Cristian Socol: Avem cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din ultimii 10 ani. Tinerii sunt cei mai afectați de programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat
Se spune că viitorul unei țări este dat de bunăstarea tinerilor care locuiesc și muncesc în acea țară, postează Cristian Socol, într-o analiză succintă. Observația profesorului universitar pleacă de la ultimele date oficiale publicate de Institutul Național de Statistică care relevă că șomajul în rândul tinerilor din România a ajuns la un nivel aproape catastrofal. Dacă rata șomajului pe toate categoriile de vârstă se menține la un nivel rezonabil, 6%, în segmentul 15-24 ani, aceasta se situează la 27,3%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Cu 27,3%, România are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din UE (date trimestriale din România, Slovenia, Belgia, Croatia, Cipru și date lunare restul țărilor UE. În România mai mult de unul din patru tineri este șomer, conform statisticilor Eurostat, remarcă Cristian Socol, adică cea mai mare rată a șomajului din ultimii 10 ani. Având în vedere programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat, tinerii reprezintă una dintre cele mai afectate categorii sociale din România. Șomaj, probleme cu plata ratelor bancare, creșterea costului vieții, tăieri de venituri și dificultăți majore în accesarea unei locuințe sau a altor bunuri durabile, subliniază profesorul.
Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade.
Deși guvernul Bolojan a anunțat vremuri bune pentru economia românească și relansare, specialiștii văd exact contrariul. Economiștii au avertizat încă de la momentul în care au fost anunțate măsurile de austeritate că acestea vor încetini economia sau că vor adânci o răcire deja existentă. Creșterea economică din România în 2025 a fost de circa 1%, motiv pentru care specialiștii vorbesc despre o posibilă recesiune, iar analiștii prevăd o criză economică de proporții în 2026. De altfel, anul 2025 a pus pe butuci industria românească, fabrici emblematice au pus lacătul, iar numărul șomerilor a crescut. Problema e că și în 2026 economia românească pare că va merge cu frâna de mână trasă. Or, dacă măsuri concrete care să susțină companiile nu există, înseamnă că șomajul va fi în creștere, deci consumul românilor va continua să scadă. Economia românească dă tot mai multe semne de oboseală, deși premierul Bolojan a transmis că în 2026 „vor fi o scădere a inflației și condiții pentru relansare în a doua parte a anului viitor”. Totuși, de la consumul românilor și până la construcții și activitea din industrie, indicatorii economici arată că România se va lupta în coninuare cu aceleași presiuni din 2025. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o imagine a României în care fabricile emblematice se închid, șomajul crește, iar consumul populației scade dramatic. Așa cum spune și manualul de economie, o criză economică se referă la scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Practic, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Acest lucru se întâmplă deja în țara noastră, deși Executivul anunță o creștere economică. De exemplu, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată clar că cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu 4,8%. Sursa: Institutul Național de Statistică Singura creștere înregistrată a fost în cazul cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata. Potrivit datelor INS, aceasta a crescut în octombrie 2025, față de aceeași lună din 2024, dar numai cu 1,2%. Totuși, sectorul a înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, comerțul cu ridicata specializat al altor produse și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului. Sursa: Institutul Național de Statistică Mai departe, volumul cifrei de afeceri din servicii a scăzut în octombrie 2025 față de octombrie 2024, atât ca serie brută, cu 7,3%, cât și ca serie ajustată cu 6,9%, ca urmare a scăderilor din hoteluri și restaurante, servicii de coafură și înfrumusețare, spălare și curățare textile, agenții de turism și jocuri de noroc, conform datelor INS. Practic, volumul cifrei de afaceri din servicii se referă la cât „se vând” serviciile într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul economic arată ce venituri au obținut firmele din diverse domenii fără să fie inclus TVA-ul sau alte venituri care nu țin