Un test de salivă ar putea detecta lipsa acută de somn / Metoda ar putea fi folosită inclusiv în anchete rutiere
Un grup de cercetători din Elveția a identificat o „amprentă metabolică” a privării acute de somn, care poate fi detectată din salivă cu ajutorul inteligenței artificiale. Studiul deschide posibilitatea apariției unor teste rapide care să arate dacă o persoană nu a dormit deloc o noapte întreagă. Studiul, publicat în revista științifică Journal of Proteome Research, a analizat probe de salivă de la 20 de bărbați tineri și sănătoși, în trei situații diferite: după o noapte complet nedormită, după patru nopți cu doar șase ore de somn, după un program normal de opt ore de somn. O singură noapte de privare de somn lasă o semnătură distinctă în salivă Cercetătorii au folosit metode avansate de analiză chimică și algoritmi de machine learning pentru a căuta modificări metabolice produse de lipsa somnului. Ei au descoperit că o singură noapte de privare totală de somn lasă o „semnătură” biologică distinctă în salivă. Potrivit autorilor, sistemul a reușit să identifice corect persoanele private de somn folosind doar 10-12 markeri moleculari. Cele mai precise rezultate au fost obținute dimineața și la prânz. Reducerea moderată a somnului nu a produs modificări detectabile În schimb, reducerea moderată a somnului – patru nopți consecutive cu șase ore de somn – nu a produs modificări suficient de clare pentru a putea fi detectate în mod fiabil. Autorii spun că un astfel de test ar putea avea aplicații în: siguranța rutieră, medicina muncii, domeniul clinic, anchetele medico-legale. În prezent, în multe țări nu există metode obiective pentru a demonstra dacă un șofer era sever privat de somn în momentul unui accident, iar anchetatorii se bazează în mare parte pe declarații și reconstituiri. Testul trebuie, însă, validat pe eșantioane mai mari de populație Cercetătorii dau exemplul statului american New Jersey, unde „Maggie’s Law” permite urmărirea penală a șoferilor care au stat trezi mai mult de 24 de ore înaintea unui accident mortal. Totuși, autorii avertizează că metoda este încă experimentală. Studiul a inclus doar bărbați tineri și sănătoși, iar testele trebuie validate pe grupuri mai mari și mai diverse, inclusiv femei, persoane care lucrează în ture sau oameni care folosesc medicamente ori stimulente. „Aceste modele sunt concepute pentru a identifica starea de privare de somn, nu neapărat gradul de afectare al unei persoane”, notează cercetătorii.
Cum să dormi bine pe caniculă fără aer condiționat: 8 trucuri eficiente recomandate de experți
Cum să dormi bine pe caniculă fără aer condiționat: 8 trucuri eficiente recomandate de experți. Temperaturile ridicate au sosit, poate chiar mai devreme decât ne așteptam, iar acest lucru ne pune în fața unor situații care ne pot afecta confortul zilnic. Dacă nu ai aer condiționat, poți totuși să te bucuri de câteva trucuri eficiente pentru a dormi bine în această vară, scrie Okdiario. Odihna poate deveni dificilă, mai ales când ne confruntăm cu un val de căldură care pare să se intensifice. Vara aceasta se anunță foarte călduroasă, iar nopțile toride ne pot afecta serios somnul. Tocmai de aceea merită să luăm în considerare câteva metode simple care ne pot ajuta să ne odihnim mai bine. Cum să dormi bine vara când este foarte cald Aerul condiționat a devenit pentru mulți un element esențial, iar în această vară pare aproape indispensabil. Totuși, există soluții alternative care te pot ajuta să faci față căldurii fără costuri suplimentare. Aceste trucuri au devenit virale pe internet și nu întâmplător. Sunt metode simple, la îndemână, care pot face o diferență importantă în nopțile caniculare. Mulți oameni țin aerul condiționat pornit toată ziua, însă noaptea acesta nu este întotdeauna necesar. Există numeroase metode prin care poți dormi confortabil chiar și fără un aparat de climatizare. Nopțile tropicale sunt acele nopți în care temperatura nu scade sub 20°C. Pentru mulți oameni, aceste condiții fac adormirea dificilă și reduc calitatea somnului. Experții recomandă următoarele soluții: 1. Alege bumbacul Ori de câte ori este posibil, optează pentru lenjerii și pijamale din bumbac. Acest material permite pielii să respire mai bine și contribuie la menținerea unei senzații de răcoare pe timpul nopții. 