Etichetă: somn

Creierul are un buton care ne împinge spre somn. Cercetătorii au descoperit ce îl activează

Nevoia de somn ar fi controlată de două grupuri distincte de neuroni din creier. Descoperirea aparține unei echipe de cercetători de la Universitatea din Basel, Elveția, conform ANSA. Studiul a fost realizat pe șoareci, în mai multe condiții diferite. Cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală în cicluri normale de somn și veghe. Au fost analizate și perioade de privare de somn, urmate de somn de recuperare. Studiul a identificat zone cerebrale care reflectă timpul petrecut în stare de veghe. În trunchiul encefalic au fost identificate două populații neuronale relevante. Prima folosește neurotransmițătorul serotonină, iar a doua, acidul gamma-aminobutiric (GABA). Activitatea ambelor populații creștea odată cu prelungirea perioadei de veghe. Aceasta scădea, ulterior, imediat după adormire. A fost identificat în creier „motorul somnului”. Ce au descoperit cercetătorii Șoarecii au dormit mai puțin și au rămas vigilenți mai mult timp. Inhibarea pe termen lung a redus nevoia de somn cu 70%. Fenomenul nu a fost însoțit de tulburările comportamentale tipice privării de somn. Practic, când cercetătorii au activat artificial cei doi „butoni” din creier, șoarecii au adormit mai repede și au dormit mai profund. Când i-au oprit, șoarecii au rămas treji mai mult și au dormit mult mai puțin, dar, surprinzător, fără efectele negative obișnuite ale lipsei de somn. Descoperirea ar putea contribui, în viitor, la înțelegerea mai bună a tulburărilor din acest domeniu. Cercetătorii speră ca rezultatele să deschidă noi direcții de studiu pentru terapii viitoare.

Dormi 8 ore și tot te trezești obosit? Explicația specialiștilor

Un material publicat de Cleveland Clinic, realizat cu contribuția unui specialist în medicina somnului, explică de ce unele persoane se trezesc obosite după o noapte lungă. Printre factorii care pot influența starea de dimineață se numără tulburările de somn, stresul, mediul în care dormim, alimentația și anumite probleme medicale. Nu contează doar câte ore dormim Pentru majoritatea adulților, recomandarea generală este de aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte, însă numărul de ore petrecute în pat nu garantează automat un somn odihnitor. Sleep Foundation explică faptul că o persoană poate sta opt ore în pat, dar să nu beneficieze de opt ore de somn de calitate. Trezirile frecvente, chiar și cele de care nu suntem conștienți, foiala sau dificultatea de a adormi pot fragmenta somnul. În aceste situații, dimineața poate veni cu aceeași senzație de oboseală cu care ne-am culcat. Stresul poate „fura” din calitatea somnului O altă explicație poate fi stresul. Chiar dacă adormim la o oră rezonabilă și respectăm un program aparent normal, stresul și grijile pot afecta calitatea odihnei. Potrivit Sleep Foundation, somnul de slabă calitate poate fi asociat cu stresul, obiceiurile de somn nepotrivite, anumite medicamente, afecțiuni medicale sau tulburări de somn. Unul dintre semnele unui somn de calitate redusă este tocmai trezirea cu senzația că nu ne-am odihnit suficient. Și mediul în care dormim poate avea un rol important. Lumina, zgomotul sau o temperatură nepotrivită pot provoca micro-treziri pe parcursul nopții, fără ca persoana să-și amintească dimineața că s-a trezit. Cleveland Clinic atrage atenția inclusiv asupra meselor consistente luate prea aproape de ora de culcare, care pot afecta procesul de adormire și calitatea somnului. De ce te simți „buimac” imediat după trezire Uneori, problema nu este că ai dormit prost, ci momentul în care te-ai trezit. Inerția somnului este starea de amețeală, dezorientare sau lipsă de energie care poate apărea imediat după trezire. Fenomenul este normal și poate fi mai pronunțat atunci când alarma întrerupe anumite etape ale somnului. De aceea, senzația de oboseală din primele minute după trezire nu înseamnă automat că somnul a fost insuficient. Dacă însă starea persistă și apare constant pe parcursul zilei, situația merită analizată mai atent. Când oboseala poate ascunde o problemă Dacă o persoană se trezește în mod repetat obosită, deși doarme suficient, cauza poate fi uneori o tulburare de somn. Apneea obstructivă de somn, de exemplu, poate împiedica obținerea unui somn cu adevărat odihnitor și este asociată cu somnolență și oboseală în timpul zilei. Insomnia, sindromul picioarelor neliniștite și alte tulburări pot afecta, la rândul lor, continuitatea și calitatea somnului. Mayo Clinic enumeră printre tulburările de somn frecvente insomnia, apneea de somn și sindromul picioarelor neliniștite. Oboseala persistentă nu este însă întotdeauna legată exclusiv de somn. Potrivit Mayo Clinic, aceasta poate fi asociată și cu anumite medicamente, stilul de viață, lipsa activității fizice sau unele afecțiuni medicale. Ce poți face dacă te trezești constant obosit Un program de somn cât mai regulat, un dormitor întunecat, liniștit și confortabil și evitarea obiceiurilor care perturbă somnul pot contribui la îmbunătățirea odihnei. Specialiștii recomandă să fie urmărită nu doar durata somnului, ci și felul în care ne simțim după trezire și pe parcursul zilei. Dacă oboseala sau somnolența se repetă în ciuda unui program suficient de somn și începe să afecteze activitățile de zi cu zi, este recomandată discutarea problemei cu un medic pentru identificarea cauzei.

