EUROPAfest 2026: Artiști din 14 țări vin la București la cea de-a 33-a ediție a festivalului
Se întâmplă din nou și se întâmplă în București: festivalul european de muzică live EUROPAfest, care, în 2026, se află la cea de-a 33-a ediție. Festivalul aduce pe scenele din Capitală artiști din 14 țări: Franța, Italia, Irlanda, Canada, Israel, SUA, Polonia, Australia, Ungaria, Bulgaria, Azerbaidjan, Peru, Coreea de Sud și România. Ediția din acest an pune accentul pe jazz, păstrând în același timp conceptul unic al festivalului – reunirea sub aceeași umbrelă artistică a patru genuri majore: jazz, blues, pop și muzică clasică. Un festival cu recunoaștere europeană EUROPAfest se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Casei Regale din 2005, fiind primul eveniment din România care a primit această distincție. În 2025, festivalul a fost decorat cu Medalia „Custodele Coroanei Române”, într-o ceremonie organizată la Castelul Peleș și prezidată de Majestatea Sa Margareta. La nivel european, festivalul deține distincția EFFE – Europe’s Finest Festivals, acordată de Comisia și Parlamentul European, și este singurul festival din România care a câștigat competiția Creative Europe, la care au participat peste 1.000 de proiecte din 27 de state membre UE și 12 țări invitate. Bilete disponibile Publicul își poate asigura deja locul la concertele EUROPAfest 2026. Biletele sunt disponibile pe iaBilet.ro.
Radu Miruță, despre contractul SAFE cu Rheinmetall: Nu vrem să mai tocăm banii armatei fără să rămână nimic în România”
Contractul SAFE cu Rheinmetall, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, continuă să stârnească controverse. Radu Miruță, ministrul Apărării, a ieșit să explice public ce s-a semnat, în ce condiții și de ce într-un interviu pentru Adevărul. Cel mai mare contract: mașina de luptă, făcută la Mediaș Inima contractului este mașina de luptă a infanteriei Lynx (vehicul blindat de ultimă generație, n. red.) – 3 miliarde de euro din totalul de 5. Miruță a ținut să sublinieze că vehiculul nu va fi importat, ci produs în România: „Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, la fabrica din Mediaș, cu muncitori români, cu taxe plătite în România și cu licența adusă în țară. Restul sumei acoperă nave de patrulare – aproape un miliard de euro – și sisteme de apărare antiaeriană Skyranger și Skynex, produse parțial în România”, spune Miruță. Șantierul Naval de la Mangalia, scos din faliment prin contract Una dintre mizele mai puțin discutate ale acordului este Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, aflat în pragul falimentului. Navele de patrulare vor fi construite acolo – o condiție impusă de România și asumată contractual: „Obligația pentru a construi aceste nave este ca Rheinmetall să le facă la Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai. Dacă nu o acceptă, nu se face.” Miruță a precizat că această condiție a trecut atât prin CSAT, cât și prin Parlament. „30 de ani am cumpărat armament și nu ne-a rămas nimic în România” Miruță a fost tranșant în privința filosofiei din spatele contractului: „Cumpărăm de sume mari de bani de 30 de ani. Problema este că tocăm aceste sume pentru a înzestra armata română și până acum nu rămâne nimic în România.” Ca dovadă a acestei realități, Miruță a invocat fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde, în loc de tehnologie de ultimă generație, există copaci: „Faptul că Romarmul a interacționat atât de prost până acum, încât avem copaci în loc să avem tehnologie, este radiografia care dovedește că banii plătiți de armata română n-au trecut prin România.” Controversele legate de transparență și negociere Miruță a recunoscut că modul în care s-a gestionat comunicarea publică a lăsat loc pentru întrebări. A explicat că grupul de lucru care a primit ofertele și a stabilit prețul maximal aprobat de Parlament a fost coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului – la propunerea premierului Ciolacu – nu de Ministerul Apărării. Despre acuzațiile privind lipsa de transparență, fostul ministru a spus că a dispus publicarea tuturor detaliilor pe site-ul MAPN: „Eu am rugat să scoatem toate detaliile și am dispus ca ele să fie publicate. Puteți intra și să le vedeți.” Cât despre achiziția directă, fără licitație, Miruță a respins ideea că ar fi o excepție: „Avem contracte de miliarde cu Statele Unite pe acordare directă. Achizițiile de armament nu se fac cum se cumpără înghețată. Au și o componentă diplomatică.” Miza strategică: să poți produce în țară, în timp de criză Dincolo de cifre și controverse, Miruță a formulat argumentul central al întregului demers: „Dacă România intră într-un conflict și militarii cer tehnică, Ministerul Apărării nu se poate duce în fața lor cu o foaie care spune că într-o țară, în trei săptămâni, vine nu știu ce. Eu vreau să se facă asta în România și asta se face.”