2. Folosește metoda egipteană Această tehnică își are originile în Egiptul Antic. Umezește un prosop mare cu apă rece, stoarce-l bine astfel încât să nu picure, dar să rămână umed, apoi folosește-l pe post de cearșaf. Efectul răcoritor poate fi surprinzător de eficient. 3. Poartă haine largi Contrar credinței populare, dormitul complet dezbrăcat nu este întotdeauna cea mai bună soluție. Transpirația rămâne pe piele și poate accentua senzația de căldură. O pijama lejeră și confortabilă poate oferi rezultate mai bune. 4. Folosește ventilatorul corect Ventilatorul poate deveni aliatul tău în nopțile fierbinți. Pentru un efect mai puternic, aliniază-l cu o fereastră deschisă pentru a crea un curent de aer mai rece și mai eficient. 5. Mută patul în grădină sau pe terasă Dacă ai posibilitatea, poți scoate o saltea pe terasă sau în grădină. În unele nopți, aerul de afară poate fi mai răcoros decât cel din interiorul casei. 6. Hidratează-te corespunzător Vara, organismul pierde mai multă apă prin transpirație. Este important să te hidratezi înainte de culcare. Specialiștii recomandă consumul a aproximativ 2,5–3 litri de apă pe zi. 7. Pune salteaua pe podea Aerul rece este mai dens și tinde să rămână mai aproape de sol. De aceea, mutarea temporară a saltelei pe podea poate oferi o senzație de răcoare suplimentară. 8. Ia o cină ușoară O masă copioasă înainte de culcare poate îngreuna adormirea. Este recomandat să consumi fructe proaspete și cereale și să eviți alcoolul, mezelurile și alimentele greu de digerat. Aplicând aceste trucuri simple, poți avea un somn mai odihnitor chiar și în cele mai călduroase nopți de vară, fără să fie nevoie de aer condiționat. Recomandările autorului: Un nou studiu avertizează că prea mult sau prea puțin somn ar putea accelera îmbătrânirea organismului și crește riscul de boli Cum să îți păstrezi locuința răcoroasă pe timp de caniculă: 6 sfaturi utile
Ai trecut de 45 de ani? Motivul pentru care nu mai dormi ca înainte. Explicația unui psiholog
Cantitatea de somn necesară variază în funcție de vârstă, dar și programul de odihnă se modifică odată cu trecerea anilor. Nuria Roure explică mecanismul: ritmul circadian se deplasează treptat, iar melatonina, hormonul care declanșează somnul, începe să acționeze mai devreme, potrivit El Economista. Potrivit expertei, un cronotip „normal” presupune adormirea în jurul orei 23:00 și trezirea la 7:00 dimineața. La adolescenți, somnul vine mai târziu, în jurul orei 00:00–01:00, cu trezire la 9:00. Odată cu înaintarea în vârstă, acest tipar avansează semnificativ. „În jur de ora 9:30 sau 10:00 este posibil să ne vină somnul și, în schimb, la 5:30 să avem deja ochii mari.” De ce forțarea vechiului program înrăutățește odihna Roure avertizează că încăpățânarea de a menține programul de somn din tinerețe poate fi contraproductivă. Dacă ritmul circadian s-a devansat, fie din cauza vârstei, fie genetic, și persoana încearcă să adoarmă la orele obișnuite de altădată, somnul nu va fi odihnitor. Soluția propusă de expertă este adaptarea rutinei de somn la vârsta și la cronotipul actual, pentru ca odihna să fie cât mai eficientă. Consecințele somnului de proastă calitate Somnul insuficient sau de calitate slabă, repetat frecvent, depășește simpla senzație de oboseală. Printre efectele documentate se numără anxietate și iritabilitate crescute, scăderea libidoului, creativitate și productivitate reduse. Pe termen lung, somnul deficitar este asociat cu obezitate, hipertensiune, diabet și un risc crescut de probleme cardiace. Adulții au nevoie, în general, de aproximativ 7–8 ore de somn pe noapte, cu cât mai puține întreruperi posibil, însă ora la care se culcă și se trezesc contează la fel de mult ca durata totală.