Ce se întâmplă cu organismul tău când bei băuturi energizante în fiecare zi

Aceste băuturi conțin adesea niveluri ridicate de cofeină, zahăr și alți stimulenți. Cantitatea de cofeină variază între 41 și 246 de miligrame, într-o cutie de 355 de mililitri, conform Health. Un studiu din 2024 a constatat că adulții tineri care beau zilnic o astfel de băutură adorm mai greu. Aceștia se trezesc și mai des în timpul nopții și dorm, în general, mai puțin. Somnul de proastă calitate este asociat cu un risc mai mare de boli cronice, precum obezitatea sau diabetul. Inimă și tensiune arterială Băuturile energizante pot crește temporar tensiunea arterială și ritmul cardiac. Efectul este cauzat, în principal, de nivelurile ridicate de cofeină. Creșterile frecvente pot suprasolicita sistemul cardiovascular, mai ales la persoanele cu risc de boli cardiace. Palpitații și tremur O analiză a mai multor studii a constatat că 21% dintre adulți au palpitații după ce consumă energizante. Aproximativ 30% raportează nervozitate sau mâini tremurânde. Cofeina și alți stimulenți activează sistemul nervos, ceea ce poate provoca aceste senzații. Stres și anxietate Cercetările sugerează și o legătură cu stresul și anxietatea. Consumul frecvent este asociat cu o calitate a vieții mai scăzută, mai ales la tinerii adulți. Studiile sunt însă observaționale și nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. Zahăr și stimulenți suplimentari Zaharurile adăugate pot provoca o creștere bruscă a glicemiei, urmată de o cădere de energie. Consumul regulat crește și riscul de diabet de tip 2 sau boli cardiace. Specialiștii recomandă urmărirea aportului zilnic de cofeină, care nu ar trebui să depășească 400 de miligrame. Persoanele cu hipertensiune, afecțiuni cardiace sau tulburări de somn ar trebui să evite aceste băuturi.

