Alexandra Căpitănescu s-a întors acasă după locul trei obținut la Eurovision: România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit | GALERIE FOTO
„A fost o experiență extraordinar de frumoasă, dar și foarte grea. Mă bucur că ne-am clasat pe locul trei și că am fost locul doi la public, ceea ce înseamnă că suntem, cum s-ar spune în anii trecuți, câștigătorii inimilor”, a declarat Alexandra Căpitănescu, la revenirea în țară. „Publicul mereu are dreptate” Alexandra Căpitănescu a spus că, dincolo de punctajele acordate de jurii, cel mai important pentru ea a fost sprijinul publicului. „Cred că asta este mult mai important decât niște note acordate. În general, e foarte subiectivă sau obiectivă treaba asta cu dat note muzicii și artei, dar eu cred cel mai mult în ceea ce simte publicul și cred că publicul mereu are dreptate. Intuiția publicului e cea mai puternică”, a afirmat artista. Ea a vorbit și despre importanța echipei, spunând că performanța de la Eurovision nu ar fi fost posibilă fără oamenii care au lucrat alături de ea. „Singură n-aș fi putut să fac asta. De fapt, n-am fi reușit să facem performanța asta. Ca un sfat pentru viitorii participanți de la Eurovision, dragilor, aveți nevoie de o echipă, aveți nevoie de oameni în care să vă puneți toată încrederea, fiindcă singur e foarte, foarte greu”, a spus Alexandra Căpitănescu. „România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit, un popor care își sprijină talentele. Mulțumim industriei muzicale și artiștilor care ne-au sprijinit”, a mai spus artista. Reprezentanta României a concurat cu piesa „Choke Me” și a obținut 296 de puncte. România a fost devansată de Bulgaria, care a câștigat competiția, și de Israel, aflat pe locul al doilea.
Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză: Gheorghiu trebuie să explice
Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.
Tulcea, oraș de graniță în vreme de război: traficul greu aduce disconfort, dar și argumente pentru investiții mari. Primar: Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare”
Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, susține că apropierea de zona de conflict a adus disconfort pentru localnici și operatorii economici, dar a creat și argumente pentru atragerea unor finanțări mari, în special pentru infrastructura rutieră. „Oamenii înjură partea asta a economiei, că nu poți să ajungi la Constanța sau la București, că stai în spatele unor tiruri foarte mult timp. Dar acestea sunt argumentele care ne-au dus să obținem finanțare pentru refacerea infrastructurii”, a declarat primarul la o conferință de presă organizată în cadrul infotripul „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea Edilul spune că traficul intens produce nemulțumiri, însă poate deveni și motor de dezvoltare economică, prin apariția unor zone industriale, spații de desfacere și servicii conexe. „Printr-o localitate unde este trafic, traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltarea economiei”, a spus Ilie, conform aceluiași transcript. Traficul din Ucraina, resimțit în Tulcea Presiunea pe infrastructura locală este vizibilă inclusiv în punctul de trecere a frontierei de la Isaccea. Peste un milion de persoane și sute de mii de mijloace de transport tranzitaseră punctul româno-ucrainean de frontieră de la Isaccea de la începutul războiului până la începutul acestui an. Pentru Tulcea, efectul este dublu. Pe de o parte, rutele create sau intensificate de război apasă pe drumuri, cresc timpii de deplasare și afectează percepția turiștilor. Pe de altă parte, administrația locală încearcă să folosească această realitate ca argument pentru investiții care, în condiții normale, ar fi fost mai greu de justificat. „Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare, chiar și dacă se termină războiul, dar noi să avem infrastructura care să primească. Atunci vom câștiga