Studiu. Adolescenții dorm tot mai puțin. Care sunt efectele asupra sănătății
Adolescenții din Statele Unite dorm mai puțin ca niciodată, potrivit unui nou studiu realizat de Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota. Cercetarea, publicată în revista Pediatrics, arată o scădere constantă a timpului de somn în toate grupele de vârstă analizate, scrie The Guardian. Cele mai recente date arată niveluri record de lipsă de somn, iar doar 22% dintre adolescenții mai mari spun că dorm cel puțin șapte ore pe noapte. „Unele bariere în calea somnului cu care se confruntă adolescenții au existat de-a lungul generațiilor, cum ar fi creșterea temelor și a cerințelor extracurriculare care vin odată cu liceul, presiunile sociale de a sta treaz până târziu cu colegii și locurile de muncă”, a declarat Rachel Widome, autoarea principală a studiului și profesoară la Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota. Aceasta a explicat că în ultimii ani au apărut și alte probleme, precum utilizarea excesivă a ecranelor și rețelelor sociale, dar și stresul generat de pandemie, tulburările sociale sau „poliția militarizată”. Studiul arată și diferențe tot mai mari între grupuri sociale. Adolescenții de culoare și latino, dar și cei care provin din familii cu un nivel mai scăzut de educație, au șanse mai mici să doarmă suficient comparativ cu alți tineri. Cel mai afectat grup este cel al adolescenților mai mari. Pe măsură ce înaintează în vârstă, durata somnului scade constant, iar sentimentul că sunt odihniți se reduce. Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat datele din Monitoring the Future, un sondaj național desfășurat între 1991 și 2023, la care au participat peste 400.000 de elevi americani din clasele a VIII-a, a X-a și a XII-a. Participanții au fost întrebați cât de des dorm cel puțin șapte ore pe noapte și cât de des simt că se odihnesc suficient. Potrivit cercetătorilor, lipsa somnului afectează funcționarea zilnică și este asociată cu probleme de sănătate mintală și boli cronice mai târziu în viață. Deși timpul petrecut în fața ecranelor pare o cauză evidentă, cercetătorii spun că problema poate avea legătură și cu izolarea socială și epuizarea. Un studiu realizat de elevi de liceu din California a arătat că aproximativ două treimi dintre adolescenți se confruntă cu anxietate și epuizare. Aceeași cercetare a arătat că aproape un sfert dintre elevi consideră că au suficient timp pentru nevoi de bază precum somnul, mâncatul și igiena doar de două ori pe săptămână sau chiar mai rar. Jolie Delja, director executiv al Aim Youth Mental Health, a spus că elevii „au legat acest lucru direct de presiunea academică neobosită”. „Au cerut timp pentru a încetini ritmul și șansa de a învăța și practica abilități de adaptare, cum ar fi respirația și atenția conștientă, în momentele de calm, nu doar în cele de criză”, a declarat Delja. Ea a mai spus că școlile și comunitățile nu trebuie să inventeze soluții noi, ci să ofere elevilor mai mult timp și spațiu pentru activitățile și instrumentele care îi ajută deja să gestioneze stresul. Este demonstrat că nu există o soluție unică la nivel național, însă una dintre măsurile recomandate este începerea cursurilor de liceu după ora 08:30. „Începuturile mai devreme sunt în conflict direct cu ritmurile prestabilite ale biologiei circadiene a adolescenților”, a spus Widome. „O națiune de adolescenți privați de somn nu este inevitabilă. Ar trebui să îmbrățișăm o cultură a somnului, în care somnul este cu adevărat apreciat și în care ne angajăm să adoptăm politici și alte intervenții care promovează un somn sănătos pentru toată lumea.”, a adăugat ea.
