Guvernul deblochează aproape 6.900 de posturi în sănătate. Mii de asistenți și medici vor fi angajați
Guvernul a aprobat, în ședința de marți seară, Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice. Decizia permite deblocarea a 6.850,75 posturi în spitale și serviciile de ambulanță, astfel încât procedurile de recrutare să poată începe imediat. Măsura vizează în principal ocuparea posturilor de asistenți medicali, personal medical auxiliar și medici, categorii considerate esențiale pentru funcționarea sistemului sanitar. Peste 6.400 de posturi merg către spitale Potrivit Memorandumului aprobat de Executiv, din totalul posturilor deblocate: 6.452 de posturi sunt destinate spitalelor finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS); 398,75 de posturi vor fi ocupate în cadrul Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ). Autoritățile spun că măsura urmărește reducerea deficitului de personal din unitățile sanitare și asigurarea continuității actului medical. Ce posturi vor fi scoase la concurs Distribuția posturilor aprobate de Guvern este următoarea: 2.593 de posturi pentru asistenți medicali; 2.567 de posturi pentru personal medical auxiliar, inclusiv infirmieri și brancardieri; 1.433,75 de posturi pentru medici; 257 de posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni. Cea mai mare parte a locurilor vacante vizează personalul care asigură activitatea de zi cu zi în spitale și în serviciile de ambulanță. Cseke Attila: Este un pas important pentru echilibrarea resursei umane Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că aprobarea Memorandumului reprezintă o măsură necesară pentru funcționarea sistemului medical. „Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate și pentru asigurarea continuității actului medical în unitățile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susținerea personalului medical și pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă și fermă”, a afirmat ministrul interimar al Sănătății. În urma deciziei adoptate de Guvern, spitalele și serviciile de ambulanță pot demara imediat concursurile pentru ocuparea posturilor vacante.
Sindicaliștii au ieșit de la discuțiile tehnice de la Ministerul Sănătății. Președintele SANITAS: În principiu greva o să continue și miercuri
Președintele SANITAS, Iulian Pope, a declarat marți, la finalul discuțiilor tehnice de la Ministerul Sănătății, că „foarte multe lucruri rămân în continuare în analiză”, subliniind că există în continuare „destule ipoteze care duc la pierderi de venituri pentru colegii noștri și destul de mulți care vor fi pe acele sume tranzitorii”. „A fost doar o parte tehnică, nu a participat ministrul Sănătății, ceea ce înseamnă că nu s-au luat decizii. Am înțeles și cum susține Ministerul Sănătății o parte dintre propunerile noastre, dar în momentul ăsta nu există nicio garanție că aceste lucruri vor putea fi rezolvate”, a spus Pope. Întrebat dacă greva generală va continua și în următoarea zi, liderul Sanitas a răspuns: „În principiu, da, din păcate”. Apel la formarea unui Executiv cu puteri depline El a mai spus faptul că responsabilitatea pentru deblocarea situației aparține clasei politice și a făcut apel la formarea unui Executiv cu puteri depline și a subliniat că atât angajații din sănătate, cât și pacienții sunt afectați de actualul blocaj instituțional. „Cartea acum este la partidele politice. Știm toți că acest guvern nu poate lua decizii, nu poate propune proiecte de acte normative. Din păcate, suntem într-o situație ingrată, atât noi cât și pacienții noștri, și facem încă un apel la clasa politică să avem un guvern cu puteri depline, cu care să putem negocia și cu care să putem rezolva problemele din sistemul sanitar, cele generale și cele din sistemul de salarizare în special”, a declarat Iulian Pope. Președintele SANITAS a explicat faptul că greva este declanșată pe perioadă nedeterminată și va continua inclusiv pe parcursul nopții, chiar dacă activitatea este redusă în mod obișnuit în turele de noapte. Totodată, Iulian Pope a confirmat existența unor discuții cu alte organizații sindicale privind organizarea unor acțiuni comune, însă momentan nu a fost adoptată o decizie