată, nici măcar o dată, în teatru nu s-a muncit normat, 8 ore. Nici măcar atunci când domnul Săraru m-a angajat în 1979 pe post de tâmplar la Teatrul Mic, neavând alt post liber la dispoziție, n-am fost obligat să mă duc la atelierul de tâmplărie 8 ore pe zi. Dar ce mă miră pe mine e că domnul András Demeter, actor și regizor, nu știe că în artă munca n-are normă? Oare nu știe cât se muncește pentru un rol sau cât timp trudești pentru ca un spectacol să iasă foarte bine? Hai, măi Demeter, mama ei a dracului de politică! Unu’ Alifantis de la tâmplărie!”, a scris muzicianul pe contul său de socializare. Pentru Lia Bugnar, măsura Ministerului Culturii, care vine, de fapt, în prelungirea măsurilor aberante ale administrației Bolojan, se înscrie perfect în tiparul nazist. „Atribuită fie lui Göring, fie lui Goebbels, fie lui Himmler, fraza „Wenn ich Kultur höre… entsichere ich meinen Browning!” (întâlnită în românește drept „Când aud de cultură îmi vine să scot pistolul!”) i se potrivește perfect lui Ilie Bolojan (de fapt, fraza este o replică dintr-o piesă de teatru – Schlageter, actul I, scena 1 – scrisă de nazistul Hanns Johst, care a terminat al Doilea Război Mondial ca Gruppenführer SS). Deși pozează în mare cititor, răsfoind cărți prin librării și la târguri de profil sau recomandând cărți scrise în engleză, limbă pe care nu o cunoaște deloc, Ilie Bolojan urăște cultura aproape la fel de mult cum îi urăște pe oameni”. Actrița observă disprețul premierului pentru cultură („nu stăpânește mai mult de 6-700 de cuvinte) și remarcă obediența ministrului Culturii, „un nerealizat slugarnic, dispus să-i facă pe plac șefului, cu orice preț. András István Demeter este prezentat ca actor și regizor, dar este, de fapt, unul dintre rarele rebuturi politice produse de UDMR”, scrie aceasta. „Înghesuim cultura în hale de producție” „Ideea domnului András István Demeter, idee care, cel mai probabil, i-a provocat lui Ilie Bolojan minim două orgasme mici, dar intense, este ca actorii, muzicienii, soliștii, balerinele, regizorii și personalul tehnic din amintitele instituții de spectacole și concerte să aibă program de lucru de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână și, neapărat, să aibă și fișe de pontaj. O fi văzut „domnul ministru” că până și Chaplin, oricât de genial era, a lucrat la banda de asamblare și-și ponta cartela. Ar fi de ajutor dacă i-ar explica cineva că ăla era un film artistic, „Timpuri noi”, nu un documentar. Nu mai băgăm cultura la dubă, am avansat. Acum o înghesuim în hale de producție și-i punem pe actori, pe muzicieni, pe artiști să-și ponteze talentul și performanțele interpretative. (…) Nu, serios. Domnu’ Bolojan, domnu’ Demeter, fiți consecvenți și mergeți până la capăt: când auziți de cultură chiar scoateți pistolul și scăpați-ne de toți inutilii ăștia”! „Normarea actului artistic înseamnă mediocritate și moarte culturală” Această tendință de subordonare a culturii a fost remarcată și de Oana Pellea, care comentează ridicola măsură a Ministerului Culturii cu un  text relevant din Eugene Ionesco, scris în 1972. Artistul, spune Ionesco, nu este un executant, ci un creator de lumi, un contestatar al ordinii existente, iar rolul statului și al funcționarului nu este să conducă actul artistic, ci să-i garanteze independența. Este evident, deci, că din această perspectivă, normarea „la virgulă” a actului artistic riscă să producă exact ceea ce avertiza Ionesco: mediocritate, sufocare, moarte culturală. „Ce e de fapt un artist? Creatorul sau născocitorul unei lumi noi, descoperitorul, căutătorul izvoarelor; datoria lui e să pună în discuție organizarea, societatea, cultura, civilizația însăși”, arată dramaturgul într-un editorial publicat în Le Monde și citat de Oana Pellea.