direct de prestarea serviciilor. Sursa: Institutul Național de Statistică Producția industrială a scăzut în primele 11 luni din 2025 Industria, un alt sector important pentru economia românească, a scăzut ca serie brută cu 1,1%, în primele 11 luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform Intitutului Naţional de Statistică. Industria este cea mai importantă ramură economică din România și înseamnă circa 20% din PIB. În luna noiembrie 2025, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 6,1% din cauza industriei prelucrătoare și industriei extractive. Spre deosebire de luna corespunzătoare din 2024, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 2,8%, ca efect al scăderilor înregistrate de industra prelucrătoare și industria extractivă. De asemenea, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă a crescut cu 1,4%, respectiv cu 0,4%. Construcțiile rămân cel mai dinamic sector al economiei românești Pe tabloul general al sectoarelor care participă la formarea PIB-ului, construcțiile au ocupat un loc fruntaș în lunile anului trecut. Au avut cea mai semnificativă contribuție la creșterea PIB, 0,5%, urmată de agricultură, 0,2%. La polul opus s-a aflat industria care a avut o contribuție negativă, -0,1%. Deși au scăzut în octombire 2025 față de septembrie cu 2%, construcțiile s-au menținut pe o creștere solidă în primele 10 luni din an. Mai mult decât atât, față de octombrie 2024, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 13,8%, iar ca serie ajustată sezonier cu 13,3%, arată datele INS. Șomajul crește pe fondul măsurilor de austeritate și al închiderii fabricilor România traversează o perioadă critică, dar creșterea șomajului este cu siguranță o consecință a măsurilor fiscale extreme, inflației ridicate și contextului global tot mai incert. Anul trecut a fost marcat de concedierile masive în urma închiderii unor unități de producție, care au avut un impact major asupra economiei, inclusiv asupra PIB-ului. De asemenea, impactul social al concedierilor este unul destul de dur. De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România era de 5,7%, în timp ce în noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Chiar dacă creșterea nu este uriașă, indicatorii economici arată că perioada pe care o traversează România nu este printre cele mai bune, Mai mult decât atât, Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile economiei românești. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, față de un avans de 1,3% prognozat în luna iunie a anului trecut și unul de 2,1% estimat la începutul anului trecut. RECOMANDAREA AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile
Șomajul pe termen lung în regiunile UE în 2024: Cum variază rata pe continent și care este situația României
Rata șomajului pe termen lung s-a situat la 1,9% în anul 2024. În acest sens, aproximativ 1 din 3 șomeri din UE erau șomeri de lungă durată, arată datele Eurostat publicate marți. Șomajul pe termen este definit ca ponderea forței de muncă care a fost șomeră timp de 12 luni sau mai mult. Dintre cele 195 de regiuni de nivel 2 din nomenclatura unităților teritoriale statistice (NUTS 2) pentru care sunt disponibile date, 82 au înregistrat rate peste media UE de 1,9%, 106 au avut rate sub medie, iar 7 au avut aceeași rată. Sursa foto: Eurostat Cele mai mari și mai mici rate în regiunile UE Potrivit datelor Eurostat, unele dintre cele mai ridicate rate ale șomajului de lungă durată s-au înregistrat în țările din sudul UE și în mai multe regiuni ultraperiferice ale Franței. În plus, regiunile autonome spaniole Ciudad de Melilla și Ciudad de Ceuta au înregistrat, de departe, cele mai ridicate rate, adică 16,3%, respectiv 15,8%. Alte rate ridicate de șomaj pe termen lung, însă de sub 10%, s-au înregistrat în trei regiuni din sudul Italiei: Campania (9,9%), Calabria (8,3%) și Sicilia (8,0%). Cea mai scăzută rată a șomajului pe termen lung din UE, de 0,4%, a fost observată în 4 regiuni: regiunile cehe învecinate Praga și Střední Čechy, precum și Utrecht și Noord-Brabant în Țările de Jos. Cum stă România la acest capitol Cea mai mică rată a șomajului pe termen lung în România se înregistrează în regiunea Nord-Vest, de 0,8%. Regiunea București-Ilfov și Nord-Est au rate de 1,1%, respectiv 1,4%. Cele mai mari rate se înregistrează în regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, de 2,9% și, respectiv, 2,6%.