în acest sens. „Ne vom plia, pentru că în momentul ăsta lupta noastră este pentru toți bugetarii, nu doar pentru sistemul sanitar. Ne vom plia și, dacă vom hotărî împreună acțiuni comune, vom merge și pe această variantă. E prematur să vă spun doar despre discuții. Sunt discuții pe tema asta”, a mai spus Iulian Pope. Grevă generală în sistemul public de sănătate Federația SANITAS a declanșat, marți, 28 iulie, greva generală pe termen nelimitat în sistemul public de sănătate și de asistență socială. Angajații din peste 400 de spitale din țară participă la greva generală. În timpul grevei vor fi asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Potrivit SANITAS, unitățile sanitare vor menține cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Mai multe spitale au anunțat că activitatea va continua normal în secțiile esențiale, precum unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, dializa, oncologia și camerele de gardă. Unele consultații și servicii care nu reprezintă urgențe ar putea fi reprogramate. Sindicaliștii cer o deblocarea angajărilor, o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. SANITAS contestă și modificarea sporurilor acordate pentru riscurile profesionale, munca de noapte, turele de weekend și sărbătorile legale. Federația susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea rămâne fără sporuri, deși condițiile în care lucrează nu se schimbă.
SANITAS începe greva generală în sistemul public de sănătate. Activitatea din sute de spitale, afectată
„Dragi colegi, începând de astăzi suntem în grevă. Împreună”, a anunțat marți Iulian Pope, președintele Federației SANITAS, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a susținut că revendicările angajaților din sănătate nu reprezintă privilegii, ci privesc condițiile de muncă, salarizarea și funcționarea sistemului public. „Ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii. Cerem responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți. Cerem să înțeleagă faptul că Sănătatea nu se conduce împotriva oamenilor care o țin în picioare”, a transmis Iulian Pope. Grevă în aproximativ 400 de spitale Angajații din peste 400 de spitale din țară participă la greva generală. În timpul grevei vor fi asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Potrivit SANITAS, unitățile sanitare vor menține cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Mai multe spitale au anunțat că activitatea va continua normal în secțiile esențiale, precum unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, dializa, oncologia și camerele de gardă. Unele consultații și servicii care nu reprezintă urgențe ar putea fi reprogramate. Principalele revendicări ale SANITAS Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. SANITAS contestă și modificarea sporurilor acordate pentru riscurile profesionale, munca de noapte, turele de weekend și sărbătorile legale. Federația susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea rămâne fără sporuri, deși condițiile în care lucrează nu se schimbă. Federația cere și deblocarea angajărilor. Potrivit sindicaliștilor, lipsa personalului duce la ture greu de acoperit, suprasolicitarea angajaților și mai puțin timp acordat pacienților. Printre revendicări se numără și îmbunătățirea condițiilor de muncă, protejarea personalului administrativ și a angajaților din asistența socială, precum și consultarea sindicatelor înainte de adoptarea deciziilor care afectează salariații. SANITAS susține că greva va continua până când Guvernul va relua negocierile și va prezenta un proiect al legii salarizării elaborat împreună cu reprezentanții angajaților. Sindicaliștii reclamă presiuni Federația a reclamat și presiuni asupra salariaților care au anunțat că participă la grevă. Potrivit SANITAS, conducerile unor unități ar fi cerut liste cu numele greviștilor, în vederea suspendării contractelor de muncă. Sindicaliștii afirmă că suspendarea contractului poate fi făcută numai în perioada în care angajatul participă efectiv la grevă, nu înainte de începerea protestului. Greva generală a fost precedată de greva de avertisment din 20 iulie, desfășurată timp de două ore în peste 480 de unități sanitare din țară.