Festivalul Ion Dichiseanu revine la Adjud cu Maia Morgenstern, Marius Manole, Fuego și trei zile de spectacole și concerte
Municipiul Adjud devine, în perioada 22-24 mai 2026, gazda celei de-a V-a ediții a Festivalului de Teatru, Film și Muzică „Ion Dichiseanu”, eveniment organizat la Casa de Cultură „Tudor Vornicu”. Festivalul va reuni timp de trei zile nume importante din teatru, muzică și film, în cadrul unui program care include nouă evenimente majore. Potrivit organizatorilor, ediția din acest an aduce pe scena festivalului peste 20 de artiști și invitați speciali. Printre aceștia se numără Maia Morgenstern, Marius Manole, Victoria Cociaș, Paul Surugiu, Mihai Trăistariu, Vasile Muraru, Valentina Fătu, Ioana Dichiseanu, Octavian Strunilă, Paul Ipate, Marina Florea, Simona Florescu, Ileana Popovici, Laurențiu Damian, Adrian Artene și mulți alții. Managerul Asociației Artis, Andrei Giurgia, a declarat că festivalul a devenit un reper cultural pentru oraș. „Ediția a V-a a festivalului confirmă continuitatea unui proiect cultural construit cu responsabilitate și respect față de public. Am gândit programul acestei ediții ca o întâlnire între mari artiști ai scenei românești și publicul din Adjud, într-un cadru care pune în valoare teatrul, muzica și filmul la cel mai înalt nivel artistic. Festivalul rămâne un reper cultural pentru oraș și un omagiu constant adus memoriei lui Ion Dichiseanu”, a transmis acesta. De asemenea, primarul municipiului Adjud, George Claudiu Nica, a făcut câteva declarații despre cât de important este acest eveniment pentru comunitate. „Este o bucurie să vedem cum Adjudul devine, pentru câteva zile, un loc de întâlnire al artiștilor consacrați și al tinerelor talente, al publicului de toate vârstele, dar mai ales al celor care cred în puterea artei de a uni oameni. Le mulțumesc organizatorilor, partenerilor și tuturor celor implicați pentru dedicarea și profesionalismul de care dau dovadă. Le mulțumesc anticipat invitaților noștri pentru prezența lor pe scena adjudeană în cadrul acestui festival și îi încurajez pe toți adjudenii să participe activ la manifestările pregătite”, a declarat edilul. Programul complet al festivalului Vineri, 22 mai 2026 17:00 – Deschiderea oficială a festivalului: discursuri oficiale; prezentare making of de la ediția a IV-a a festivalului; vernisajul expoziției fotografice dedicate ediției din acest an 17:30 – Proiecția filmului „Tunelul”, regizat de Francisc Munteanu, la 60 de ani de la lansareParticipă: Ioana Dichiseanu, Ileana Popovici, Laurențiu Damian, Simona Florescu și Adrian Artene 20:30 – Spectacolul de teatru „Thailanda”, de Dimitris Kechaidis și Eleni Chaviara, regia Alexandru Jitea, cu Andreia Măcelaru Șofron, Victoria Cociaș și Cristina Stoica IvanciucProducție Teatrul Nottara Sâmbătă, 23 mai 2026 14:00 – Recital Paul Surugiu – „Cântul, Arta, Poezia – iubirile pentru care a plâns și Dumnezeu!”Spectacol de muzică și poezie alături de familia lui Ion Dichiseanu: prezentare în avanpremieră a cărții „În numele tatălui”, semnată de Ioana Dichiseanu și Adrian Artene 19:00 – Spectacolul de teatru „Ce-și doresc femeile?”, text și regie Octavian Strunilă, cu Octavian Strunilă, Paul Ipate, Dana Dembinski, Emil Măndănac și Andreea MateiuProducție Teatrul Metronom În deschidere: Trupa BOTTAART