Povestea cusătoresei din Mărginimea Sibiului care a vândut straie populare în America și Japonia
În toamnă va împlini 80 de ani, iar primul lucru pe care îl face femeia, deosebit de vioaie la vorbă și cusut, este să lămurească proveniența numelui: „Mă cheamă Maria Ciucă, însă lumea mă știe după numele de copilă: ‘Oara lu’ Pușcășel. Bunicii și străbunicii din partea mamei au fost polițiști cu pușcă și, cum erau mai mici de statură, lumea le-a spus «Pușcășel».” Meșteșugul acului, al aței negre și al pânzei de nea l-a deprins de la cea care i-a dat viață: „Mama și-a cusut prima ie când era în clasa întâi. Eu, la șapte ani, am cusut un fileu (dantelă – n.r.) de lampă, pe care l-am vândut. Atunci am început să fac și eu un ban în casă, deși se plătea foarte puțin. Îmi amintesc că lucrai cu acul o săptămână întreagă și primeai cât pentru o feldără de cucuruz.” În Poiana Sibiului este liniște, iar în fața casei Mariei Ciucă un câine masiv stă de strajă. Îi este recunoscător noii sale stăpâne că l-a luat de pe stradă și l-a hrănit. În casa celei devenite „tezaur uman viu” înveți cuvinte vechi, însă foarte noi pentru majoritatea celor ce-i trec pragul. „Ciupag”, „pupejoare”, „cipcă cu suveică”, „floare de 13 muscuță”, „ciocănel” sau „beată” sunt termeni care fac referire la cusăturile de pe ia de Mărginime, cea care a traversat lumea aceasta mare. „Am cusături din America până în Japonia. Mult am cusut, mult am și umblat”, mai spune Maria Ciucă, devenită în anul 2022 tezaur uman viu prin susținerea Muzeului ASTRA. „M-au sunat să-mi spună că dosarul mi-a fost aprobat la București. Erau bucuroși că am fost singura care a obținut voturile tuturor.” Nu-ți trebuie doar răbdare și talent să coși straie populare Să coși o ie, o șurță, o fustă sau o chimeșă nu-i de ici-colo. Nu-ți trebuie doar răbdare și talent, ci și ajutor de Sus. „Io vă spui drept: când cos, mă rog. Zic de 33 de ori o rugăciune către Maica Domnului, de 24 de ori pe cea către Domnul Iisus și de 14 ori pe cea către Sfânta Cruce. Și tot așa, iar câteodată mă prinde noaptea, pe la unu sau doi, cu acul în mână.” Cusăturile ‘Oarei, admirate chiar și de Petre Roman Alături are un album cu imagini de la numeroasele festivaluri și târguri meșteșugărești la care a participat. Sunt amestecate cu cele în care îi apar copiii și nepoții. Chiar și Petre Roman: „Aici e copila mea, Roxana, cu Petre Roman și Corneliu Bucur, fostul director de la Muzeul ASTRA. Doamne, ce se mai minuna domnul Roman de straiele copilei!” Cunoscuta cusătoreasă din Mărginimea Sibiului se lasă ușor descusută. Vorbește despre primele amintiri pe acest pământ: „Pe mama o știu cu acul în mână, iar pe tata, tot pe fugă. În 1948, comuniștii l-au condamnat la închisoare pentru că era chiabur și i-au confiscat casa din Turda. Avea magazine și autobuze, era un om priceput în afaceri. A evadat de la Penitenciarul Aiud; câteva luni nimeni nu a știut de el. Mai apărea rar pe la o soră de-a lui din Rod, unde primea mâncare și haine. Până la urmă, l-au prins și a făcut 11 ani de închisoare.” În acele vremuri, un părinte în pușcărie era un stigmat pentru oricine dorea să facă școală sau să se angajeze. „M-au primit doar la școala de cooperație din Alba Iulia, după ce am fost refuzată de liceul din Deva din cauza «originii nesănătoase». Până la urmă, școala am terminat-o la Orăștie, cu ajutorul unei rude îndepărtate care m-a înscris într-o clasă formată din 30 de fete crescute la orfelinat.” Trăia din cusut, iar salariile de la cooperativă le punea la CEC Studiile în domeniul cooperației o ajută să ajungă vânzătoare la Daia Română. Aici îl cunoaște pe fiul primarului, care avea să-i devină soț. „Amândoi am ajuns să lucrăm la Cooperativa de consum din Poiana Sibiului, pe partea de achiziții și evidență a mărfii. Trăiam doar din ce coseam, iar salariile le puneam la CEC. Așa am strâns bani de casă.” La pensie a ajuns din poziția de contabil-șef al Primăriei Poiana Sibiului. Soțul i s-a prăpădit, însă i-au rămas alături cei trei copii și șapte nepoți. Pe toți îi iubește egal și îi îmbracă în strai românesc la fiecare sărbătoare. „Încă nu le-am pus la locul lor, le mai las să respire”, spune femeia, arătând spre o duzină de costume populare așternute în camera de dinainte. Au fost purtate nu demult de cei pe care-i iubește și le duce dorul. Cetățean de Onoare al comunei Poiana Sibiului În urmă cu câteva săptămâni, Maria Ciucă a primit titlul de „Cetățean de onoare al comunei Poiana Sibiului”, în fața a sute de oameni, mulți dintre ei tineri. Lor le trimite un gând: „Să aibă ambiție și să lucreze. Munca-i sfântă!” În casa aflată nu departe de vechea biserică din lemn, Oara lu’ Pușcășel își coase nemurirea cu ață neagră și aurie. Împunge pânza albă, murmurând rugăciuni în care cuvintele „familie” și „copiii” apar cel mai des. Poartă în gând seninul omului are împrumută din răbdarea sfinților la care se roagă. Mi-a spus că nu cere nimic de la Dumnezeu, pentru că deja fiecare a primit pe acest pământ ceea ce i-a fost hărăzit. Știe că va sta cu acul în mână până când Cel de Sus va decide că vrea să o cunoască personal. ‘Oara lu’ Pușcășel umple o altă filă din seria „Oameni și Locuri de Poveste”, campanie inițiată de Consiliul Județean Sibiu. Povestea Mariei Ciucă a fost împărtășită pe rețelele sociale de Daniela Câmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