Peste 40% dintre români cred că evreii sunt o amenințare și sunt adepți ai teoriilor conspiraționiste, afirmă Institutul Elie Wiesel
Acestea promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război sau a unor importanți lideri ai mișcării legionare, potrivit raportului publicat, luni, de Institutul „Elie Wiesel”. Fenomenul a fost observat în special în mediul online, pe rețelele sociale sau platforme video, în cadrul cărora au circulat postări ce prezentau narațiuni antisemite clasice, dar și teorii conspiraționiste adaptate la diferite contexte locale sau globale, amplificate de conturi cu zeci sau sute de mii de urmăritori. În același timp, reacția autorităților publice este mai vizibilă, atât la nivelul intervențiilor privind conținutul online, cât și al investigațiilor și al finalizării anchetelor judiciare, deși este dificil de evaluat impactul real în termenii combaterii acestor fenomene. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul „Elie Wiesel” la finalul anului 2025, 40% dintre români, cu 18% mai mulți decât cu patru ani în urmă, au ajuns să creadă că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”. Numărul românilor care cred că „ar trebui să fie limitat numeric accesul evreilor în anumite profesii/ocupații” (35%) sau celor care învinovățesc evreii pentru „instaurarea comunismului în România” (29%). 11% dintre români consideră astăzi că minoritatea evreiască este „o problemă” sau „o amenințare”, un procent dublu față de anul 2021. 40% dintre români, adepți cred în teoriile conspirației De asemenea, peste 40% dintre români aderă la teorii conspiraționiste antisemite vechi de secole sau actualizate, precum cea a milioanelor de apartamente pregătite pentru evreii care ar urma să vină în România. Deși aceste mesaje au fost des dezmințite de presă sau instituții ale statului, mesajele continuă să se răspândească în spațiul public. Intens dezbătut în ultima perioadă a fost subiectul Legii Vexler, inițiată de deputatul și președintele FCER, Sivliu Vexler, care prevede combaterea antisemitismului și xenofobiei. Au existat și amenințări cu moartea, dar și mesaje violente cu substrat antisemit, direcționate deputatului sau chiar persoanelor publice care susțin această lege. În ceea ce privește reprezentarea în memoria publică a unor personaje asociate cu trecutul fascist sau cu Holocaustul din România, cele mai polarizante subiecte în mediul online au fost legate de ștergerea picturilor reprezentându-i pe Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu de pe o biserică din București, controversele din jurul piesei asociate eronat lui Radu Gyr cântată în Catedrala Națională sau decizia Filarmonicii Banatul de a elimina din repertoriul concertului de Crăciun colindele lui Radu Gyr. Institutul acuză că unele primării refuză să redenumească străzi ale unor personaje controversate Institutul Național „Ellie Wiesel” mai acuză că Primăria Cluj-Napoca, Primăria Timișoara sau Primăria Municipiului București, refuză de ani buni redenumirea străzilor Radu Gyr și Mircea Vulcănescu sau a altor străzi denumite după personaje din trecutul fascist. Propagarea în spațiul public a mesajelor antisemite și pro-legionare a fost vizite în cadrul unor proteste a dreptei radicale, la unele comemorări anticomuniste, dar și creații artistice sau culturale, realizarea de grafitty sau chiar vinderea cărților cu teme legionare pe internet. De asemena, potrivit institutului, există o tendință recentă de înmulțire și promovare a artiștilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste, precum și intenția organizării unui astfel de festival internațional în România. Este vorba despre festivalul de black metal neonazist din Buzău, care a fost anulat, înainte de desfășurarea sa.