a Colegiului Național „Emil Botta” din Adjud, cu piesa „ANALFABETUL”, adaptare după Branislav Nusici Duminică, 24 mai 2026 17:00 – Spectacolul „Fluturi, fluturi”, de Aldo Nicolaj, regia Toma Hogea, cu Maia Morgenstern, Marius Manole și Alexandra PaftalăProducție Ateneul Național din Iași 19:00 – Spectacol muzical „Amintește-ți clipa 5.0” – In Memoriam Ion DichiseanuParticipă: Vasilica Tătaru, Mihai Trăistariu, Marina Florea, Valentina Fătu, Vasile Muraru, Daniela Tănase, Alexandru Brădățan, Ioana Dichiseanu, Anastasia Artene și Simona FlorescuEvenimentul are loc în aer liber, în Piațeta Ion Dichiseanu În deschidere: Rebeca Pușcașu, câștigătoarea trofeului Concursului Regional „Florile Copilăriei” 2026 21:30 – Închiderea oficială a festivalului și anunțarea ediției următoare Organizatorii au anunțat că biletele pentru spectacolele de teatru și recitalul susținut de Fuego pot fi cumpărate de la casieria Casei de Cultură „Tudor Vornicu” din Adjud. Accesul la proiecțiile de film, spectacolul muzical și celelalte evenimente este gratuit.
Oana Țoiu: România, țara NATO cu cele mai multe incidente cu drone de pe flancul estic al NATO / Guvernul cere mai multe resurse europene pentru regiune
România este țara de pe flancul estic al NATO care a înregistrat cele mai multe incidente cu drone care au încălcat spațiul aerian, a declarat luni Oana Țoiu, Ministra de Externe a țării, în cadrul unei conferințe de presă. „Fiecare încălcare a spațiului aerian este gravă în sine”, a subliniat Țoiu, precizând că România a ridicat problema în discuțiile privind viitoarea strategie de securitate a Uniunii Europene și a cerut o alocare bugetară corespunzătoare în viitorul buget multianual al UE pentru întărirea capabilităților militare și dezvoltarea economică a regiunilor de frontieră. Statul român nu a negociat cumpărarea Danaidei lui Brâncuși Întrebată dacă au existat discuții la nivel guvernamental pentru achiziționarea sculpturii „Danaida” a lui Constantin Brâncuși – vândută la licitație pentru un preț record -, Oana Țoiu a confirmat că statul român nu a purtat negocieri în acest sens, cel puțin nu la nivelul Ministerului Afacerilor Externe. „Ne-am bucurat să vedem această apreciere față de arta lui Brâncuși, o apreciere care are și o cifră de data asta”, a spus ea. Divizia americană oprită: România cere menținerea prezenței SUA în Europa Referitor la decizia Pentagonului de a suspenda desfășurarea unei divizii în Polonia – unitate care urma să ajungă prin rotație și în România -, Țoiu nu a confirmat dacă Ministerul Apărării a primit o informare oficială din partea americanilor, dar a reiterat poziția României: menținerea prezenței militare a SUA pe teritoriul european rămâne o prioritate. „România are discuții atât cu Statele Unite, cât și cu SACEUR și cu ceilalți aliați privind necesitatea creșterii prezenței pe flancul estic”, a spus ea, adăugând că Marea Neagră reprezintă „o miză clară strategică” pentru întreaga Alianță, nu doar pentru România. Ministrul a precizat că subiectul va fi abordat și la reuniunea miniștrilor de externe NATO, programată pentru 20-21 mai, unde vor fi discutate investițiile comune în industria de apărare și analiza riscurilor. „Este foarte clar că Rusia este în acest moment riscul principal asupra teritoriului NATO”, a concluzionat Țoiu.