tot mai mult. E bine că se formează niște rute, trebuie să rămână aceste rute”, afirmă primarul. Centura municipiului, proiect-cheie Unul dintre proiectele invocate de primar este noua centură a municipiului Tulcea, legată de viitoarele conexiuni cu drumurile expres Tulcea–Brăila și Tulcea–Constanța. În interviul acordat presei la care a fost prezent și jurnalistul Mediafax, Ștefan Ilie a spus că proiectul centurii are o valoare de aproximativ 257 de milioane de euro și că a primit aviz favorabil de la Comisia Interministerială. Șoseaua va face parte din Drumul Expres Constanța–Tulcea–Brăila. Proiectul ar urma să reducă traficul rutier din oraș și să contribuie la dezvoltarea economică a zonei. Primarul susține că Tulcea are o poziționare geografică dificilă – între Dunăre și coline – iar localitățile din Delta Dunării, stațiunile și municipiul au nevoie de conexiuni mai bune pentru a transforma fluxurile actuale de trafic în dezvoltare economică. East Gate, noua miză regională Contextul local se leagă de un proiect regional mai amplu: GECT East Gate, o grupare europeană de cooperare teritorială constituită la 19 martie 2026, care reunește autorități publice din România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit site-ului oficial al organizației, East Gate poate fi beneficiar direct al unor fonduri europene precum FEDR, FSE+, Fondul de Coeziune, CEF și Horizon Europe și are între obiective infrastructura transfrontalieră, conectivitatea în zona Dunării de Jos și a Mării Negre, protejarea Deltei Dunării și dezvoltarea turismului durabil. Sediul social al GECT East Gate va fi la Constanța, descrisă ca nod strategic al coridoarelor transeuropene de transport Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee. În interviu, primarul Tulcei a prezentat East Gate ca pe o posibilă sursă de finanțare pentru marile proiecte de infrastructură care ar lega Ucraina, Republica Moldova, Dobrogea, Bulgaria și Grecia. El susține că proiectele locale, precum centura municipiului, pot deveni parte a acestei arhitecturi regionale. Alarme, turism și costuri sociale Războiul nu aduce însă doar trafic și oportunități logistice. Tulcea este unul dintre județele în care populația primește frecvent mesaje RO-Alert în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. La 1 mai 2026, de exemplu, MApN a anunțat detectarea unui grup de drone care se îndrepta spre spațiul aerian al Ucrainei, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert; explozii au fost raportate pe malul ucrainean al Dunării, în zonele Izmail și Kilia. Primarul spune că aceste alerte au efect negativ asupra turismului și asupra HoReCa. Localnicii s-au obișnuit într-o anumită măsură cu mesajele, dar turiștii, mai ales cei veniți din orașe mari sau din străinătate, reacționează diferit: se sperie, trimit mesajele mai departe și contribuie la percepția că zona este nesigură. În același timp, edilul susține că România este apărată prin apartenența la NATO și că mesajul transmis turiștilor ar trebui să fie unul de echilibru: zona este afectată de proximitatea războiului, dar nu se află într-un conflict armat pe teritoriul României. Sprijin special pentru județele de frontieră Ștefan Ilie susține că județele aflate la granița cu zona de conflict ar trebui să beneficieze de măsuri speciale de dezvoltare. El vorbește nu despre ajutoare pasive, ci despre facilități pentru micro-afaceri, infrastructură, energie și investiții locale, astfel încât comunitățile de frontieră să vadă beneficii concrete ale apartenenței la Uniunea Europeană. În opinia primarului, o astfel de abordare ar putea avea și un efect politic: reducerea extremismului în zonele în care războiul, alertele, traficul greu și propaganda antiucraineană au produs frustrare socială.
Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice
Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.