Criză carburanți: Acciză dinamică la motorină
Criza de la pompele din România continuă, în timp ce piața carburanților se confruntă cu riscuri tot mai mari privind aprovizionarea, după întreruperea fluxurilor de țiței din Kazahstan. Motorina standard se apropie tot mai mult de pragul de 10 lei pe litru și doar doi bani o mai despart de acest nivel. Nici benzina nu este departe de pragul psihologic, iar autoritățile caută cu disperare soluții pentru temperarea prețurilor la pompă. În acest context, membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaților s-au reunit pentru aprobarea raportului privind măsurile pentru carburanți, care prevede, între altele, introducerea unei „accize dinamice”. În paralel, doi foști lideri ai României au reacționat la situația aprovizionării cu țiței și au criticat Ucraina în contextul atacurilor care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Loading … Prețuri record la pompă. Motorina standard, aproape de pragul psihologic de 10 lei Astăzi, prețurile benzinei și motorinei sunt pe creștere. Un litru de motorină standard se comercializează cu 9,88 de lei, la doar 2 bani distanță de pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce prețul pentru motorina premium se apropie de 11 lei/litru. În cazul benzinei, un litru de combustibil standard se vinde cu 9,12 lei, iar cel premium cu 9,69 lei. România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah Pe lângă producția internă, România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi. Petromidia, deținută de Rompetrol/KMG International, un grup controlat de compania kazahă KazMunayGaz, este alimentată integral cu țiței din Kazahstan prin Marea Neagră și acoperă cea mai mare parte din necesarul de carburanți pentru piața internă. În ceea ce privește rafinăria Petrobrazi din Ploiești, deținută de OMV Petrom, deși folosește și producție de țiței internă, depinde parțial de importurile din Kazahstan pentru a-și completa capacitatea. Deputaţii au votat în Comisia de Buget o „acciză dinamică” la carburanţi Membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor s-au reunit luni pentru aprobarea raportului privitor la măsurile pentru carburanţi. În urma discuţiilor, s-a ajuns la un acord care a dus la votul acestuia cu majoritatea celor prezenţi. Ministrul de Finanţe şi al Energiei, Alexandru Nazare şi Bogdan Gruia Ivan, au convenit că măsurile vizate nu trebuie să reducă valoarea TVA, iar acciza să varieze între 5-25%, în funcţie de cotaţii. „Am depus acest proiect pentru reducerea accizelor. Vorbim despre o limitare a prețurilor exporturilor de carburanți. Toate aceste măsuri, odată implementate, vor duce la o reducere a prețului. Consider că este o formă corectă şi fără să afecteze. Preţul să nu depăşească 10 lei pe motorina standard”, a spus Bogdan Ivan în Comisia de Buget. La rândul său, Alexandru Nazare a subliniat că nu trebuie modificată valoarea TVA, ca „să nu ne afecteze agenţiile de rating.” „Am propus să nu intrăm în zona de modificări pe TVA pentru că ar fi fost contrară dreptului Uniunii Europene și mâine-poimâne avem evaluări de la agențiile de rating atât Fitch cât și Moody’s, săptămâna viitoare. Dar în schimb să venim cu un mecanism de acciză dinamică, o reducere a accizei graduală, între 5-25% care să opereze în funcțiile de condițiile de piață. Ministrul Finanțelor a transmis, de asemenea, că a avut consultări cu operatorii din industria petrolieră și a subliniat că introducerea unei eventuale plafonări trebuie să țină cont de riscul unei penurii de carburanți. „Am rafinat mecanismele care au fost introduse în ordonanța adoptată anterior, astfel încât acestea să reflecte realitatea din piață de astăzi. Odată cu integrarea acestor amendamente în inițiativa legislativă, o să avem un act normativ care să răspundă nevoilor de astăzi ale pieții luând în calcul și o realitate pe care nu trebuie să o negăm. Este posibil și, am avut o consultare în cursul acestei dimineți cu toți operatorii din industria petrolieră, presiunea este foarte mare, există un risc de penurie și în această situație. Adică trebuie să luăm în calcul că introducerea unei plafonări trebuie să ia în calcul și potențialul de penurie”, a declarat Nazare, în Comisia de Buget, de luni, de la Parlament. Noua formulă vine după intervenția aplicată de Guvern în primăvară, odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. La 1 aprilie a intrat în vigoare ordonanța de urgență prin care a fost declarată starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Actul