Locul secret din Delta Dunării unde Ivan Patzaichin trăiește în continuare. Povestea muzeului ridicat în satul său natal
Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară a fost deschis publicului în mai 2024, la Mila 23, comuna Crișan, în inima Deltei Dunării. Muzeul este amplasat pe locul casei părinților lui Ivan Patzaichin și a fost gândit ca un pol de dezvoltare locală, idee născută din discuțiile dintre Ivan Patzaichin și Teodor Frolu, fondatorii Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23. În cadrul infotripului „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea, reprezentanții muzeului ne-au povestit cum a apărut acest spațiu și de ce locul are o semnificație aparte pentru memoria sportivului. „Aici, să știți, în această curte, era a doua casă părintească a lui Ivan. A doua, nu prima. Nu că avea el multe case, ci pentru că acea casă inițială, cea în care s-a născut Ivan a fost afectată de inundațiile mari din 1970, iar părinții lui Ivan Patzaichin s-au mutat într-o curte aflată ceva mai sus”, au explicat reprezentanții muzeului. Când Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a preluat spațiul, locul era departe de imaginea actualului centru cultural. „Noi, Asociația Ivan Patzaichin, când am preluat acest spațiu, nu mai era decât o căsuță părăginită. Așa că tot ceea ce vedeți am construit de la zero. Și am deschis acest muzeu în 2024”, au spus reprezentanții muzeului, în timpul vizitei de la Mila 23. Un muzeu construit ca o promisiune Muzeul nu s-a născut doar din dorința de a conserva memoria unui campion, ci și dintr-un proiect mai amplu dedicat comunității. Reprezentanții locului spun că Ivan Patzaichin își dorea un spațiu în care oamenii din Deltă să se poată întâlni, învăța, lucra împreună și dezvolta proiecte locale. „Ivan a fost, într-adevăr, un foarte mare sportiv, dar a fost și un om cu o inimă excepțional de mare. Și el ce își dorea fundamental era să dea înapoi ceva oamenilor”, au mărturisit reprezentanții muzeului. De aceea, una dintre clădirile complexului poartă rolul de Centru de Inovare Comunitară. Nu este un simplu anexă, ci, după cum spun cei care administrează spațiul, „sufletul locului”. Muzeu Ivan Patzaichin bucatarie „Aceste clădiri pe care le vedeți, clădirile acestea care seamănă cel mai tare cu clădirile tradiționale din Deltă, acestea se numesc Centrul de Inovare Comunitară. De fapt, acesta este sufletul locului în care vă aflați acum. Și este clădirea pe care și-o dorea Ivan pentru această zonă. Pentru că Ivan își dorea să dea ceva înapoi comunității, să dea un loc în care să ne strângem la tot felul de ateliere, traininguri, cursuri, proiecții”, au explicat reprezentanții muzeului. Proiectul i-a fost oferit simbolic lui Ivan Patzaichin în anul în care a împlinit 70 de ani. Campionul a apucat să afle că viitoarea clădire fusese aprobată, însă nu a mai ajuns să o vadă finalizată. „În anul în care el a făcut 70 de ani, i-am oferit acest proiect cadou. A apucat să afle că această clădire fusese aprobată cu puțin înainte să plece dintre noi. Și ne-am asumat să o construim și să-i continuăm visul. Și după ce această clădire s-a aprobat, am vrut totuși să continuăm să-i spunem și povestea. Și așa a ajuns să existe clădirea din spatele meu, Muzeul Ivan Patzaichin”, au povestit reprezentanții instituției. „După chipul și asemănarea lui Ivan” Muzeul Ivan Patzaichin are o arhitectură aparte. Elementul central este un turn-observator din lemn, înalt de 18 metri, care se ridică deasupra Tezaurului, spațiul unde sunt păstrate unele dintre cele mai importante medalii și distincții ale sportivului. Turnul este construit exclusiv din lemn, iar Tezaurul este realizat din beton armat și tencuit cu lut. Pe fiecare nivel sunt ilustrate momente-cheie din viața și cariera lui Ivan Patzaichin. În timpul vizitei, reprezentanții muzeului au descris construcția într-o formulă care surprinde esența locului. „Ne place să spunem că am făcut un muzeu după chipul și asemănarea lui Ivan. Adică la mare înălțime, cu deschidere spre natură și cu un pic de invitație spre mișcare, că așa este foarte frumos pentru un sportiv”, au spus aceștia. Turnul-observator este modul de a spune povestea lui Ivan pe verticală. Vizitatorii urcă, treptat, prin etapele vieții sale: copilăria în Mila 23, performanța olimpică, perioada de antrenorat și