Nicușor Dan, de Ziua Libertății Religioase: Suntem datori să denunțăm extremismul religios
În cadrul mesajului său cu prilejul Zilei Naționale a Libertății Religioase, președintele Nicușor Dan a îndemnat la valorile religioase trebuie să devină o sursă de echilibru și că ele nu trebuie folosite ca pretexte pentru diviziuni. „Într-o societate matură, conștientă de răspunderea față de oameni și de binele comun, exercițiul libertății religioase este fundamental. De aceea, îndemnul meu este de a nu folosi valorile religioase ca pretexte pentru diviziuni artificiale sau confruntări sterile, ci să le asumăm mereu ca sursă de echilibru, cunoaștere și apropiere. Încurajez cultele și comunitățile credincioșilor din România să investească în continuare în dialogul constructiv, să susțină pe mai departe valorile europene și democratice și să fructifice noi căi de colaborare în beneficiul întregii societăți”, a declarat președintele Nicușor Dan, în comunicatul de presă publicat de Președinție. Acesta a precizat că proliferarea conflictelor și resurgența extremismelor ne îndeamnă să reflectăm și să acționăm în spiritul fondator al comunității europene întemeiată pe convertirea valorilor religioase în valori politice și civice: libertatea, adevărul, solidaritatea, pluralismul, diversitatea și respectul. „Cu prilejul acestei Zile suntem datori să denunțăm extremismul religios, să ne opunem instrumentalizării religiei și transformării ei în mijloc de manipulare, de instigare la violență și ură, sau de stigmatizare”, a declarat președintele. Acesta a mai precizat că, de-a lungul timpului, cultele religioase din România au mobilizat energiile, aspirațiile, viziunea și forța de acțiune a întregii societăți în direcția obiectivelor importante pentru țară, consolidând parcursul european și transatlantic al României. „În acest fel, avem șansa să construim împreună o România prosperă, stabilă și sigură, pe care ne-o dorim atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare”, a declarat Nicușor Dan. În fiecare an, în data de 16 ani este celebrată Ziua Națională a Libertății Religioase. În această zi este una de apreciere și pentru contribuția Cultelor la viața societății românești este apreciată.
Cătălin Cîrstoiu anunță primele proteze totale de genunchi operate la Buzău: Pacienții trebuie să găsească aici soluții de diagnostic și tratament
Managerul Spitalul Universitar de Urgență București, Cătălin Cîrstoiu, a anunțat pe pagina sa de Facebook primele rezultate ale consorțiului medical care a fost gândit pentru colaborarea dintre spitale și dezvoltarea serviciilor medicale din țară. Potrivit acestuia, la Spitalul Județean de Urgență Buzău au fost realizate primele intervenții de protezare totală de genunchi. Medicii ortopezi din unitatea medicală au beneficiat de un mare sprijin și coordonare pentru organizarea activității. „Astazi Consortiul medical gandit da un prim rezultat. Nu pot sa fac abstractie ca sunt Profesor Universitar. Astazi ii invatam pe colegii nostri ortopezi de aici cum sa isi organizeze activitatea. Si tot astazi, operam primele proteze totale de genunchi din judetul Buzau”, a transmis Cătălin Cîrstoiu. Pacienții din Buzău, tratați mai aproape de casă Managerul SUUB a declarat, totodată, că două persoane au fost tratate deja în județul Buzău, fără să mai fie nevoie să caute soluții medicale în alte orașe. „Doi pacienti se trateaza aici, in loc sa caute solutii in alte parti”, a scris acesta. Acesta a anunțat că transferul de experiență și colaborarea dintre spitalele din România trebuie să devină o practică obișnuită în sistemul medical al țării. „Transferul de tehnici chirurgicale, protocoale, ghiduri, dar si sprijinul meu direct trebuie sa devină o regulă in toate specialitățile”, a explicat managerul Spitalului Universitar. „Pacienții trebuie să găsească aici, la Buzău, soluții de diagnostic si tratament, trebuie sa își recapete încrederea într-un spital, care cu siguranță trebuie ‘reinventat’ ca mentalitate, dar mai ales ca infrastructura”, a transmis acesta.