Diferență uriașă. Trei obiceiuri zilnice care pot încetini îmbătrânirea, potrivit unei experte în longevitate
Dr. Florence Comite a văzut din prima sursă cum același ADN poate produce rezultate de sănătate complet diferite. Fiind geamănă identică, ea a observat că experiențele de viață modelează sănătatea la fel de mult ca genele, conform businessinsider.com. „Capacitatea de a activa și dezactiva comutatoare prin alegerile pe care le facem este modul în care ne putem redobândi controlul”, a spus medicul. Fără gustări înainte de culcare Primul obicei eliminat a fost mâncatul de seară. Comite recunoaște că obișnuia să mănânce fructe, ciocolată sau înghețată înainte de somn. „Când am renunțat la asta și mi-am dat seama că trebuie să încetez să mănânc cu o oră sau două înainte de culcare, a fost o diferență enormă”, a spus ea. Mâncatul tardiv perturbă somnul profund, faza în care organismul repară daunele celulare. Fără somn de calitate, metabolismul, imunitatea și alte funcții esențiale au de suferit. Alcoolul, redus la jumătate Al doilea obicei vizează consumul de alcool. Alcoolul crește glicemia, iar oscilațiile de zahăr din sânge în timpul somnului afectează recuperarea nocturnă. Comite recomandă o metodă simplă: un pahar cu apă plată între două băuturi alcoolice. Astfel, cantitatea consumată se reduce automat la jumătate. „Dacă beți două pahare, beți un pahar și un pahar cu apă”, a spus medicul. Pentru monitorizarea glicemiei, ea recomandă folosirea unui glucometru continuu (CGM). Cardio și forță, combinate Al treilea element este rutina de fitness. Comite merge la sală trei zile pe săptămână, câte o oră. Programul combină antrenamentul cu greutăți, exercițiile cardio la aparatul de vâslit și sesiuni de tip HIIT, inclusiv sprint. Această combinație vizează indicatori-cheie de longevitate, printre care VO2 max, considerat unul dintre cei mai buni predictori ai sănătății cardiovasculare pe termen lung. „Începem să prezentăm schimbări legate de îmbătrânire la nivel celular, sub suprafață, încă de la 30 de ani. Cu cât acționăm mai devreme, cu atât vom fi mai bine”, a concluzionat Comite.
De ce somnul în întuneric total este mult mai benefic pentru sănătate – și cum să te obișnuiești treptat cu el
Somnul în întuneric total este recomandat de specialiști ca parte esențială a igienei somnului. O cameră răcoroasă, liniștită și întunecată creează condițiile optime pentru odihnă. Problema este că mulți oameni se simt neliniștiți în întuneric – și există o explicație biologică pentru asta. De ce întunericul provoacă anxietate „Întunericul creează o reacție reală în creier, care eliberează substanțe chimice ce intensifică anxietatea”, explică Keisha Sullivan, DO, medic specialist în medicina somnului. Când vederea este blocată, celelalte simțuri devin mai ascuțite. Creierul completează golurile – un zgomot banal pare mai amenințător noaptea decât ziua, conform realsimple.com. Joseph Dzierzewski, PhD, psiholog clinic și vicepreședinte la Fundația Națională pentru Somn, nuanțează problema. „În multe cazuri, nu întunericul în sine este problema. Este sentimentul de vulnerabilitate pe care am învățat să-l asociem cu el.” De ce merită să faci schimbarea Ceasul biologic se reglează în funcție de lumină și întuneric. Lumina, inclusiv cea slabă, reduce producția de melatonină. Melatonina este hormonul care facilitează adormirea și menținerea somnului. Expunerea constantă la lumină nocturnă a fost asociată cu hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și creștere în greutate, potrivit lui Sullivan. Cum te obișnuiești treptat cu întunericul Specialiștii recomandă câteva strategii practice: Reducerea treptată a luminii – nu stinge brusc lumina. Diminuează-i intensitatea progresiv înainte de culcare. Becurile inteligente sau becurile calde, de intensitate redusă, fac tranziția mai naturală. Lumină de veghe chihlimbarie sau roșie – dacă întunericul total te dezorientează, o lumină slabă pe hol poate ajuta. Oferă orientarea necesară fără să deranjeze somnul. Rutină constantă de culcare – repetată zilnic, antrenează creierul să producă melatonină pe măsură ce camera se întunecă. Include ritualuri relaxante: un duș cald, ceai de mușețel sau stretching. Evită ecranele cu cel puțin o oră înainte de somn. Confort senzorial – lenjeria familiară și temperatura răcoroasă a camerei compensează absența vizibilității. Dopurile pentru urechi sau aparatele de zgomot alb blochează zgomotele perturbatoare. Tehnici de relaxare – respirația 4-7-8, imagistica ghidată sau relaxarea musculară progresivă sunt utile. Ajută creierul să iasă din modul de alertă și să intre în cel de relaxare.