implicarea în proiecte de antreprenoriat social și ecoturism. Medaliile, distincțiile și obiectele care spun povestea unui campion Ivan Patzaichin rămâne una dintre figurile uriașe ale sportului românesc. Acesta a cucerit șapte medalii olimpice, patru de aur și trei de argint, la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice: Mexico 1968, München 1972, Montreal 1976, Moscova 1980 și Los Angeles 1984. La Mila 23, o parte din acest palmares este expus în zona de Tezaur a muzeului. Nu toate medaliile se află însă acolo, iar explicația oferită de reprezentanții muzeului spune multe despre felul de a fi al lui Ivan Patzaichin. „În prima încăpere avem majoritatea marilor medalii ale lui Ivan. Nu toate. M-a întrebat cineva câte medalii a avut Ivan și adevărul este că nici el nu prea mai știa câte medalii a avut, pentru că de-a lungul timpului Ivan venea de la câte o competiție mai puțin relevantă pentru el, să o zicem așa. Nu era o Olimpiadă, nu era un Mondial. Se mai întâlnea cu un prieten și îi mai oferea câte o medalie. Așa că nici Ivan nu-și mai deținea toate medaliile”, au povestit aceștia. Chiar și așa, muzeul păstrează suficiente obiecte pentru a contura dimensiunea performanței sale. „Avem o încăpere întreagă cu suficient de multe medalii încât să-i impresionăm”, au mai spus reprezentanții instituției. Pagaia ruptă de la München, simbolul încăpățânării bune Una dintre piesele centrale ale muzeului este celebra pagaie ruptă, legată de episodul de la Jocurile Olimpice de la München din 1972. Povestea este una dintre cele mai cunoscute din sportul românesc: Ivan Patzaichin a avut probleme cu pagaia în proba de calificare, dar a continuat cursa, s-a calificat și apoi a câștigat aurul olimpic. Reprezentanții muzeului au ținut să precizeze un detaliu important: pagaia s-a rupt în calificări, nu în finală. „Dacă ați auzit vreodată de povestea celebrei pagaie rupte, avem și pagaia ruptă. Ea e originală, vă promitem. Și
Partidul lui Meloni se luptă cu păunii din Italia. Care este motivul
Partidul prim-ministrului italian Giorgia Meloni a început o nouă luptă cu o țintă politică improbabilă: păunii, dezvăluie Politico. Imaginile cu păsările au devenit populare pe rețelele de socializare în timp ce cutreieră străzile din Punta Marina, o stațiune de pe coasta Adriatică a Italiei, unde locuitorii se plâng de nopți nedormite cauzate de chemările de împerechere, excremente și daune aduse acoperișurilor și mașinilor. Păsările s-au adaptat confortabil în zonele rezidențiale în timpul anilor liniștiți ai pandemiei de Covid iar populația a crescut la aproximativ 100, locuitorii spunând că situația a devenit o problemă intolerabilă a calității vieții. Păunii se află pe coasta Adriatică a Italiei cel puțin din anul 2014. Localnicii spun că au strigăte nocturne în perioada de împerechere iar excrementele sunt depuse în spațiile publice și grădini. Mai mult, ei reclamă că păunii le distrug acoperișurile și zgârie mașinile. Formațiunea de guvernare acuză consiliul local (condus de Partidul Democrat, de stânga) de paralizie administrativă. Întrucât păunii atrag acum atenția internațională, partidul Frații Italiei al lui Meloni încearcă să transforme frustrarea locală într-o problemă politică, acuzând consiliul local, condus de Partidul Democrat de stânga, de paralizie și promițând acțiuni concrete. Politicienii partidului de guvernământ au convocat luni o ședință publică, acuzând consiliul local condus de opoziție că nu a reușit să abordeze ceea ce a devenit una dintre cele mai controversate probleme locale: păunii. Întâlnirea are ca scop abordarea necesității unui „răspuns politic și administrativ” la numărul tot mai mare de reclamații privind deteriorarea grădinilor și a mașinilor, problemele de igienă legate de excremente și tulburarea liniștii publice, au declarat reprezentanții locali ai partidului pentru site-ul de știri Ravenna Today. Într-un oraș turistic, este esențial să se „asigure decorul urban și protecția proprietății private”, a precizat partidul. Una dintre organizatoarele întâlnirii, consilierul local Anna Greco, a descris situația presei locale ca fiind „aproape insuportabilă”, spunând că locuitorii au îndurat ani de „coexistență nesustenabilă” cu păsările și solicitând măsuri de relocare. Până acum, încercările repetate de a rezolva problema păunilor au eșuat.