De la concertul Metallica, Oana Gheorghiu se răfuiește cu PSD și insistă că nu a făcut trafic de influență când a trimis mailuri pentru grupul Schwarz
Oana Gheorghiu a publicat o primă reacție publică la dezvăluirile exclusive Gândul conform cărora a trimis emailuri la instituțiile statului pentre a se interesa dacă acestea doresc să cumpere produse ale gigantului german Schwartz. Mesajul vine tocmai de la concertul Metallica din București și vicepremierul demis se războiește cu PSD și folosește lozinca de campanie uzitată și de Ilie Bolojan legată de aprins lumina pentru a speria șobolanii. Reacția vine la dezvăluirile Gândul că a trimis emailuri să întrebe instituții ale statului dacă sunt interesate de produsele grupului german Schwarz. „Când aprinzi lumina, sistemul vine să te atace. După 4 ani de „performanță”, Guvernul l-a demis pe șeful Autorității pentru Digitalizarea României, susținut de PSD. Dumnealui vine astăzi în spațiul public cu acuzații privind un trafic de influență pe care l-aș fi făcut în favoarea unei firme, prin niște întâlniri publice și mail-uri date de pe adresele oficiale. „Faptele” s-ar fi petrecut în ianuarie, însă dumnealui abia acum, după ce a fost demis, a decis să dezvăluie public aceste situații reprobabile. Să ne înțelegem: persoana în cauză n-a mers să depună vreo plângere penală, așa cum legea ar fi impus-o dacă era vorba cu adevărat de vreo faptă ilegală. În schimb, a dat presei „pe surse” un e-mail. Și de aici, un mare, mare scandal, bazat, în fapt, pe absolut nimic. Ce nu înțeleg toți acești băieți deștepți este că oamenii nu pot fi prostiți cu fake news-uri. După zeci de ani de combinații, Ilie Bolojan a început curățenia în cămară. Gata cu sinecurile, gata cu privilegiile, gata cu risipa. Nothing Else Matters”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook. Trupa Metallica a donat, de asemenea, 250.000 de euro pentru ONG-ul Oanei Gheorghiu. AUTORUL RECOMANDĂ:
Sorin Grindeanu revine asupra comparației între Ilie Bolojan și Liviu Dragnea: E o diferență majoră
Grindeanu a revenit miercuri asupra declarației în care a transmis că Bolojan seamănă cu Dragnea. Ei diferă deoarece atunci am avut cea mai mare creștere economică din Europa, a explicat președintele PSD. „La o emisiune, cred că în urmă cu vreo săptămână sau două, am fost întrebat de o situație similară pe care am trăit-o eu în 2017, când a fost o moțiune de cenzură care a demis guvernul pe care îl conduceam. Și am spus că se aseamănă Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea. Să știți că și diferă foarte mult. În acea perioadă și în perioada anului 2017, în cele două trimestre cât am fost prim-ministru, am avut cea mai mare creștere economică din Europa. Cea mai mare creștere economică din Europa. E o diferență majoră”, a explicat Sorin Grindeanu. Declarația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă în cadrul căreia Sorin Grindeanu a analizat datele INS privind inflația.
Grindeanu pune tunurile pe Bolojan: un reformat de rit nou cu un plan de sărăcire națională
Acuzațiile au fost lansate miercuri în timpul unei conferințe de presă. „Lasă România într-un deșert economic și de aceea trebuie să plece (…) România este astăzi în criză economică (…) a dus țara pe locul doi la scădere economică (…) avem inflație mai mare decât în Ucraina, o țară aflată în război de patru ani de zile (…) Nici în pandemie nu a fost așa de grav”, a declarat președintele PSD. Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că a avut „un plan de sărăcire națională” referindu-se la inflația mare, criza economică și prăbușirea puterii de cumpărare. Totodată, liderul PSD s-a întrebat „ce ar mai însemna încă un an de guvernare de același tip” având în frunte „un reformat de rit nou care se ascunde și tace dacă îi spui de apropiații domniei sale”. „Probabil vreo 300.000 de șomeri, vreo 100.000 de IMM-uri care pun lacătul pe o ușă”, a răspuns tot el. Sorin Grindeanu s-a referit și la datele prezentate miercuri de INS. „Regret și regretăm că nu am fost mai fermi mai devreme și nu l-am oprit mai devreme. (…) Pe Ilie Bolojan nu l-a demis Parlamentul, l-a demis INS astăzi”, a precizat Sorin Grindeanu. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%, potrivit Institutului Național de Statistică. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.