Relaxarea pe telefon, o iluzie confirmată de neurologie. Ce face telefonul cu creierul tău
Telefonul a devenit „partenerul” constant al majorității oamenilor. Este primul lucru atins dimineața și ultimul seara. Mulți îl folosesc deliberat ca metodă de relaxare după o zi epuizantă. Problema este că această relaxare este o iluzie, potrivit dr. Priyanka Sehrawat, neurolog. Ce se întâmplă în creier când derulezi pe telefon Derularea conținutului expune creierul la o cantitate uriașă de informații într-un interval foarte scurt. Tipul de informații se schimbă la fiecare câteva secunde. Creierul procesează continuu, fără pauză. „Dacă îți folosești telefonul mobil pentru a te relaxa mental, faci exact opusul pentru creierul tău”, a explicat dr. Sehrawat pe Instagram. „Cum pot atât de multe tipuri diferite de informații să relaxeze creierul? De fapt, ajunge să te epuizeze mental”. Dopamina eliberată în timpul derulării maschează acest efect. Senzația de plăcere acoperă temporar oboseala reală. Creierul pare satisfăcut, dar este de fapt tot mai epuizat. Efectele asupra sănătății Timpul crescut petrecut în fața ecranului, mai ales seara, are consecințe vizibile. Dr. Sehrawat enumeră tulburările asociate: anxietate, depresie, migrene, dureri de cap și un somn de calitate slabă. Lumina ecranului perturbă producția de melatonină. Somnul devine superficial. Ziua următoare începe cu un deficit de odihnă acumulat. Ce poți face în schimb Renunțarea la telefon pare imposibilă pentru mulți. Dr. Sehrawat nu cere asta. Recomandă înlocuirea treptată cu activități care permit creierului să se odihnească cu adevărat. Lista propusă de neurolog include exerciții de respirație profundă și ținerea unui jurnal. Notarea gândurilor înainte de culcare descarcă mintea. Cititul – indiferent de gen – este o alternativă validă. Alte opțiuni: o conversație cu cineva apropiat, o plimbare scurtă sau ascultarea muzicii. Toate acestea implică creierul într-un mod diferit. Stimularea este mai lentă, mai ordonată, mai odihnitoare. Dependența de ecran Telefonul a devenit o dependență reală. Gestionarea ei este dificilă, recunoaște dr. Sehrawat. Dar nu imposibilă. Cheia este conștientizarea. Știind ce face ecranul cu creierul tău, decizia de a pune telefonul jos devine mai ușoară. Nu este vorba de disciplină extremă. Este vorba de a înțelege că relaxarea reală arată altfel.
Un doctor a dezvăluit ora la care trebuie să te culci pentru a slăbi: E cea mai bună
Somnul este extrem de important pentru refacerea și implicit sănătatea organismului, însă un studiu recent a scos la iveală faptul că are o contribuție semnificativă și asupra siluetei unei persoane. Concret, dacă se culcă la ora potrivită, o persoană poate slăbi pe parcursul nopții, susține Yulia Smirnova, medic specialist în medicină preventivă. Cea mai inofensivă metodă de a slăbi: somnul! Ce a dezvăluit doctorul Yulia Smirnova Somnul contează enorm pentru reducerea nivelului de stres în cazul unei persoane, iar renumitul doctor Vlad Ciurea a recomandat așezarea în pat la 21:30, o oră considerată mai degrabă un lux. Însă, ora respectivă nu este recomandată neapărat pentru somn, ci pentru pregătirea acestuia, fără dispozitive electronice și implicit ecrane cu lumină albastră care sunt foarte nocive pentru ochii deja obosiți după o zi lungă. Același doctor Vlad Ciurea a calculat și numărul exact de ore pe care e obligatoriu să-l dormim și răspunsul a fost oarecum simplu de anticipat: 8 ore. Pe scurt, un om ar trebui să dedice dintr-o zi 8 ore pentru locul de muncă, 8 ore pentru administrarea problemelor personale și 8 ore pentru somn. Așa cum am precizat deja, lipsa somnului este un puternic factor de stres pentru organismul uman și stresul la rândul lui contribuie la luarea în greutate. Pe de altă parte, o persoană care respectă un program sănătos, adică se pune la somn la o oră decentă și doarme cele 8 ore recomandate, nu doar că nu se va expune luării în greutate, ci chiar va slăbi. Această nouă teorie este împărtășită de un doctor internațional, specialist în medicină preventivă, pe nume Yulia Smirnova. Ea spune că pentru a slăbi, o persoană trebuie să se culce în jurul orei 23:00, deoarce nivelurile de cortizol se normalizează atunci. Cortizolul mai este cunoscut și drept hormonul stresului, iar nivelurile acestuia ar trebui să fie cele mai ridicate, teoretic, în prima parte a zilei. Seara nivelurile lui scad și apare melatonina, hormonul care ajută la instaurarea stării de somnolență. „Când încercăm să slăbim, ne gândim în primul rând la reducerea caloriilor și la creșterea activității fizice, ceea ce este corect. Cu toate acestea, uităm adesea de somn, care joacă, de asemenea, un rol crucial în pierderea în greutate”, a transmis doctorul Yulia Smirnova, potrivit Sport-express.ru. Ce provoacă excesul de cortizol Excesul de cortizol, provocat adesea de organism din cauza unui program haotic, duce la dilatarea taliei și acumularea de grăsime în zona abdominală, a mai informat medicul menționat mai sus. În schimb, dacă un program de odihnă corespunzător e respectat, pe timpul nopții mai intră și alți hormoni în acțiune, cum ar fi grilena, cunoscut și drept hormonul foamei. Totodată, la procesul de slăbire va contribui și leptina, hormonul sațietății, mai notează sursa citată.