normativ a introdus un pachet de măsuri valabil până la 30 iunie, cu posibilitatea prelungirii din trei în trei luni. Printre măsurile adoptate atunci s-au numărat reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru și limitarea modificării prețurilor la pompă la o singură actualizare pe zi. Ponta și Băsescu, revoltați de atacurile ucrainene care au determinat Kazahstanul să nu mai exporte petrol către România Fostul premier al României, Victor Ponta, a criticat, într-o postare pe rețelele sociale atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere din zona Mării Negre care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Acesta a transmis că securitatea aprovizionării cu carburanți a țării noastre se află sub semnul întrebării, în condițiile în care România importă cea mai mare parte a combustibilului pe care îl consumă. „Țara noastră importă 75% din combustibil. Kazahstanul, principalul furnizor, a încetat exporturile către România din cauza atacurilor dronelor ucrainene asupra terminalului lor pe Marea Neagră. Această decizie pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu combustibil. Ucraina, prietenul nostru, fratele nostru pentru care dăm tot de la noi, facem tot pentru Ucraina. Dar Kazahstanul nu e în război, e ca România”, a scris Victor Ponta pe Facebook. Și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat duminică seară, la Digi 24, că „Ucraina ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței”, în timp ce țara noastră „îi dă pâinea de la gură”. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc
Rogobete despre de ce ne mor bebelușii în spitale: Unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos, în mod egal / Degeaba avem echipamente, dacă tăiem cu barda de sus până jos
Mortalitatea infantilă rămâne ridicată în România, iar cauza nu este infrastructura, în care s-a investit mult în ultimii ani, ci lipsa de resursă umană, eliminată din Sănătate în urma tăierilor fără discernământ aplicate de Guvernul Bolojan în ultimul an. Este opinia exprimată luni de Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății. Acesta acreditează ideea că deficitul de personal din Sănătate este principala cauză pentru care nou-născuții își pierd viața în România anului 2026. „Prin Planul Național de Redresare și Reziliență a existat o componentă importantă pentru dezvoltarea neonatologiei. Au fost investite aproape 200 de milioane pentru această componentă. Au fost înființate paturi noi. Inclusiv la Marie Curie există o construcție nouă și o extindere cu 12 paturi de ATI neonatologie, lucruri făcute prin PNRR”, explică Rogobete, care insistă pe ideea că, indiferent cât de mari sunt investițiile în infrastructura spitalicească, dacă nu există personal medical, activitatea este blocată, cu consecințe extrem de grave. „Degeaba avem paturi noi, dacă tăiem personal cu barda, de sus până jos” „Dacă, în ultimele 12 luni, viziunea, unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos în mod egal, aici este răspunsul. Degeaba avem, pentru prima dată după Revoluție, spitale noi, paturi moderne, echipamente de ultimă generație, dacă nu avem personal și dacă, în viziunea unora, economia se poate face de oriunde, se taie cu barda de sus până jos. Sunt oameni care nu înțeleg contextul, sunt oameni care nu au viziune pe termen lung și singurul obiectiv este să-și atingă gloria care a redus deficitul cu orice preț”, ironizează Rogobete măsurile administrației Bolojan. Infrastructura a recuperat din deficit, dar adevărata problemă e lipsa resursei umane Dar mortalitatea infantilă a fost constant ridicată în România, țară care ocupă un trist loc de frunte în Uniunea Europeană la acest capitol. Ideea lui Rogobete rămâne centrată pe lipsa acută de personal, la care, în anii anteriori, s-a adăugat și lipsa infrastructurii. Infrastructură care a reușit, totuși, să se redreseze: secțiile de Terapie Intensivă Neonatologie sunt mult mai bine echipate, numărul de paturi s-a mărit, peste o sută de paturi sunt dotate la capacitate maximă. Acum, adevărata problemă este lipsa medicilor: „Peste 36 de maternități au beneficiat de investiții majore pentru creșterea calității și siguranței actului medical. Peste 36 de maternități au avut paturi extinse, iar în total în România capacitatea secțiilor de ATI pentru nou-născuți s-a extins cu 94 de paturi, iar alte 124 de paturi existente au fost dotate la capacitate maximă. De ce avem această mortalitate? Pentru că nu avem resursă umană”, a declarat Alexandru Rogobete.