Schengen Shuffle: Cum reușesc americanii să trăiască aproape tot anul în Europa fără rezidență permanentă
Fenomenul a devenit tot mai popular în ultimii ani, în special în rândul pensionarilor, nomazilor digitali și expaților care vor să trăiască în Europa fără să obțină rezidență permanentă sau vize pe termen lung, arată CNN. Ce este „Schengen Shuffle” Spațiul Spațiul Schengen reunește în prezent 29 de state europene între care circulația se face fără controale la frontieră. Pentru cetățenii multor state non-UE, inclusiv ai Statele Unite, regula generală permite șederi de maximum 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Asta înseamnă că, după trei luni petrecute în țări precum Italia, Franța sau Spania, vizitatorii trebuie să părăsească spațiul Schengen pentru aproximativ alte trei luni. Pentru mulți, soluția este „shuffle-ul”: mutarea temporară în state din afara zonei Schengen, precum Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Turcia sau Cipru. Pensionari americani care trăiesc jumătate de an în Italia Printre cei care practică acest stil de viață se află Christina și Eric Schwendeman, doi pensionari americani care și-au stabilit baza în Italia în 2022. După expirarea permiselor lor de rezidență, cei doi au decis să nu le mai reînnoiască și să alterneze perioadele petrecute în Italia cu călătorii în alte state. În ultimele luni, traseul lor a inclus Regatul Unit, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Turcia, Iordania și Cipru, înainte de a reveni în Italia. „Iubim Italia, dar am realizat că vrem să continuăm să călătorim cea mai mare parte a anului”, a explicat Christina Schwendeman pentru CNN. Comunități online dedicate „shuffle-ului” Fenomenul a dus la apariția unor grupuri online dedicate exclusiv acestor călători. Pe rețelele sociale, mii de oameni schimbă informații despre vize, chirii, trasee și calculul exact al zilelor petrecute în spațiul Schengen. Una dintre cele mai cunoscute comunități este grupul „Schengen Shuffle Expats”, creat de Cindy Wilhelm, o americancă stabilită ulterior în Franța după trei ani de călătorii continue. Pentru mulți participanți, provocarea principală nu este doar respectarea regulilor, ci și găsirea unui echilibru între mobilitate, costuri și viață socială. Regula de 90 de zile poate deveni complicată Deși regula pare simplă, calculul exact al zilelor poate deveni dificil. Sistemul funcționează pe baza unei perioade „mobile” de 180 de zile, iar autoritățile verifică retrospectiv fiecare intrare în spațiul Schengen. O singură eroare poate duce la amenzi consistente sau chiar la interdicții de intrare de până la cinci ani. Pentru a evita problemele, mulți folosesc aplicații speciale precum „Schengen Calculator 90/180” sau „Schengen Simple”. În plus, apar noi schimbări tehnologice. Uniunea Europeană pregătește implementarea sistemelor electronice EES și ETIAS, care vor înlocui treptat ștampilele din pașaport și vor monitoriza digital intrările și ieșirile din spațiul Schengen. De ce aleg oamenii acest stil de viață Pentru unii, „Schengen Shuffle” este o soluție birocratică. Pentru alții, a devenit un stil de viață. Mulți spun că preferă flexibilitatea și costurile mai reduse comparativ cu viața din Statele Unite. Orașele europene accesibile pietonal și transportul public eficient reduc nevoia unei mașini, iar în unele cazuri costurile totale sunt mai mici decât acasă. În același timp, restricțiile îi împing pe călători să descopere destinații mai puțin cunoscute. „Dacă nu existau limitele Schengen, probabil nu am fi ajuns niciodată în Albania sau Turcia. Au devenit unele dintre cele mai memorabile experiențe”, a spus Emily Wilson, o altă americancă intervievată de CNN. Fenomenul reflectă și o schimbare mai amplă în stilul de viață al unor pensionari și lucrători la distanță, care aleg mobilitatea permanentă în locul unei rezidențe fixe.
Metrourile Alstom nu au nici acum avizele pentru intrarea în circulație
Situația trenurilor de metrou produse de Alstom, pentru care Metrorex a plătit un avans de 20 de milioane de euro, devine tot mai complicată. Din cele 13 trenuri care trebuie livrate, doar 12 sunt la București. Una dintre garnituri încă se află în Franța, în posibile teste. Cert este că, până în prezent, potrivit unui răspuns la solicitarea Gândul, niciun tren nu a obținut agrementarea tehnică (avizele tehnice și de siguranță) de la Autoritatea Feroviară Română. Din cauza întârzierilor, Alstom a acumulat penalități uriașe. „La data de 02.12.2020 Metrorex a încheiat cu Alstom Transport Franța un contract în valoare de 103.244.383,49 euro, pentru furnizarea a 13 trenuri. Perioada până la care furnizorul s-a obligat să furnizeze cele 13 trenuri și care include omologarea/agrementarea tehnică a produsului la AFER, testarea și punerea în funcțiune cu călători (P.I.F. cu călători) este de 30 de luni de la semnarea Contractului. Până la data prezentei, au fost transportate la București 12 trenuri. Pentru introducerea în exploatare a trenurilor, primele garnituri trebuie să efectueze împreună cu Autoritatea Feroviară Română testele statice de tip și testele dinamice de tip, la finalizarea cărora AFER va emite Agrementul Tehnic Feroviar, document esențial pentru trecerea la etapa următoare. La acest moment, niciunul din trenuri nu a primit agrementarea AFER”, se arată într-un răspuns al reprezentanților Metrorex, la solicitarea Gândul, semnată de Mariana Miclăuș, director general al companiei. Trenul prototip Alstom trebuie să parcurgă rodajul de 10 mii de kilometri înainte de intrarea în circulație Potrivit sursei citate, după obținerea Agrementului Tehnic Feroviar trebuie efectuate testele de anduranță: „Pentru trenul prototip înseamnă parcurgerea a 10.000 km și 2.000 km pentru fiecare dintre celelalte trenuri”, spun reprezentanții Metrorex. Rodajul trebuie realizat pe Magistrala 5 – Drumul Taberei. Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Ultimul termen avansat de către cei de la Alstom pentru intrarea în circulație a noilor trenuri era 1 iulie 2026. Alstom a acumulat penalități uriașe, care vor fi disputate în instanță Surse din cadrul Metrorex au dezvăluit pentru Gândul că și acest termen a fost devansat. Aceste întârzieri au dus la penalități uriașe. „Referitor la valoarea penalităților, la acest moment, acestea însumează cca. 60 milioane euro. Plata penalităților este disputată în instanță”, au mai precizat oficialii Metrorex în exclusivitate pentru Gândul. Mai mult, trenurile Alstom au fost implicate în câteva incidente. Ultimul dintre ele s-a consumat în luna februarie, când, în timpul unor teste, mecanicul Metrorex a rămas în mână cu butonul pentru frâna de siguranță. Potrivit unui document intrat în posesia Gândul, ca urmare a acestui incident, cei de la Alstom au decis să interzică „orice deplasare în regim de tracțiune proprie a acestor trenuri până la elucidarea cauzei defectării butonului «Frâna de Siguranță»”. De asemenea, anul trecut, în martie, pe Magistrala 2 de Metrou, garnitura „Ilfov” circula cu viteza de 80 km/oră de la stația Pipera spre stația Tudor Arghezi, moment în care, între stațiile Aurel Vlaicu și Aviatorilor, s-au smuls patru captatori de la vagoanele M2 și MP2 și un capac de la panoul de frână de la R2. Caracteristicile noilor trenuri: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Noul metrou Alstom, incident pe Magistrala 2. I-au sărit captatorii la 80 de km pe oră, între Aviatorilor și Aurel Vlaicu, când se afla în teste Explicațiile halucinante oferite de Alstom, producătorul metrourilor care nu circulă, după ce Gândul a dezvăluit că mecanicii Metrorex au rămas în mână cu maneta pentru frâna de siguranță. „Sunt incidente normale în etapa de testare”
Să nu mai fii singur pe holuri reci / Promisiunea făcută la semnarea contractului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj
Guvernul a semnat marți, la Palatul Victoria, contractul pentru lucrările de execuție ale Spitalului Regional de Urgență Cluj, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură medicală din România din ultimele decenii. La ceremonie au participat premierul interimar Ilie Bolojan, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, primarul Emil Boc și președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, care au prezentat atât semnificația proiectului, cât și detaliile tehnice ale investiției. Ilie Bolojan a descris momentul drept unul cu o puternică încărcătură personală și instituțională, subliniind importanța proiectului pentru întreaga regiune de nord-vest. „Pentru mine este o dublă bucurie. Pe de-o parte pentru că se poate semna acest contract și putem începe practic lucrările, în așa fel încât în anii următori să avem încă un spital regional important finalizat în România”, a declarat Bolojan. Bolojan a făcut referire și la tradiția medicinei clujene, afirmând că noua investiție trebuie să ofere specialiștilor infrastructura pe care o merită. „Mă bucur că, pe lângă profesionalismul pe care l-a probat de-a lungul zecilor de ani, echipa de medici clujeni va trebui să beneficieze în anii următori și de condiții de lucru, de aparatură, la nivelul performanțelor pe care le-au dovedit în acești ani, în serviciul pacienților și în salvarea vieților”, a spus Bolojan. Premierul interimar a mulțumit tuturor instituțiilor implicate în derularea proiectului și a transmis constructorilor un mesaj direct: „Nu-mi rămâne decât să le urez spor la treabă constructorilor, în așa fel încât să avem o lucrare de bună calitate în serviciul pacienților din regiunea de nord-vest.” Cseke Attila: „De astăzi cuvintele se opresc și încep faptele” În intervenția sa, ministrul Cseke Attila a încadrat proiectul într-o perspectivă istorică, vorbind despre un moment definitoriu pentru comunitate. „Sunt momente în viața unei comunități care definesc nu doar prezentul, ci și generațiile care vin. Astăzi vorbim de unul dintre aceste momente”, a afirmat ministrul. El a descris Spitalul Regional de Urgență Cluj drept „cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei în ultimele decenii” și a recunoscut dificultățile traversate până la semnarea contractului. „Drumul de până aici a fost lung, a fost plin de provocări, de bariere birocratice și uneori de neîncredere. Dar astăzi am ajuns în punctul în care cuvintele se opresc și încep faptele. De astăzi lucrurile chiar se întâmplă la Spitalul Regional de Urgență Cluj.” Ministrul a insistat asupra dimensiunii umane a proiectului. „Această investiție este o investiție în siguranță, este o investiție în performanță. În acest spital facem o promisiune fiecărui cetățean că în momentele cele mai grele