Regula 10-3-2-1-0, trendul care promite un somn mai bun. Ce spun specialiștii

O nouă formulă devenită virală pe rețelele sociale promite un somn mai odihnitor, fără aplicații sau dispozitive speciale. Potrivit presei americane, regula 10-3-2-1-0 sintetizează principiile de bază ale igienei somnului într-o singură numărătoare inversă. Metoda ar fi câștigat popularitate mai ales în rândul persoanelor care își doresc o rutină simplă și structurată. Formula își are originea într-o postare din 2021 a unei pediatre americane specializate în medicină sportivă. De atunci, mai mulți specialiști în somn au analizat motivele pentru care numărătoarea se aliniază cunoștințelor științifice actuale. Fiecare cifră reprezintă un obicei de întrerupt înainte de culcare. Cu zece ore înainte de somn, ar trebui evitată cofeina. Cu trei ore înainte, ar fi indicat să nu se mai mănânce. Cu două ore înainte, munca ar trebui lăsată deoparte, iar cu o oră înainte, ecranele. Cifra zero se referă la numărul de amânări ale alarmei dimineața. De ce contează limita pentru cofeină Cofeina ar rămâne în organism mai mult decât crede majoritatea oamenilor. Timpul ei de înjumătățire este de aproximativ cinci-șase ore. Chiar și cantități mici ar putea perturba somnul profund. O altă specialistă a explicat că efectele stimulante ar putea întârzia semnificativ adormirea. Cofeina ar bloca adenozina, o substanță care ajută la reglarea energiei organismului. Mâncatul, munca și ecranele, sub aceeași atenție Intervalul de trei ore fără mâncare oferă organismului timp pentru digestie înainte de relaxare. Acest lucru reduce riscul de reflux și ajută sistemul nervos să iasă din starea activă. Pauza de două ore fără muncă vizează nivelul de cortizol, hormonul de stres cu ritm circadian propriu. E-mailurile și notificările târzii mențin cortizolul ridicat exact atunci când ar trebui să scadă. Ora fără ecrane vizează lumina albastră, despre care se știe că suprimă melatonina. Pentru cine funcționează cel mai bine metoda Potrivit unei psiholoage, regula nu ar fi potrivită pentru toată lumea. Funcționează cel mai bine pentru persoanele cu somn neregulat sau care se simt suprastimulate seara. Urmând constant primii patru pași, ultimul pas, cel al alarmei, ar tinde să se rezolve de la sine.

9 motive surprinzătoare pentru care te simți mereu obosit. Ce recomandă specialiștii

Te simți lipsit de energie chiar și după o noapte întreagă de somn? De la lipsa fibrelor din alimentație până la prea mult stat pe scaun, specialiștii explică de ce te simți epuizat și cum poți combate oboseala. Dacă te simți mereu obosit, deși dormi suficient, cauzele pot fi unele la care poate nu te-ai gândit. Iată 9 motive pentru care ești epuizat, chiar dacă dormi destul, conform The Guardian.  Loading … 1. Dormi într-o cameră neaerisită Aerul pe care îl respiri ar putea fi problema. Cercetările arată că, atunci când nivelul de CO₂ depășește 1.000 ppm, calitatea somnului scade, somnul profund este redus, iar nivelul cortizolului crește la trezire. Dormi, dar sistemul tău nervos rămâne ușor activ pe parcursul nopții. Soluția este simplă: deschide fereastra. Chiar și o deschidere de doar doi centimetri poate face diferența. 2. Nu petreci suficient timp în aer liber „Tot mai multe dovezi arată că expunerea la lumina naturală îmbunătățește somnul și controlul glicemiei”, spune dr. Brendan Gabriel, cercetător la Universitatea din Aberdeen. Explicația ține de ritmul circadian. „Aproape fiecare celulă din corp are propriul ceas biologic. Cel mai important este cel din creier, care răspunde în mod special la lumina zilei.” Expunerea zilnică la lumina naturală ajută organismul să distingă mai bine ziua de noapte și contribuie la un somn mai odihnitor. 3. Nu consumi suficiente fibre Nu mai puțin de 96% dintre britanici nu ating recomandarea de minimum 30 de grame de fibre pe zi. O masă bogată în fibre încetinește eliberarea zahărului în sânge și oferă energie constantă pentru mai mult timp, explică dr. Emily Leeming, cercetător la King’s College London. Ea recomandă ca baza fiecărei mese să fie formată din: fasole și leguminoase; legume verzi; fructe de pădure; cereale integrale; semințe și nuci. 4. Dormi, dar nu te odihnești cu adevărat Poți dormi opt ore și totuși să te trezești epuizat. Specialista Zahabiyah Yamasaki consideră că trăim într-o cultură care pune productivitatea mai presus de odihnă. Ea recomandă să încetinești ritmul atunci când este posibil și să-ți oferi momente reale de pauză: să închizi ochii câteva minute, să citești, să faci stretching, să petreci timp în natură, să asculți un podcast sau pur și simplu să nu faci nimic. 5. Mintea ta nu se oprește niciodată Creierul continuă să proceseze informații chiar și în timpul somnului. Dr. Jemma King recomandă să notezi, în fiecare seară, sarcinile pe care trebuie să le rezolvi a doua zi și chiar orele la care intenționezi să le faci. Astfel reduci șansele să te trezești în toiul nopții gândindu-te la lucrurile pe care ai putea să le uiți. 6. Mănânci prea târziu Ideal ar fi ca ultima masă să fie luată înainte de ora 19:30. Digestia alimentelor bogate în proteine și grăsimi poate dura între patru și șase ore, iar acest proces crește temperatura corpului și împiedică instalarea somnului profund. Seara sunt recomandate mesele mai ușoare, bazate pe legume, pește, carne de pui, tofu și carbohidrați de origine vegetală. 7. Te concentrezi prea mult pe proteine Proteinele sunt importante, dar dacă reduci prea mult carbohidrații pentru a le face loc, nivelul de energie poate avea de suferit. Specialiștii recomandă ca o masă echilibrată să conțină: jumătate din farfurie – legume; un sfert – carbohidrați complecși; un sfert – proteine; plus o sursă de grăsimi sănătoase. 8. Stai prea mult pe scaun Din perspectivă evolutivă, organismul nostru nu este făcut să stea nemișcat ore întregi. Sedentarismul poate transmite creierului semnalul că organismul trebuie să economisească energie, ceea ce favorizează apariția somnolenței. Ridică-te și mișcă-te două minute la fiecare 30 de minute petrecute pe scaun. O plimbare de 10 minute după masa de prânz poate îmbunătăți nivelul de energie pentru restul zilei. 9. Ai nevoie de analize de sânge Uneori, oboseala persistentă poate ascunde probleme medicale. Dieteticianul Linia Patel recomandă verificarea: deficitului de fier; deficitului de vitamina B12; funcției tiroidei. Deficitul de fier poate provoca oboseală accentuată, palpitații, dificultăți de respirație și piele palidă. Lipsa vitaminei B12 este asociată cu dificultăți de concentrare, ceață mentală, furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor și o senzație profundă de epuizare. Atât hipotiroidismul, cât și hipertiroidismul pot provoca oboseală, însă manifestările diferă. În cazul în care te confrunți cu o stare de epuizare persistentă, este recomandat să consulți medicul și să soliciți analize de sânge.