Bătălia pentru pământ, ultimul tun al Guvernului Bolojan. Presiuni mari la Ministerul Agriculturii pentru declasarea terenurilor agricole – SURSE
Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 ar putea îngropa definitiv „grânarul Europei”. Actul a fost adoptat de Guvernul Bolojan cu puțin timp înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură. Ordonanța reglementează transferul terenurilor agricole către proiectele de energie regenerabilă, sub pretextul condiționării unor jaloane din PNRR. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se fac presiuni uriașe pentru a transforma hectare întregi de culturi viabile în lanuri de eoliene și panouri fotovoltaice. Ordonanța pare să vină ca o ultimă lovitură în actuala criză a terenurilor agricole, criză despre care a Gândul a scris AICI. Statul se luptă să eticheteze rapid terenurile părăsite de fermieri ca fiind degradate și le pune în zestrea energiei verzi. Circuitul prin care fermierii își pot pierde terenurile agricole 1. Statul crește taxele și impozitele. 2. Fermierii se văd nevoiți să împrumute sume uriașe din bănci pentru a-și menține business-ul pe linia de plutire. 3. Băncile îi execută silit (cu tot cu terenurile agricole) pe fermierii care nu își mai pot achita datoriile 4. Statul preia terenurile executate de la bănci prin intermeiul concesionării prin licitație publică. 5. Terenurile sunt reclasificate ca fiind „degradate” și devin eligibile pentru parcurile fotovoltaice. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se pune o presiune enormă, miza fiind uriașă: retrogradarea terenurilor agricole de calitate la categoria degradate. Ordonanța a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ Gândul a obținut proiectul de ordonanță de urgență (vezi detalii AICI). Potrivit documentului, prin utilizarea terenurilor agricole considerate degradate aflate în proprietatea statului se creează premisele valorificării unor suprafețe care, în prezent, nu sunt utilizate în scop agricol, contribuind totodată la atragerea de investiții și la dezvoltarea zonelor rurale. Demersul face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta RePowerEU. Potrivit decidenților, noua lege vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie. sursa: Profimedia Decidenții au pus ochii de cel puțin 14 ani pe terenuri bune, deși unii miniștri ai Agriculturii s-au opus Războiul între agricultori și stat durează de cel puțin 14 ani, amintește Jurnalul, menționând că acest valoros capital este râvnit de guvernanți, dornici să le transforme în suprafețe pentru eoliene și panouri fotovoltaice. Astfel, foști miniștri ai Agriculturii, de la Daniel Constantin (2012-2015) până la Florin Barbu (PSD, care a demisionat înainte de inițierea moțiunii de cenzură), au refuzat să transfere suprafețe mari de teren agricol către producerea de energie regenerabilă. Însă, a recuperat guvernul Bolojan chiar pe ultima sută de metri înainte de a fi demis. Raiul fotovoltaicelor, iadul culturilor agricole, jalon în PNRR După amplasarea de panouri solare terenul agricol se degradează în mod irecuperabil, conform specialiștilor. În același timp, transferul terenurilor, este inclus într-un jalon din celebrul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – componenta pompos intitulată RePowerEU. Cum se vinde la licitație un teren agricol confiscat? Demersul statului e ajutat substanțial și de bănci. La terenurile se vor adăuga terenurile nelucrate de mai mulți ani de producătorii agricoli și executate silit de către bănci. Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură va concesiona, prin licitație publică cu strigare, terenurile degradate care se află în proprietate publică, dar și pe cele care constituie proprietatea privată a statului, în scopul producerii de energie electrică, prin amplasarea unor panouri solare pe suprafețe extinse, prin ordonanța, reclamată de Avocatul Poporului. Fermierii își pierd terenurile pe bandă rulantă Un astfel de caz de pierdere a terenurilor de către fermierii români este relatat de publicația de specialitate Agrointeligenta. Astfel, la finalul anului 2025, zeci de hectare de teren agricol ale unui fermier din județul Botoșani (comuna Mihălășeni) au fost scoase la vânzare în contul unor datorii la o bancă. Este vorba de aproape 50 de hectare de teren care au fost scoase la licitație de un executor judecătoresc din Suceava. AUTORUL RECOMANDĂ: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin lege achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru OUG dată de Bolojan după demitere Cum poate fi frânată prăbușirea economică a României? Doi reputați analiști prezintă pentru Gândul cele mai rapide soluții de redresare recomandate viitorului Guvern