Vrei să te trezești odihnit la 7 dimineața? Care este ora ideală să mergi la culcare
A fost creat un „calculator de somn”, ținând cont că în medie, un adult ar trebui să aloce 7-9 ore pe noapte somnului. Chiar și așa, nu înseamnă că totul depinde de acest aspect. Secretul este redat de ciclurile de somn, mai degrabă decât de a dormi mai multe ore. În cazul în care te trezești în timpul unui ciclu de somn, te vei simți mai obosit, chiar dacă ai dormit mai mult, scrie Express. Un ciclu de somn durează 90 de minute, timp în care organismul trece prin toate cele cinci etape de somn: patru etape de somn non-REM și o etapă de somn REM. Concret, dacă vrei să te trezești odihnit la 7 dimineața, atunci trebuie să te culci fie la 21:46, fie la 23:16. Calculatorul de somn ia în calcul și media de 14 minute de care oamenii au nevoie pentru a adormi în mod natural. Dacă vrei să te trezești odihnit la 6 dimineața, trebuie să te culci la 20:46, 22:16 sau chiar 23:46. Care e explicația? Organismul trece de la somnul ușor din etapa 1 la un somn foarte profund în etapa 4. În timpul somnului profund, în mod normal, este dificil să trezești o persoană. Totuși, în etapa 4, dacă te trezești, acesta ar putea fi motivul pentru care te trezești mai obosit, pentru că nu s-a „împlinit” un ciclu complet de somn. A cincea etapă, somnul REM, este cea în care au loc cele mai multe vise. Un ciclu de somn sănătos constă în somn ușor, somn profund și somn REM, la intervale de aproximativ 90 de minute pe parcursul nopții. Lipsa somnului poate afecta concentrarea, dar și viteza de reacție, printre altele.
Obiceiuri banale pentru sănătate. Recomandările unui gastroenterolog format la Harvard și Stanford
Obiceiuri banale pentru sănătate pe termen lung pot face diferența, susține dr. Saurabh Sethi, gastroenterolog format la universitățile AIIMS, Harvard și Stanford. Medicul a publicat pe Instagram o listă cu patru practici zilnice accesibile oricui. Adoptate constant, acestea pot îmbunătăți în mod discret calitatea vieții. Stilul de viață urban actual este agitat și lasă puțin loc pentru îngrijirea sănătății. Dr. Sethi propune patru obiceiuri simple, dar eficiente pe termen lung, conform Hindustan Times. Protejați-vă mușchii După vârsta de 30 de ani, organismul pierde aproximativ un procent din masa musculară anual, dacă nu sunt luate măsuri. Mușchii controlează glicemia, susțin postura și mențin sănătatea intestinului. „Mersul pe jos este excelent, dar adăugarea antrenamentului de rezistență ajută la menținerea forței pe măsură ce îmbătrânim”, a explicat dr. Sethi. Antrenamentul de forță face mușchii să lucreze împotriva unei forțe și le crește rezistența. Gătiți acasă cât mai des Dr. Sethi recomandă ca aproximativ 80% din mese să fie preparate acasă. Această abordare este realistă, sustenabilă și legată de o dietă mai bună și un consum mai redus de alimente ultraprocesate. Investiți în relații Relațiile sociale puternice prezic sănătatea pe termen lung mai mult decât bogăția sau statutul social. Concluzia aparține Studiului Harvard privind dezvoltarea adulților, citat de dr. Sethi. Izolarea socială dăunează sănătății chiar și într-o lume hiperconectată. Practicați recunoștința zilnic Recunoștința este asociată cu un nivel mai scăzut de stres, un somn mai bun și o stare generală de bine îmbunătățită. Transformarea ei într-un obicei zilnic este una dintre cele mai accesibile metode de a crește calitatea vieții, potrivit medicului.