Melatonina ar putea reduce durerea cronică. Studiul care arată că suplimentul pentru somn are beneficii neașteptate

Concluzia aparține unei echipe de cercetători de la Universitatea din Sydney, Australia, care a analizat rezultatele a 23 de studii clinice publicate anterior. Rezultatele, publicate în revista științifică Pain, sugerează că melatonina poate reduce intensitatea durerii și poate îmbunătăți calitatea somnului la persoanele care suferă de afecțiuni cronice ale mușchilor, oaselor, articulațiilor, tendoanelor și ligamentelor. Specialiștii susțin că acest supliment, deja utilizat pe scară largă pentru tratarea tulburărilor de somn, ar putea deveni un tratament complementar în gestionarea durerii cronice, reducând astfel necesitatea utilizării unor medicamente cu risc mai mare de efecte adverse, titrează Science Alert. Melatonina ar putea reduce durerea cronică la fel de eficient ca unele analgezice Meta-analiza a inclus date provenite de la 2.028 de participanți din mai multe țări, diagnosticați cu afecțiuni precum durerile lombare cronice, osteoartrita sau fibromialgia. Participanții au primit fie melatonină, fie placebo sau alte medicamente utilizate în mod obișnuit pentru controlul durerii. Potrivit cercetătorilor, melatonina a demonstrat o eficiență comparabilă, în anumite cazuri, cu cea a unor analgezice consacrate, inclusiv opioide, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și paracetamol. Analiza arată că persoanele care suferă de dureri musculo-scheletice cronice au raportat o reducere medie de aproximativ nouă puncte pe o scară a durerii de la 0 la 100. În schimb, beneficiile nu au fost semnificative statistic în cazul pacienților care se recuperau după intervenții chirurgicale, ceea ce sugerează că efectul melatoninei este mai pronunțat în cazul durerii cronice decât al celei acute. Efectele sale antiinflamatoare și prin îmbunătățirea somnului Cercetătorii cred că efectele benefice ale melatoninei nu se limitează la reglarea ciclului somn-veghe. Hormonul are și proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, contribuind la reducerea stresului oxidativ și a inflamației din organism. Totodată, un somn mai odihnitor poate favoriza relaxarea musculaturii și recuperarea organismului, ceea ce ar putea explica reducerea intensității durerii la unele persoane. „Melatonina este deja prezentă în multe locuințe, este accesibilă ca preț și știm că este sigură pentru utilizarea pe termen scurt. Ceea ce este cu adevărat promițător este faptul că ar putea contribui și la controlul durerii cronice”, a declarat Kangchao Wu, coordonatorul studiului și cercetător în domeniul durerii musculo-scheletice la Universitatea din Sydney. Medicii recomandă prudență Deși rezultatele sunt încurajatoare, autorii studiului atrag atenția că melatonina nu trebuie să înlocuiască tratamentele prescrise pentru durerea cronică. Suplimentul este considerat sigur pentru utilizare pe termen scurt, de aproximativ una până la două luni, în cazul persoanelor care nu sunt însărcinate sau care nu alăptează. Totuși, datele privind administrarea pe termen lung rămân limitate, iar cercetătorii solicită desfășurarea unor studii mai ample. În plus, în timpul studiilor analizate au fost raportate și unele reacții adverse ușoare, precum greață, dureri de cap și amețeli. Specialiștii recomandă ca administrarea melatoninei pentru controlul durerii să fie făcută doar la recomandarea medicului și ca tratament complementar, nu ca alternativă la terapiile deja validate. Cercetătorii consideră că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a înțelege mecanismele prin care melatonina influențează percepția durerii și pentru a identifica categoriile de pacienți care ar putea beneficia cel mai mult de acest tratament.