Guvernul obligă RA-APPS să publice lista completă a imobilelor și a beneficiarilor contractelor
Proiectul a fost inițiat de Secretariatul General al Guvernului și vizează creșterea transparenței privind patrimoniul de stat administrat de RA-APPS. Ce informații vor deveni publice Potrivit proiectului, românii vor putea vedea oficial cine folosește imobilele administrate de RA-APPS, în baza cărui tip de contract, dacă acestea au fost atribuite direct sau prin licitație, precum și valoarea și durata contractelor. Secretarul General al Guvernului, Dan Reșitnec, a declarat că măsura urmărește eliminarea secretizării care a înconjurat ani la rând patrimoniul RA-APPS. „Am promis că facem lumină. Ani la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un secret de stat pentru privilegiați. Vile, apartamente, spații de protocol și terenuri aflate în proprietatea statului au fost oferite prin tot felul de contracte și aranjamente despre care românii au aflat prea puțin sau deloc”, a afirmat acesta. Oficialul a susținut că, dacă folosirea patrimoniului public este legală și corectă, informațiile trebuie să fie accesibile publicului. „USR la guvernare înseamnă transparență. Statul nu este moșia nimănui”, a mai declarat Dan Reșitnec. Demersuri anterioare privind desecretizarea contractelor Anunțul vine după mai multe inițiative publice și acțiuni în instanță realizate de reprezentanți USR pentru publicarea informațiilor privind patrimoniul RA-APPS. Deputatul USR Ionuț Moșteanu a solicitat desecretizarea contractului privind renovările realizate la vila din Aviatorilor 86 și a cerut oficial publicarea listei persoanelor care locuiesc în imobilele administrate de regie. La rândul său, deputata USR și ministra Mediului, Diana Buzoianu, a deschis o acțiune în instanță împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiași liste și a câștigat procesul în primă instanță. Regia a formulat recurs. „Ce nu s-a putut obține prin acțiuni individuale ani la rând, din opoziție, se obține astăzi prin decizia Guvernului”, a declarat Dan Reșitnec. Hotărârea de Guvern urmează să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Potrivit proiectului, RA-APPS va avea obligația să publice listele complete pe site-ul oficial, într-un format accesibil publicului și în termenele stabilite prin actul normativ.
500 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează și care este condiția
500 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează și care este condiția. Sunt vizați pensionarii din Ilfov care ar avea pensia mai mică decât pensia minimă garantată (1.281 lei). Care pensionari beneficiază de sume între 480 și 630 lei în plus la pensie? Peste 850.000 de pensionari primesc lunar sume suplimentare de la stat, cuprinse între 400 și 600 de lei, pentru a ajunge la nivelul pensiei minime garantate, scrie newsweek.ro. Pensiile din România sunt printre cele mai mici din UE. Doar bulgarii au pensii mai mici decât românii. Potrivit informațiilor de la Casa de Pensii, pensia medie este de 2.821 de lei. Pensia medie pentru limită de vârstă a ajuns la 3.200 de lei și ajunge la 3.600.000 de pensionari. În România, există însă peste 850.000 de penionari care primesc doar 1.281 de lei, pensia minimă. Oricine a muncit minim 15 ani și are vârsta de pensionare primește măcar această pensie minimă. Chiar dacă pe baza contributivității i-ar ieși o pensie mai mică statul completează pensia până la 1.281 de lei. Situația pensionarilor din România este una dificilă. În prezent, 842.773 de pensionari beneficiază de sume suplimentare acordate lunar de stat. Ei nu au reușit, din punct de vedere al contribuțiilor acumulate, să atingă nivelul pensiei minime sociale, stabilit la 1.281 de lei. În medie, suma acordată în plus acestor pensionari este de 537 de lei. Unde se acordă cele mai mari sume Diferențele între județe sunt semnificative. În