nu mai este singur pe holuri reci, în clădiri obosite de trecerea timpului.” În final, Cseke Attila a transmis că proiectul reprezintă mai mult decât o construcție. „Proiectul de la Cluj este mai mult decât un spital. Este speranța că în România se poate trăi frumos, se poate trăi demn și mai ales se poate trăi sănătos.” Emil Boc: „Dacă vrem ca românii să rămână acasă, trebuie să creăm condiții aici” Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a reamintit că ideea proiectului a pornit în urmă cu mai bine de un deceniu, chiar din Palatul Victoria. „Mă bucur că tot din acest Palat al Victoriei, în 2011, pornea ideea Spitalului Regional de Urgență, alocând șapte hectare de teren pentru a începe să gândim acest proiect. După care fiecare și-a făcut datoria și acum suntem la faza în care putem intra în teren să realizăm acest proiect.” Edilul a prezentat și investițiile de infrastructură care vor susține funcționarea viitorului spital, de la benzi dedicate pentru ambulanțe la conexiuni cu metroul clujean. „Ceea ce astăzi este o problemă în Cluj, și anume faptul că străzile înguste țin salvările și ambulanțele în trafic și se pierd vieți, vom avea coridoare dedicate.” Într-un mesaj cu accent european, Boc a legat proiectul de conceptul „Right to Stay”. „Dacă vrem ca românii să se întoarcă sau cei care sunt să nu mai plece, este să creăm condiții de educație, de sănătate, de calitate a vieții, aici, la noi, acasă. Acest spital exact asta face.” El a subliniat și impactul asupra corpului medical. „Medicii noștri vor avea unde să rămână acasă, pacienții care vor veni la spital din întreaga regiune vor avea un act medical de calitate și atunci poți să spui: da, merită să rămână acasă.” Iuliana Feclistov: 849 de paturi, 22 de săli de operație, heliport și parc fotovoltaic Președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, a prezentat datele tehnice ale proiectului, descriindu-l drept un model nou pentru medicina din România. „Spitalul acesta va avea 849 de paturi. 106 vor fi pentru ATI, inclusiv pediatrie, neonatologie și unitate pentru arși. 12 paturi sunt pentru arși, 34 pentru spitalizarea de zi, 71 de cabinete ambulatorii organizate pe 11 clinici.” Blocul operator va cuprinde „22 de săli de chirurgie, dintre care două săli hibride”, iar întregul complex va depăși 184.000 de metri pătrați, incluzând clădiri tehnice și amenajări exterioare. Feclistov a subliniat că noua unitate va schimba inclusiv filosofia actului medical. „Acest spital va schimba modalitatea prin care se practică medicina în România. Nu va fi organizat așa cum știm noi spitalele din România, pe secții, ci pe șase centre multidisciplinare, care vor trata cazurile într-un mod complex și organizat.” Contractul semnat marți vizează execuția clădirii principale, a infrastructurii suport, realizarea heliportului, a unui parc fotovoltaic și instalarea echipamentelor medicale grele. „Valoarea acestui contract este de aproximativ 2 miliarde 200 de milioane cu TVA, iar valoarea investiției totale este de aproximativ 3 miliarde 400 de milioane”, a precizat șefa ANDIS. Potrivit contractului, termenul de execuție este de 40 de luni, după care Spitalul Regional de Urgență Cluj ar urma să devină principalul centru medical de urgență pentru întreaga regiune de nord-vest a României.
Profiturile AI, împărțite cu poporul. Ce a urmat pentru cele mai profitabile companii din lume, după anunțul șoc din Coreea de Sud
Șeful politicii prezidențiale a declarat că Coreea de Sud ar trebui să împartă profiturile generate de boom-ul inteligenței artificiale cu toți cetățenii săi iar declarația a dus la scăderea acțiunilor producătorilor de cipuri de memorie din țară, anunță Financial Times. Valoarea de piață a Samsung a depășit 1 trilion de dolari Într-o postare de luni pe Facebook, Kim Yong-beom a lansat ideea redistribuirii unei părți din profiturile în creștere ale producătorilor de cipuri din Coreea de Sud, după ce valoarea de piață a Samsung Electronics a depășit 1 trilion de dolari săptămâna trecută, iar acțiunile SK Hynix aproape s-au triplat anul acesta. Kim a spus că ultima creștere a pieței semiconductorilor a indicat un superciclu prelungit care ar putea genera venituri fiscale uriașe pentru guvern. „Atunci, întrebarea cum să folosim acești bani nu este doar o chestiune opțională de elaborare a politicilor – devine o chestiune de design instituțional care trebuie luată în serios în considerare”, a scris el. Comentariile au greutate, deoarece extrem de influentul Kim contribuie la stabilirea cadrului de bază al politicii economice a guvernului. Acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut după anunț După anunț, acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut marți cu 3,5%, respectiv 1,4%, în timp ce indicele Kospi a scăzut cu până la 5%, investitorii încercând să evalueze potențialele consecințe pentru sector. „Comentariile sale sună foarte controversate, mai ales că inițial a sugerat că profiturile corporative în exces, precum și veniturile fiscale mai mari ar trebui redistribuite”, a declarat Chaiwon Lee, președintele Life Asset Management, cu sediul la Seul. „Investitorii au nevoie de semnale mai clare despre cum ar funcționa acest lucru. Dar nu va fi ușor pentru guvern să ia măsuri împotriva principiilor de bază ale capitalismului.” Kim