Ora la care iei cina poate decide dacă slăbești sau te îngrași

Ora cinei poate influența sănătatea mai mult decât credem, spun nutriționiștii. Intervalul ideal este între 17:00 și 19:00, potrivit dr. Dana Cohen, medic integrativ. Cu cât timp înainte de culcare ar trebui să mănânci Ora exactă depinde de ora la care te culci, spune dieteticiana Michelle Routhenstein. Ea recomandă cina cu două-trei ore înainte de somn, pentru o digestie mai bună, conform Prevention. Noaptea, organismul gestionează mai greu zahărul, iar mesele târzii pot crește glicemia. Tractul digestiv încetinește seara, ca parte a ritmului circadian, spune Gretchen Zimmermann. Mâncatul chiar înainte de culcare poate provoca balonare și arsuri la stomac. Totuși, nici cina prea devreme nu e ideală: mersul la culcare flămând afectează somnul, atenționează Mayo Clinic. Nu mai lua cina târziu. Specialiștii spun că îți afectează metabolismul și somnul Persoanele care au mâncat la 17:00 au ars cu 60 de calorii mai mult pe zi decât restul. Este concluzia unui studiu publicat în Cell Metabolism. Un studiu al NYU Langone leagă mesele mai devreme de o sănătate metabolică mai bună. Un alt studiu arată însă că mesele târzii pot favoriza creșterea în greutate, potrivit The American Journal of Clinical Nutrition. Ce beneficii mai are cina devreme O masă mai devreme poate aduce un somn mai bun și mai puține arsuri la stomac. Persoanele cu reflux gastroesofagian ar trebui să aștepte cel puțin trei ore înainte de culcare. Glicemia rămâne mai stabilă peste noapte dacă ultima masă e servită devreme. Ce să mănânci la cină și ce gustări să alegi Dr. Cohen recomandă mese echilibrate, în stil mediteranean: legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline. Dacă ți se face foame seara, alege gustări ușoare precum budincă de chia, kiwi sau iaurt cu fructe de pădure. Cireșele și fisticul stimulează melatonina, hormonul somnului, spune Routhenstein. Evită chipsurile, dulciurile grase și alcoolul seara, care îngreunează digestia și pot perturba somnul.