Alba, 13.816 pensionari primesc lunar în medie 545 lei pentru a ajunge la pensia socială de 1.281 lei. În Bihor, numărul beneficiarilor crește la 23.627 de persoane, care primesc în medie 483 de lei lunar pentru același scop. În Buzău, 25.471 de pensionari beneficiază de o completare medie de 575 de lei pe lună, una dintre valorile mai ridicate din țară. În Maramureș, 28.631 de pensionari primesc în medie chiar 630 de lei lunar, una dintre cele mai mari sume acordate la nivel național. În județul Dolj, 30.222 de pensionari primesc în medie 501 lei lunar, pentru a atinge pragul minim garantat. În Suceava, numărul beneficiarilor este și mai mare, respectiv 35.745 de persoane, care primesc în medie 552 de lei lunar, ceea ce confirmă presiunea ridicată asupra sistemului de pensii din această zonă. În Vaslui, 21.562 de pensionari beneficiază de aproximativ 548 de lei lunar în plus, valori apropiate de media națională pentru acest tip de sprijin. În Ilfov, deși județul este unul dintre cele mai dezvoltate economic, există totuși 13.623 de pensionari care primesc în medie 500 de lei lunar pentru completarea pensiei până la nivelul minim. Nemulțumiri în rândul pensionarilor Mulți pensionari consideră că diferența de pensie dintre cei care au muncit peste 25-30 de ani și cei care au realizat doar stagiul minim de cotizare este prea mică. Problema veniturilor mici este arhicunoscută. 1.900.000 de pensionari din țara noastră trăiesc la limita subzistenței, cu pensii sub 2.000 de lei. Autorul recomandă:
Amenzi de peste 8 milioane de lei și sute de nereguli descoperite de Inspecția Muncii, în ultima săptămână
Inspectorii de muncă au descoperit sute de nereguli în cadrul controalelor desfășurate la nivel național din ultima săptămână și au aplicat amenzi de peste 8 milioane de lei. Mihai-Nicolae Ucă, Inspector General de Stat Adjunct în Inspecția Muncii, a vorbit pentru Gândul despre combaterea muncii nedeclarate și despre neregulile privind siguranța la locul de muncă. Oficialul a transmis că ultimele controale efectuate de inspectorii de muncă au scos la iveală abateri grave precum: munca nedeclarată și ignorarea normelor de siguranță. Potrivit acestuia, în doar cinci zile de controale, Inspecția Muncii a aplicat amenzi de peste 8,2 milioane de lei și a identificat sute de persoane care lucrau fără forme legale. Mihai-Nicolae Ucă. Sursa foto: Facebook „În contextul intensificării eforturilor de monitorizare a pieței muncii, concluziile acestei săptămâni de activitate intensă vizează, în special, cele mai grave derapaje: munca nedeclarată și ignorarea normelor de siguranță. Cifrele vorbesc de la sine despre amploarea fenomenului: în doar cinci zile, am aplicat amenzi care depășesc 8,2 milioane de lei. Dincolo de aceste sume, îngrijorător este faptul că am identificat peste 500 de persoane care lucrau fără forme legale”, a transmis Mihai-Nicolae Ucă, pentru Gândul. Mai multe echipamente de muncă au fost oprite pentru a preveni accidentele Oficialul a vorbit și despre vulnerabilitățile la care sunt expuși angajații și a explicat că, pe lângă aspectele contractuale, inspectorii de muncă au intervenit acolo unde viețile omenești erau puse în pericol. Una dintre măsurile luate a fost oprirea imediată a mai multor echipamente de lucru care ar fi putut provoca posibile tragedii. „Acești oameni sunt vulnerabili în fața oricărui incident, fiind lipsiți de orice protecție socială sau medicală. Pe lângă aspectele contractuale, am intervenit drastic acolo unde viața angajaților era pusă în pericol. Am dispus oprirea imediată a unor echipamente de lucru care nu aveau ce căuta în funcțiune, prevenind astfel posibile tragedii”, a mai spus Mihai-Nicolae Ucă. În final, Inspectorul General de Stat Adjunct în Inspecția Muncii a transmis un mesaj pentru toți angajatorii din România. Acesta a subliniat că succesul unei afaceri nu se construiește pe riscul angajatului și nici pe sfidarea legii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Inspecția Muncii a dat AMENZI de peste două milioane de lei pentru neregulile descoperite la angajarea cetățenilor străini. Câți lucrează în România Specialiștii în imigrare denunță proiectul de OUG a guvernului Bolojan și spun că vor fi sancționați dacă muncitorii pleacă ilegal din România, deși nu ei îi recrutează