SANITAS cere Parlamentului să reducă birocrația la angajările din spitale: Deficitul de personal nu mai poate fi amânat
Federația SANITAS solicită Parlamentului să adopte de urgență o modificare legislativă care să permită spitalelor publice să facă angajări fără aprobarea prealabilă prin memorandum guvernamental, potrivit comunicatului federației, de vineri. Sindicaliștii susțin că actualul mecanism birocratic întârzie ocuparea posturilor vacante și agravează deficitul de personal din sistemul sanitar. Procedura birocratică greoaie amână sau chiar blochează angajările Aceștia reclamă procedura birocratică greoaie, care presupune un circuit de avize și aprobări între instituții și ministere, iar memorandumurile pentru angajări sunt adesea amânate sau blocate timp d eluni întregi, în timp ce unitățile sanitare se luptă cu o acută lipsă de personal. Președintele Federației SANITAS, Iulian Pope, afirmă că organizația nu solicită eliminarea limitelor bugetare, ci posibilitatea ca fiecare spital să poată ocupa posturile necesare în funcție de nevoile reale și de fondurile disponibile. „Dacă un spital are nevoie de asistente medicale, medici, infirmiere, brancardieri, personal tehnic, administrativ sau de altă specialitate și dispune de resursele financiare necesare, este absurd ca ocuparea acelor posturi să depindă de un memorandum”, e de părere acesta. Deficitul de personal a dus la situații imposibile Sindicaliștii susțin că lipsa personalului afectează atât activitatea angajaților, cât și calitatea serviciilor medicale. Potrivit SANITAS, deficitul acumulat în ultimii ani a dus la dificultăți în acoperirea turelor, imposibilitatea acordării concediilor în unele unități, acumularea de ore suplimentare și suprasolicitarea personalului rămas în sistem. Exemplele unui management falimentar Federația prezintă și exemple privind deficitul de personal, pe baza datelor publice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Astfel, Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani ar avea un deficit de 42% în rândul asistenților medicali, Institutul „Marius Nasta” din București un deficit de 40,4% de medici, Spitalul de Psihiatrie Jebel din Timiș un deficit de 60% de infirmieri, iar Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași un deficit de 70% de brancardieri. În opinia SANITAS, problema a fost gestionată ani la rând prin derogări și memorandumuri, fără o soluție legislativă permanentă, iar actualul context impune intervenția Parlamentului. Federația solicită adoptarea unei reguli care să permită angajările în unitățile sanitare care au nevoie de personal și dispun de resursele financiare necesare, fără parcurgerea procedurii de aprobare prin memorandum guvernamental.
Secția de Medicină Internă de la Spitalul Floreasca își suspendă activitatea din 1 august, după un control DSP / Spitalul a fost amendat cu 25.000 de lei
Suspendarea activității secției de Medicină Internă a fost decisă de conducerea spitalului pentru a permite punerea în aplicare a măsurilor dispuse de Direcția de Sănătate Publică București și de Ministerul Sănătății. Potrivit documentelor interne, începând cu 1 august secția nu va mai face internări, iar pacienții vor fi redirecționați către alte spitale din Capitală, partenere ale unității. Controlul DSP a constatat că structura în care funcționează secția nu mai corespunde autorizației sanitare de funcționare, după modificări care nu au fost comunicate autorităților sanitare. Pentru această neregulă, inspectorii au aplicat și o amendă în valoare de 25.000 de lei. Vor fi lucrări de igienizare Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a dispus remedierea tuturor deficiențelor într-un termen de 30 de zile. Printre măsurile impuse se numără actualizarea structurii spitalului astfel încât aceasta să corespundă situației reale, amenajarea unei săli de pansamente, finalizarea lucrărilor de renovare, extinderea unor spații pentru respectarea normelor sanitare și reorganizarea circuitelor funcționale. Potrivit unei decizii semnate de managerul spitalului, Andrei Bogdan Zidaru, în perioada suspendării vor fi efectuate lucrări de igienizare și dezinfecție terminală, reorganizarea spațiilor și pregătirea secției pentru reluarea activității în condiții conforme cu cerințele de autorizare și de siguranță a pacienților. Când va fi reluată activitatea Ministerul Sănătății a anunțat că, la expirarea termenului de 30 de zile, inspectorii vor reveni la Spitalul Floreasca pentru a verifica dacă toate măsurile dispuse au fost implementate și dacă secția poate primi din nou autorizația necesară funcționării în condiții normale. Suspendarea activității Secției de Medicină Internă intervine într-un context în care Spitalul Floreasca s-a aflat în ultimii ani în centrul mai multor controale și verificări ale Ministerului Sănătății. În 2025, autoritățile au dispus măsuri și sancțiuni în urma neregulilor constatate la Compartimentul pentru Arși, inclusiv suspendarea temporară a internărilor și aplicarea unor amenzi, după identificarea unor deficiențe privind condițiile de funcționare și controlul infecțiilor.