Alexandra Căpitănescu, mesaj pentru fanii din Republica Moldova după Eurovision: Nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane
Alexandra Căpitănescu s-a clasat pe locul trei în finala Eurovision cu piesa „Choke Me”. România a primit doar 3 puncte din partea juriului Republicii Moldova, însă publicul din Moldova i-a acordat punctajul maxim, 12 puncte. „Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru că ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane”, a scris Alexandra Căpitănescu pe Instagram. Artista a spus că nici reprezentanții Republicii Moldova, nici prezentatorii nu au avut vreo vină pentru votul juriului. „Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vina, ba din contră și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România”, a mai scris Alexandra Căpitănescu. „Abia așteptăm să cântăm la Chișinău și să colaborăm cu cât mai mulți artiști moldoveni pe care noi îi admirăm de când eram mici. Felicitări, Satoshi și întregii echipe care au deschis Eurovisionul așa cum nu se putea mai bine. O să ne fie dor de voi, dar noroc că suntem vecini și ne putem vizita des”, a adăugat artista. Satoshi: „Nu alimentați ura” Mesajul Alexandrei Căpitănescu vine după ce Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision, a făcut duminică un apel la calm. Satoshi s-a clasat în finala de sâmbătă pe locul 8 cu melodia „Viva Moldova”. Din partea juriului din România, el a primit 10 puncte, iar din partea publicului român 12 puncte. „Dragi români, vă mulțumesc pentru suport și atitudine”, a scris artistul pe Instagram. El a vorbit și despre criticile apărute după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar 3 puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit punctajul maxim. „Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a transmis Satoshi. „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”, a scris reprezentantul Republicii Moldova.
Aceasta e fișa de vot! Cum au notat membrii juriului din Moldova prestația Alexandrei Căpitănescu. Primele declarații ale uneia dintre jurate: Asta m-a speriat cel mai mult
În finala Eurovision de sâmbătă seară, juriul Republicii Moldova a acordat reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, trei puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim, 12 puncte. Votul a provocat numeroase reacții, atât în România, cât și în Republica Moldova. Potrivit fișei de vot, cei șapte membri ai juriului din Republica Moldova au avut evaluări foarte diferite pentru prestația Alexandrei Căpitănescu. Doi jurați au plasat România pe locurile 15 și 16 din 24, în timp ce alți doi au clasat-o pe locurile 3 și 4. După cumularea voturilor, România a ajuns pe locul 8 în clasamentul juriului moldovean, iar primele trei poziții au revenit Poloniei, Israelului și Greciei. Într-o postare pe Facebook, Viktoria Cușnir a spus că este „juratul cu numărul 6” și a explicat că fiecare membru al juriului a decis separat. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală”, a scris Viktoria Cușnir. Ea a afirmat că finala din acest an a avut concurență puternică la fiecare capitol și a criticat presiunea pusă pe membrii juriului de a vota pe criterii de vecinătate. „Fiecare jurat a decis separat. Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate”, a transmis membra juriului. Viktoria Cușnir a respins acuzațiile potrivit cărora votul său ar fi fost unul îndreptat împotriva României. „Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg că nu mă face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau să se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României. Din toate blestemele și injuriile pe care mi le-ați trimis public sau privat, asta m-a speriat cel mai mult”, a scris ea.