a clarificat ulterior că se referea doar la „veniturile fiscale în exces” generate de boom-ul inteligenței artificiale, în loc să propună o nouă taxă pe profiturile corporative. El a spus că veniturile fiscale neașteptate din boom-ul semiconductorilor din 2021-2022 au fost cheltuite ad-hoc, avertizând că „permiterea disipării acestor câștiguri în același mod ar putea echivala cu risipa unei oportunități istorice unice într-o generație”. Samsung și SK Hynix = 3% din PIB-ul Coreei de Sud Samsung și SK Hynix au generat anul trecut profituri operaționale combinate de 90 de trilioane de won (61 de miliarde de dolari), echivalentul a aproximativ 3% din PIB-ul Coreei de Sud. Vizate sunt profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale CW Chung, co-director al departamentului de cercetare a acțiunilor pentru Asia-Pacific la Nomura, a estimat că profiturile lor combinate ar putea ajunge la 600 de trilioane de won în acest an – aproximativ un sfert din economia sud-coreeană. Kim a susținut că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Coreea de Sud era aceea că „profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale ar putea lărgi structural diviziunea în formă de K din cadrul societății” și a subliniat necesitatea de a utiliza o parte din aceste câștiguri pentru a păstra stabilitatea socială. Comentariile sale vin în contextul în care cipurile de memorie au devenit esențiale în lanțul global de aprovizionare cu infrastructură de inteligență artificială, capacitatea cipurilor de memorie avansate cu lățime de bandă mare ale Samsung și SK Hynix pentru acest an fiind deja epuizată. Cererea puternică a transformat cele două companii în unele dintre cele mai profitabile afaceri din lume. Performanța lor a intensificat, de asemenea, dezbaterea despre modul în care bogăția generată de boom-ul inteligenței artificiale este împărțită cu lucrătorii, evidențiind disparitățile tot mai mari dintre o mână de sectoare în plină expansiune și restul economiei. Samsung, cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume, a intrat marți în ultima zi de discuții salariale mediate de guvern cu sindicatul său, în încercarea de a evita o grevă planificată . Compania se află într-o dispută cu angajații cu privire la modul de împărțire a câștigurilor din boom-ul semiconductorilor bazat pe inteligență artificială, sindicatele amenințând cu o grevă de 18 zile începând cu 21 mai, dacă Samsung nu acceptă salarii și bonusuri mai mari. „Investitorilor nu le plac surprizele neașteptate și lipsa de vizibilitate”, a declarat Namuh Rhee, președintele Forumului Coreean de Guvernanță Corporativă, un grup de advocacy. „Comentariile lui Kim au fost percepute ca un indiciu al unei politici anti-piață, iar investitorii sunt îngrijorați că guvernul ar putea renunța la reformele sale privind piața și guvernanța.”
Discrepanțele sociale dintre copii îi urmăresc toată viața / Ce arată cel mai mare studiu OECD despre dezvoltarea timpurie
Un raport publicat în mai 2026 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) trage un semnal de alarmă despre ceea ce se întâmplă cu copiii înainte să intre în sistemul școlar. Studiul Internațional privind Învățarea Timpurie și Bunăstarea Copilului (IELS 2025), cel mai amplu de acest fel din lume, a evaluat direct peste 23.000 de copii de 5 ani din 8 jurisdicții – Coreea de Sud, Anglia, Belgia (Comunitatea Flamandă), Țările de Jos, Emiratele Arabe Unite, Malta, Azerbaijan (Baku și Sumgait) și Brazilia (statele Ceará, Pará și São Paulo) – măsurând abilități de bază în trei mari domenii: alfabetizare și matematică emergentă, funcții executive (memorie de lucru, inhibiție, flexibilitate mentală) și dezvoltare socio-emoțională. Concluzia centrală a raportului, sintetizată chiar de directorul pentru Educație al OCDE, Andreas Schleicher, este dură: până la 5 ani, „povestea este deja scrisă.” Decalajele dintre copii nu sunt variații minore – sunt prăpăstii care, dacă nu sunt adresate devreme, urmează copilul toată viața. Coreea și Anglia – în frunte. Brazilia – în coadă La alfabetizare și matematică emergentă (abilități esențiale pentru școală), Coreea de Sud se situează cel mai sus, cu un scor compozit de 545 față de media internațională de 500. Anglia urmează cu 525, în timp ce statele braziliene participante au obținut 479, cel mai slab rezultat. Decalajele dintre jurisdicții sunt mai pronunțate în aceste domenii cognitive decât în cel socio-emoțional, unde țările se grupează mai strâns. La funcțiile executive – capacitatea de concentrare, memorie operativă și adaptare rapidă la reguli schimbate – Coreea conduce detașat (564), urmată de Anglia (503) și Emiratele Arabe Unite (499). La polul opus, Brazilia se situează din nou pe ultimul loc (465). Decalajele socio-economice apar de la 5 ani Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale studiului este amploarea inegalităților legate de statutul socio-economic al familiei. Copiii din familii avantajate economic obțin în medie cu 60 până la 70 de puncte mai mult decât copiii dezavantajați la alfabetizare și matematică emergentă – o diferență echivalentă cu aproape un an de dezvoltare. Aceste discrepanțe sunt mai mici, dar persistente, și în domeniile funcțiilor executive și ale competențelor socio-emoționale. Studiul arată totodată că