Calcul complet | Câți bani primește lunar un român din Italia, dacă a fost concediat și a rămas șomer
Iată câți bani primește lunar un român din Italia, dacă a fost concediat și a rămas șomer. În Italia, locuiesc peste un milion de români, ceea ce o face cea mai mare comunitate de români din afara țării. În Italia, indemnizația principală de șomaj se numește NASpI (Nuova Assicurazione Sociale per l’Impiego). Pentru a beneficia de indemnizația de șomaj, o persoană trebuie să fi lucrat legal în Italia și să fi plătit contribuții sociale cel puțin 13 săptămâni în ultimele 4 luni. De asemenea, pierderea locului de muncă trebuie să fie involuntară, nu prin demisie, cu excepții speciale. Apoi, o persoană trebuie să fie înregistrată la centrul de ocupare (Centro per l’Impiego) ca fiind în căutarea unui loc de muncă. Persoana în cauză trebuie să depună cererea la INPS (Istituto Nazionale della Previdenza Sociale), în maximum 68 de zile de la încetarea contractului. Valoarea indemnizației NASpI Indemnizația lunară nu este fixă, ci ea se calculează în funcție de salariul mediu brut realizat în ultimele 4 luni de muncă. Dacă salariul mediu lunar este sub 1.425,21 € (valoare de referință 2025), indemnizația este 75% din salariu. Dacă salariul este peste 1.425,21 €, se plătește 75% din acea sumă + 25% din diferență. Indemnizația maximă nu poate depăși aproximativ 1.550 € pe lună (valoare actualizată anual). Începând cu luna a 4-a de plată, suma scade cu 3% pe lună. Durata plății NASpI este jumătate din numărul săptămânilor lucrate în ultimele 4 ani. Spre exemplu: dacă o persoană a lucrat 12 luni, primește indemnizație timp de 6 luni. De altfel, cetățenii români care au lucrat legal și au plătit contribuții în Italia au drepturi egale cu cetățenii italieni privind șomajul, conform legislației UE. Un exemplu de calcul aproximativ arată că: să zicem că un român câștiga 1.400 €/lună net: Salariul brut mediu ~ 1.800 €/lună, 75% din 1.425,21 € ≈ 1.068,91 € Indemnizație NASpI ≈ 1.070 € / lună pentru primele 3 luni. Apoi scade cu 3% lunar după luna 4. Autorul recomandă: „Țara românilor” din Europa care oferă 2.500 de euro tinerilor sub 35 de ani care vor să devină șoferi de TIR. Cât câștigi lunar din această meserie
Inflația ajunge pe un platou. BNR îngheață rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an
Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste, consideră optimiști specialiștii BNR. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercurii, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflaţiei pe un platou la finele trimestrului III şi a descreşterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, justifică finanțiștii. Inflația va frâna în trimestrul trei Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, notează BNR. Dar există ”incertitudini care rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”. De asemenea, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern. Curba inflației și efectul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice. Efectul TVA Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor. Economia își revine ușor Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore. Șomajul, în limite suportabile Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile iunie şi iulie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut şi s-a menţinut în trimestrele I şi II la o valoare medie de 6,0 la sută. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a prelungit descreşterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate, arată BNR Recomandarea autorului: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii
Ministrul Muncii despre șomajul crescut al tinerilor: Avem o problemă ca țară
„Suntem, într-adevăr, în situația de a avea o problemă ca țară. Europa, în general, are o problemă cu șomajul în rândul tinerilor și de aceea există o politică europeană pentru a încerca să se rezolve din această problemă. Specific, în țara noastră, o parte importantă a problemelor, în opinia mea, este dezechilibrul între rural și urban. Între accesul la educație pentru tinerii din mediul rural și tinerii din mediul urban. Mai puțin acces la educație, mai puțină educație, mai puțină pregătire profesională, mai puține aptitudini, mai puține șanse pe piața muncii.”, spune la Antena 3 CNN Florin Manole. El a povestit că la lansarea programului de internship la Guvern, unde erau 150 de tineri, a întrebat câți provin din mediul rural. Au ridicat mâna mai puțin de zece. „Sunt în contractare sume de aproape 800 de milioane de euro pentru programe care nu se referă doar la tineri, dar se referă și la tineri. Programe de ucenicie, programe care sprijină, dau un stimulant companiilor care angajează fie tinerii care nu au un loc de muncă, fie șomeri de lungă durată. Și doar anul trecut au fost peste 60.000 de persoane, încă o dată nu sunt doar tineri, e o plajă mai largă pentru că legea prevede genul ăsta de facilitate pentru mai multe categorii de oameni, dar numai anul trecut peste 60.000 de oameni au intrat în piața muncii prin intermediul acestor programe pe care Ministerul Muncii le-a avut. Pentru anii următori, până în 2029, sunt în continuare astfel de programe. Rămâne de văzut cât de eficient vom reuși să cheltuim acești bani, pentru că nu întotdeauna banii sunt singura resursă necesară. Uneori e important și ca banii să se cheltuiască corect”, a mai spus Manole.