Soprana Irina Baianț, despre prestația Alexandrei Căpitănescu: Se simte studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei
„Nu este un artist “ambalat” într-o singură rețetă. Ea are un tip de voce care nu trece pur și simplu pe lângă tine. Are metal, are dramatism, dar și fragilitate în același timp, iar combinația asta este foarte rară la un artist atât de tânăr”, a se arată în mesajul publicat, duminică, pe Facebook, de soprana Irina Baianț. Irina Baianț spune că și-a dat seama, încă de când lucra cu Alexandra Căpitănescu la Vocea României, că „are instinct scenic și o curiozitate reală pentru nuanță, nu doar pentru a cânta bine”. „Se simte că are studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei. Iar asta, pe o scenă ca Eurovision Song Contest, unde totul e foarte expus și foarte rapid consumat, face diferența”, a scris Baianț. Soprana a precizat că, vocal, Alexandra Căpitănescu „are unul dintre acele timbre pe care le recunoști după câteva fraze. Nu doar o voce puternică, ci o voce cu identitate”. Baianț mai scrie că „partea lirică și teatrală” adusă de cântăreață în piesă i-a amintit sopranei că „vocea nu trebuie să fie doar entertainmnet, precizând că „poate să creeze tensiune, atmosferă, poveste”. „Cred că ea are exact tipul acesta de expresie, mai cinematică, mai dramatică, foarte europeană ca estetică”, a scris soprana. Baianț mai scrie că „genul acesta de amestec între forță contemporană și inflexiuni clasice poate deveni o semnătură foarte puternică pentru ea, dacă o dezvoltă inteligent în timp”. Alexandra nu și-a subțiat personalitatea artistică Soprana a mai precizat că Alexandra Căpitănescu „nu și-a subțiat personalitatea artistică doar ca să fie mai ușor de înțeles” și precizează că a avut curajul să participe la concurs cu propria identitate, fără să se „autocenzureze”, afirmând că a „avut un curaj pe care nu mulți îl au la început de drum”. „Eurovisionul este un spațiu foarte greu, unde presiunea poate să înghită un artist foarte repede. Iar ea a ales să fie intensă, diferită și foarte prezentă emoțional. Și cred că exact asta a făcut lumea să vorbească despre ea: nu faptul că a încercat să copieze ceva ce există deja, ci că a avut curajul să aducă într-un concurs atât de expus o parte din identitatea ei vocală reală”, a scris soprana. Reamintim că Alexandra Căpitănescu a avut o prestație foarte apreciată la Eurovision de artiștii autohtoni români, dar și din străinătate. Ea a venit acasă cu un scor deosebit de bun, clasându-se pe locul al 3-lea. Cu toate acestea, ediția Eurovision de anul acesta a concursului a fost una controversată, în urma celor trei puncte acordate de juriul din Republica Moldova, decizie care a stârnit critici din partea artiștilor români, dar și a unor personalități din Moldova, deopotrivă.
Compozitorul piesei României la Eurovision: Nu am vrut să transmitem niciun mesaj greșit sau periculos
„În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru toată susținerea pe care ne-ați arătat-o și transmis-o tuturor în perioada asta. A fost minunat. Nici nu vă dați seama cât de mult contează aceste lucruri”, a spus Călin Grăjdan. Compozitorul a vorbit despre parcursul piesei „Choke Me” și despre reacțiile apărute în jurul acesteia. „În calitate de autor al piesei, pot să spun că e o piesă care a avut curaj să existe, care a avut putere, asumare. E un pic ciudat că, pe tot parcursul ăsta, piesa a fost înțeleasă și greșit de unii oameni. Vă confirm că nu am vrut să transmitem niciun fel de mesaj greșit sau periculos și nu îndemnăm pe nimeni la absolut nimic din ce s-a scris pe aici”, a declarat el. „Muzica este despre public” Piesa „Choke Me” este compusă de Alexandra Căpitănescu, Călin Grăjdan, Elvis Silitră şi Ştefan Condrea. Grăjdan a spus că momentul Eurovision a fost cu atât mai important pentru el cu cât a fost trăit alături de oameni cu care lucrează de mult timp. „Piesa n-a putut fi posibilă și fără ceilalți doi autori. E vorba de Elvis Silitră și Ștefan Condrea, cu care fac muzică de o viață. Faptul că am trăit asta împreună a fost un lucru foarte mișto pentru noi”, a spus el. Compozitorul a explicat că piesa s-a născut firesc, fără ca echipa să pornească de la ideea unui rezultat la Eurovision. „N-am ce să vă zic prea spectaculos, pentru că s-a născut ca oricare altă piesă, cu chef de făcut muzică în ziua respectivă. Nu ne-am propus să obținem rezultate, ne-am propus doar să ajungem la oameni”, a spus Călin Grăjdan. El a adăugat că, din punctul său de vedere, muzica trebuie privită în primul rând prin relația cu publicul, nu prin punctajele primite într-o competiție. „Muzica este despre public și oamenii care o ascultă, sub nicio formă despre notele dintr-un concurs. Cred că acolo e foarte important să ajungem. Și Alexandra, cu ocazia participării la Eurovision, cred că a obținut lucrul ăsta ca lumea, mult mai mult decât s-ar fi așteptat oricine”, a mai spus compozitorul.