doar aproximativ 15% dintre copiii din familii dezavantajate reușesc să performeze în trimestrele superioare ale distribuției – ceea ce OCDE numește „reziliență în dezvoltare.” Această cifră ajunge la 22% în anumite domenii socio-emoționale, semn că investițiile în medii de sprijin pot face diferența chiar și pentru cei mai vulnerabili copii. Fetele depășesc băieții în aproape toate domeniile La 5 ani, fetele obțin scoruri mai mari decât băieții în toate cele trei dimensiuni evaluate, diferența fiind cea mai pronunțată în competențele socio-emoționale. Fetele depășesc băieții cu 20 până la 31 de puncte la identificarea emoțiilor, comportamentul prosocial și controlul comportamental. Diferența este cel mai mică la matematica emergentă, singurul domeniu unde băieții din Coreea obțin scoruri ușor superioare. Îngrijorător, aceste decalaje în favoarea fetelor sunt mai mari în rândul copiilor cu cele mai slabe performanțe, sugerând că băieții vulnerabili sunt cel mai expuși riscului de rămânere în urmă. Ce se întâmplă acasă contează enorm – dar nu în felul în care credem Capitolul dedicat mediului familial aduce rezultate surprinzătoare pentru părinți. Frecvența cu care părinții citesc copilului dintr-o carte este activitatea cu cea mai puternică asociere pozitivă cu scorurile la alfabetizare și numerație – o diferență de 32 de puncte la alfabetizare între familiile care citesc zilnic și cele care citesc rar, chiar și după controlul nivelului socio-economic al familiei. De asemenea, accesul la mai mult de 50 de cărți pentru copii acasă este asociat cu scoruri cu 42 de puncte mai mari la alfabetizare emergentă față de familiile cu mai puțin de 25 de cărți. Prin contrast, utilizarea dispozitivelor digitale de către copii nu este asociată cu rezultate mai bune – și în unele jurisdicții are chiar corelații negative, în special cu alfabetizarea și numerația. 46% dintre copiii din studiu folosesc un dispozitiv digital în fiecare zi, cu proporții mai mari în familiile dezavantajate economic. Studiul nu găsește dovezi că activitățile digitale educative realizate împreună cu părinții au un impact consistent pozitiv. Implicarea părinților în viața instituției de educație timpurie a copilului contează de asemenea – copiii cu părinți implicați activ obțin scoruri cu până la 52 de puncte mai mari în domeniile socio-emoționale, chiar și după ajustarea pentru statut socio-economic. Grădinița contează dacă e de calitate și accesibilă Copiii care au intrat mai devreme în sistemul de educație timpurie tind să obțină scoruri mai bune la 5 ani. Această asociere este mai puternică pentru alfabetizare și numerație decât pentru funcțiile executive sau competențele socio-emoționale. Totuși, studiul avertizează că simpla participare la grădiniță nu este suficientă: calitatea acesteia contează decisiv. Un rezultat important este că nu există dovezi că frecventarea educației timpurii reduce mai mult decalajele socio-economice pentru copiii dezavantajați decât pentru cei avantajați. Dimpotrivă, copiii avantajați participă în medie cu aproximativ 5 luni mai mult la educație timpurie, ceea ce poate amplifica inegalitățile în loc să le reducă. OCDE recomandă explicit politici care să crească participarea copiilor dezavantajați și să asigure o calitate consistentă a serviciilor. Un aspect tehnic relevant: în medie, 36% din variația scorurilor la alfabetizare și numerație emergentă este explicată de diferențele dintre instituțiile de educație timpurie frecventate — nu de caracteristicile individuale ale copilului. Aceasta înseamnă că instituția contează enorm, ceea ce face calitatea și echitatea accesului la ea o prioritate de politică publică. Un copil din zece are dificultăți, dar sprijinul ajunge acolo unde e nevoie Aproximativ unul din zece copii din studiu a experimentat dificultăți timpurii de învățare sau de comportament, cu o prevalență mai mare în familiile dezavantajate socio-economic. Vestea relativ bună: copiii expuși unui număr mai mare de factori de risc au mai mult șanse să primească suport specializat, ceea ce sugerează că sistemele de sprijin sunt, în general, orientate corect spre cei mai vulnerabili. Ce înseamnă pentru politicile publice Raportul OCDE oferă un mesaj clar pentru decidenții politici: investițiile în primii ani de viață aduc cel mai mare randament pe termen lung. Schleicher subliniază că
De unde a pornit scandalul în urma căruia George Copos amenință cu închiderea telecabinei de pe Tâmpa și a restaurantului Panoramic. Un USR-ist se află în spatele plângerii depuse împotriva omului de afaceri