Cseke Attila: Ministerul Sănătății propune majorarea sporului pentru gărzile din UPU și salarizarea în funcție de performanță
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat că o parte importantă dintre propunerile formulate de minister pentru viitoarea lege a salarizării din sectorul bugetar au fost preluate în proiectul aflat în lucru, în urma discuțiilor purtate cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și cu reprezentanții sindicatelor din sănătate. Potrivit lui Cseke Attila, Ministerul Sănătății a transmis la începutul săptămânii un document cu propuneri de modificare și completare a proiectului noii legi a salarizării, iar o parte dintre acestea au fost acceptate. Măsuri prevăzute, asupra cărora există acord „Înaintea întâlnirii cu reprezentanții organizațiilor sindicale am avut o discuție foarte bună și constructivă cu ministrul Dragoș Pîslaru, iar o parte importantă dintre propunerile formulate de Ministerul Sănătății au fost preluate în forma aflată în lucru”, a transmis ministrul interimar al Sănătății. Printre măsurile asupra cărora există un acord se numără majorarea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență, de la 20% la 30%, introducerea unui program-pilot prin care personalul medical să fie salarizat și în funcție de performanță, precum și revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase. Sporurile pentru condiții periculoase Programul-pilot privind salarizarea în funcție de performanță ar urma să fie aplicat atât în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cât și în unitățile sanitare administrate de autoritățile publice locale. În ceea ce privește sporurile pentru condiții periculoase, Ministerul Sănătății propune ca acestea să fie stabilite pe intervale minime și maxime, diferențiate în funcție de specialitate și de specificul activității, astfel încât sistemul să fie „clar, predictibil și adaptat realităților din fiecare domeniu”. Discuțiile privind proiectul noii legi a salarizării vor continua și joi, la nivel tehnic. Potrivit ministrului interimar al Sănătății, una dintre temele aflate pe agenda negocierilor vizează încadrarea în plafonul de sporuri pentru unitățile aflate în subordinea ministerului. „veniturile personalului din Sănătate să nu fie reduse” „Este important ca soluțiile finale să fie atât sustenabile din punct de vedere bugetar, cât și corecte pentru personalul din sistemul sanitar”, a afirmat Cseke Attila. Acesta a reiterat că obiectivul Ministerului Sănătății este ca veniturile angajaților din sistem să nu fie reduse în urma adoptării noii legi a salarizării. „Mandatul meu, inclusiv cel politic, rămâne neschimbat: să găsim soluții prin care veniturile personalului din sănătate să nu fie diminuate. În același timp, avem responsabilitatea de a construi un sistem de salarizare mai echitabil, mai transparent și care să răspundă mai bine nevoilor și particularităților sistemului public de sănătate”, a transmis ministrul interimar al Sănătății. Proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar se află în etapa consultărilor cu ministerele și organizațiile sindicale, înainte de finalizarea formei care va fi înaintată Guvernului.