Tot mai mulți oameni rămân șomeri din cauza inteligenței artificiale: Ce locuri de muncă sunt cele mai vizate
Jurnaliști, artiști și copywriteri din întreaga lume sunt înlocuiți cu AI, în ciuda protestelor și a lipsei unor reglementări clare. Valul de automatizare bazat pe inteligență artificială începe să afecteze grav sectoare creative precum jurnalismul, ilustrația sau copywritingul, iar pentru unii profesioniști impactul este devastator. Trei povești recente, din Polonia, Indonezia și Marea Britanie, arată, dacă mai era nevoie, amploarea acestei tranziții forțate, scrie The Guardian. Jurnaliștii, printre primii care sunt înlocuiți de AI În Cracovia, jurnalistul Mateusz Demski, în vârstă de 31 de ani, a fost concediat în 2024 de la Radio Kraków, alături de alți colaboratori part-time. Deși li s-a spus că decizia are la bază probleme financiare, câteva luni mai târziu postul a lansat emisiuni prezentate de avatare AI, fiecare cu personalitate și biografie fabricate. Una dintre emisiuni simula un interviu cu poeta Wisława Szymborska, decedată în 2012, fapt care a stârnit reacții dure în rândul ascultătorilor și al comunității culturale. Demski și alți colegi au lansat o petiție semnată de zeci de mii de persoane, iar postul a renunțat ulterior la proiectul cu AI. În locul acestuia, emisiunile sunt acum gestionate de studenți, o soluție mai ieftină, dar considerată de Demski preferabilă avatarelor. Nici artiștii nu o duc mai bine de când a apărut inteligența artificială În Bandung, Indonezia, ilustratoarea Lina Meilina, 30 de ani, resimte un declin sever al cererii pentru lucrările sale personalizate de când AI-ul a devenit larg accesibil. Comenzile lunare au scăzut de la 15 la cinci, iar cazurile de abuz asupra artei sale s-au înmulțit. Unele dintre personajele create de ea au fost reproduse cu AI în contexte nepotrivite. Platformele nu intervin, iar guvernul indonezian folosește la rândul său imagini AI în campanii oficiale. Meilina se gândește să renunțe la ilustrație în favoarea realizării de recuzite pentru cosplay. Texte sterile, scrise de AI, în locul copywriter-ilor umani Nu în ultimul rând, în Marea Britanie, Annabel Beales, 49 de ani, a fost concediată de la centrul de grădinărit unde lucra ca copywriter. Deși angajatorul i-a promis stabilitate, a fost înlocuită cu conținut generat de ChatGPT la doar câteva luni după ce și-a obținut jobul visat. Site-ul companiei conține acum doar texte sterile, fără „voce umană”. Beales lucrează în prezent ca asistentă administrativă, dar rămâne marcată de experiența pierderii carierei pentru care s-a pregătit.