Scandalul privind accesul auto pe Muntele Tâmpa, arie naturală protejată din Brașov, a escaladat în ultimele zile. După ce Garda Forestieră a închis drumul, omul de afaceri George Copos a anunțat că va ajunge să pună lacătul pe telecabina de pe Tâmpa și restaurantul Panoramic. La mijloc stă decizia de blocare a circulației autovehiculelor pe drumul care urcă spre vârful muntelui. Cine l-a reclamat pe Copos Totul a început după ce o serie de organizații civice și mai mulți brașoveni au reclamat faptul că drumul folosit la început pentru lucrările de modernizare a restaurantului Panoramic și a telecabinei este în continuare deschis circulației. Iar mașinile companiilor din grupul Ana Holding, controlat de George Copos, circulă cu regularitate pe acolo. Deloc surprinzător, având în vedere istoricul formațiunii politice, plângerea oficială care a dus la intervenția autorităților a fost depusă de un consilier local din partea USR. Alexandru Gheorghe este cel care a sesizat Garda Forestieră. El a reclamat utilizarea excesivă a drumului de pe Tâmpa, în condițiile în care zona este rezervație naturală. Acolo, susține acesta, accesul auto ar trebui permis doar vehiculelor de intervenție. „În 8 aprilie am sesizat Garda Forestieră cu privire la utilizarea excesivă a drumului de pe Tâmpa, iar astăzi inspectorul general George Gârbacea și echipa de la Garda Forestieră Brașov s-au deplasat la fața locului și au dispus măsura închiderii drumului, cu acces permis exclusiv instituțiilor de intervenție. Surpriza a fost că, fix în timpul controlului, pe drum circula un autoturism care transporta muncitori. După cum arătau și după sculele pe care le aveau asupra lor, aceștia ar fi putut foarte bine să urce cu telecabina. Este încă o dovadă clară că drumul nu este folosit doar în situații excepționale, ci în mod abuziv și nejustificat”, a scris Alexandru Gheorghe pe pagina sa de Facebook. În paralel, ONG-ul „Asociația Scut pentru Spații Verzi” a lansat petiția „Fără mașini pe Tâmpa”. Peste 3200 de oameni au semnat, reclamând că mașinile lui Copos afectează habitatul natural și speciile protejate din zonă. Soluția găsită de ONG-iști: aprovizionarea cu marfă a restaurantului să se facă folosind telecabina! Vineri, în urma sesizărilor primite de la consilierul USR, inspectorul general al Gărzii Forestiere, George Gârbacea, s-a deplasat la fața locului și a dispus închiderea accesului auto pe drum, cu excepția instituțiilor de intervenție. De fapt, măsura închiderii drumului ar trebui să-i revină Regiei Publice Locale a Pădurilor (RPLP) Kronstadt). Tot cei de la RPLP Kronstadt au obligația de a veghea respectarea interdicției. De partea cealaltă, George Copos susține că drumul folosit este esențial pentru funcționarea restaurantului și a telecabinei. El amintește investițiile uriașe făcute în cele două obiective, care depășesc suma de 21 de milioane de euro. În opinia sa, drumul este necesar pentru aprovizionare cu marfă și evacuarea deșeurilor. Copos insistă asupra faptului că toate lucrările s-au făcut având autorizațiile necesare și cu acordul instituțiilor locale. „Eu pot să spun doar că am investit acolo peste 21 de milioane de euro în cele două obiective: restaurantul Panoramic, care a fost părăsit în ultimii 20 de ani, și în telecabina Tâmpa. Deci, am plătit 21 de milioane. Doi: avem toate autorizațiile care sunt necesare conform legislației pentru a face acea investiție. Inclusiv am avut acordul tuturor instituțiilor din Brașov pentru a repara drumul și a-l folosi în consecință pentru mașinile de salvare, pentru mașinile de pompieri și pentru a face de două ori în 24 de ore aprovizionarea Panoramicului. Noi putem foarte bine să închidem totul, pentru că încă aducem bani de acasă, și cu asta am terminat. „V-ați urca într-o telecabină cu care am dus gunoiul?” V-ați urca într-o telecabină cu care am dus gunoiul? Păi, spuneți-mi și mie cum duci gunoiul de acolo, cum aduci pompierii dacă ai nevoie, cum aduci Salvarea? A fost un drum de șantier construit acum 55 de ani sau 60 de ani și e normal să poți să-l folosești de două ori pe zi pentru a duce gunoiul de acolo și pentru a fi folosit de Salvare dacă este cazul sau de mașina de pompieri. El nu este nici măcar drum forestier, este drum de șantier, așa a fost făcut. Deci lucrurile sunt foarte clare. Dacă vrem să facem ceva în țara asta… Sau depinde ce vrem: vrem să blocăm și să trimitem acasă 100 de oameni pentru care noi plătim impozite, plătim taxe, plătim salarii, plătim TVA și așa mai departe. Sau stăm să ne uităm și nu facem nimic în România. Închidem totul și cu asta am terminat. Dacă închidem, nu mai plătim impozite, nu mai ținem 100 de angajați, nu mai plătim taxe, nu se mai bucură lumea de investiție. Pentru mine, lucrurile sunt foarte simple. Grupul Ana este un grup foarte mare, foarte puternic, așa că vom face lucrul acesta”, a declarat George Copos, potrivit profit.ro. Istoria telecabinei și a restaurantului Panoramic Restaurantul Panoramic și telecabina de pe Tâmpa au fost modernizate în perioada 2024-2025. Investiția a depășit 21 de milioane de euro. În timpul lucrărilor, echipa de muncitori a folosit un drum care urcă din Răcădău (în spatele Tâmpei) spre vârful muntelui. Problema este că respectivul drum era încadrat ca fiind traseu turistic. După terminarea lucrărilor, în toamna lui 2025, angajații holdingului „Ana” au continuat să folosească drumul pentru aprovizionarea și evacuarea deșeurilor de la restaurantul Panoramic. Telecabina Tâmpa a fost inaugurată în 1970, iar restaurantul Panoramic s-a deschis în 1975. Ambele sunt considerate în prezent două dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Brașov. RECOMANDAREA AUTORULUI: FOTO | Lovitură marca George Copos: De la 1 ianuarie 2023, Athenee Palace devine Intercontinental Athenee Palace! George Copos, declarație dură! Omul care a finanțat RAPID 20 de ani a tunat: „Două campionate, cel puţin, ne-au fost furate” Fiica lui George Copos vrea să reprezinte România la Jocurile Olimpice! Ce SPORT practică fata fostului patron al celor de la Rapid