Îmi amintesc doar explozia. Bărbatul care a fost la un pas să fie tras în exteriorul avionului povestește calvarul prin care a trecut
Ljubisa Karović, un antreprenor din Serbia, își amintește doar explozia care a avut loc chiar înainte de a fi la un pas de a fi aspirat afară din aeronavă. El călătorea cu soția lui, Svetlana Grković, într-un zbor Ryanair în data 10 iulie, când geamul din dreptul scaunului pe care el stătea a fost spart. Cuplul se întorcea dintr-o vacanță de vară în Grecia, iar aeronava s-a confruntat cu probleme la scurt timp după decolarea din Salonic. „Explozia este ceea ce îmi amintesc. Este zgomotul dinaintea haosului, zgomotul care este mereu acolo când închid ochii să adorm”, spune antreprenorul sârb într-un interviu pentru The Guardian. El a fost spitalizat timp de 11 zile, iar recuperarea se anunță una de lungă durată. „Am avut noroc. Nu-mi amintesc prea multe, iar capul și gâtul încă mă dor, dar sunt încă în viață. Poate a fost centura de siguranță, faptul că eram încă prins cu centura. Dar poate că este soarta. Cred în Dumnezeu și îi mulțumesc în fiecare zi”, a mai spus Karović pentru sursa citată. Avocatul lui Karović: A fost la un pas de moarte Pe de altă parte, avocatul său a afirmat că este o minune faptul că bărbatul este încă în viață. „Ljubisa a fost la un pas de moarte. Când cabina a pierdut presiunea, a fost aruncat pe fereastră de la piept în sus și și-a pierdut imediat cunoștința. Se afla în acel avion îndreptându-se spre Germania pentru a sărbători ziua de naștere a fratelui său. În schimb, la mare altitudine, s-a trezit cu capul și brațul drept în afara aeronavei, în timp ce aceasta se deplasa cu o viteză de peste 600 km/h. Imaginați-vă asta! A privit moartea și s-a întors”, a spus avocatul într-un interviu pentru The Guardian. Momente de groază și pentru soția bărbatului Soția lui Karović, Svetlana, se afla cu trei rânduri în spatele acestuia în timpul zborului și își amintește momentele de groază prin care a trecut. Ea a criticat faptul că însoțitorii de bord nu au intervenit și că alți pasageri au fost cei care l-au ținut pe Karović în interiorul aeronavei după ce geamul s-a spart. „M-am repezit și eu acolo. Niciun membru al echipajului de cabină nu a ajutat. Au fost pasagerii. Un bărbat, cred că era albanez, a fost incredibil. A făcut tot ce a putut să-l tragă înăuntru și apoi a încercat să blocheze fereastra, mai întâi cu o geantă care a fost imediat aspirată afară și apoi cu o valiză, ceea ce a funcționat. Îi suntem veșnic recunoscători”, a povestit ea pentru The Guardian. Recuperarea va fi lentă După acest incident dramatic, medicii l-au avertizat pe Karović faptul că recuperarea va fi lentă, el fiind nevoit să poarte un guler cervical timp de cel puțin șase săptămâni, după care vor stabili dacă este necesară o intervenție chirurgicală. „Sunt imagini care îmi revin în minte, zgomotul exploziei, haosul, dar vreau să mă refac. Și, da, ar trebui să existe și o despăgubire. Nu doar e-mailuri care s-au concentrat pe reprogramarea zborului”, a mai spus bărbatul. Incidentul s-a întâmplat în urmă cu aproape două săptămâni, în timpul unui zbor Ryanair pe ruta Salonic – Memmingen, în timp ce se afla deasupra Macedoniei de Nord. În timpul incidentului, măștile de oxigen s-au declanșat automat, iar în cabină s-a instalat panica. Câteva minute mai târziu, aeronava a efectuat o aterizare de urgență înapoi în Grecia și a fost direcționată către o zonă special amenajată pentru verificări tehnice.