Zece metode simple care pot reduce riscul de diabet

Cercetările recente arată că reducerea grăsimii viscerale, adică grăsimea abdominală profundă care înconjoară organele interne, joacă un rol important în prevenirea diabetului de tip 2. Această grăsime este mai periculoasă decât cea aflată imediat sub piele, pentru că poate favoriza inflamația și rezistența la insulină. Există însă mai multe măsuri care pot ajuta la reducerea acestei grăsimi și la îmbunătățirea sănătății metabolice, potrivit MediaFeed. Iată 10 metode prin care îți poți reduce riscul de diabet, prin scăderea grăsimii viscerale. Include antrenamentele de forță în rutina ta Antrenamentele de forță pot avea un efect important asupra nivelului de grăsime viscerală. Exercițiile cu greutăți sau alte forme de antrenament de rezistență, făcute de două până la patru ori pe săptămână, ajută la creșterea masei musculare. Mai multă masă musculară înseamnă un metabolism mai activ, inclusiv în repaus, ceea ce poate contribui la arderea grăsimii viscerale. Fă exerciții aerobice în mod regulat Exercițiile aerobice sunt importante pentru reducerea grăsimii viscerale și pentru sănătatea inimii. Mersul rapid, ciclismul sau înotul îmbunătățesc condiția cardiovasculară și pot ajuta la reducerea grăsimii abdominale atunci când sunt practicate constant. Adoptă o dietă mediteraneană Un stil alimentar de tip mediteranean este bogat în nutrienți și poate ajuta la reducerea grăsimii viscerale. Această dietă se bazează pe legume, pește, ulei de măsline și cereale integrale, alimente care susțin sănătatea metabolică. Ai grijă să consumi suficiente proteine Un aport suficient de proteine este important pentru menținerea masei musculare și pentru reducerea grăsimii viscerale. Un consum de cel puțin 100 de grame de proteine pe zi poate susține dezvoltarea masei musculare și metabolismul grăsimilor. Dormi suficient și bine Somnul de calitate este important pentru reducerea grăsimii viscerale și pentru scăderea riscului de diabet. Somnul insuficient sau de slabă calitate este asociat cu acumularea grăsimii viscerale. De aceea, este recomandat un somn odihnitor de 7 până la 9 ore pe noapte. Ține stresul sub control Stresul cronic poate contribui, în timp, la acumularea grăsimii viscerale. Tehnici precum yoga, meditația sau exercițiile de respirație profundă pot ajuta la reducerea stresului și la gestionarea mai bună a acestuia. Măsoară-ți circumferința taliei Circumferința taliei poate arăta mai clar schimbările legate de grăsimea viscerală decât simpla măsurare a greutății. Măsurarea regulată a taliei te poate ajuta să urmărești progresul și să îți ajustezi stilul de viață atunci când este nevoie. Hidratează-te corespunzător Hidratarea are un rol important în procesele metabolice și în reducerea grăsimii corporale. Consumul suficient de apă susține digestia, ajută la controlul apetitului și poate contribui la scăderea grăsimii corporale. Limitează alimentele procesate Alimentele procesate conțin adesea cantități mari de grăsimi nesănătoase și zaharuri, care pot favoriza acumularea grăsimii viscerale. Alege alimente integrale, cât mai puțin procesate, pentru o dietă mai echilibrată și pentru reducerea depozitelor de grăsime dăunătoare. Fă controale medicale regulate Controalele medicale de rutină pot ajuta la monitorizarea sănătății metabolice și la depistarea timpurie a riscului de diabet. Analizele și screeningurile regulate permit intervenții la timp și recomandări adaptate fiecărei persoane.

10 greșeli pe care le faci la duș, potrivit experților. Cum îți pot afecta somnul și pielea

Dușul este un ritual zilnic la care puțini oameni acordă atenție reală. Experții spun că momentul și modul în care faci duș pot influența somnul, sănătatea pielii și energia ta de peste zi. Dacă faci duș la ore aleatorii, poți pierde ocazia de a te odihni mai bine. Un duș cald, cu una-două ore înainte de culcare, ajută corpul să se răcorească natural. Acest lucru favorizează adormirea mai rapidă și un somn mai profund, conform mediafeed.co. Dușul de seară îndepărtează polenul, praful și alergenii acumulați pe piele și păr. Astfel, poți reduce congestia nocturnă și poți respira mai bine în timpul nopții. Rezultatul este un somn mai odihnitor. Ce legătură are dușul cu sănătatea pielii Un duș seara curăță pielea de murdărie și transpirație. Astfel previi înfundarea porilor și apariția erupțiilor cutanate. Aplicarea produselor de îngrijire pe pielea umedă crește eficiența ingredientelor active. Când ar trebui, de fapt, să-ți speli părul Momentul dușului nu afectează drastic sănătatea scalpului. Contează mai mult să speli părul atunci când e gras sau murdar. Ține cont de tipul tău de păr și de stilul tău de viață. Dacă ai dificultăți la trezire, un duș dimineața poate ajuta enorm. Apa și aburul te trec din modul de somn în modul activ. Astfel începi ziua cu mai multă energie. De ce contează o rutină constantă de duș Făcut la aceeași oră în fiecare zi, dușul îți reglează ceasul biologic. Acest obicei simplu îți poate îmbunătăți starea generală de bine. Un program constant transformă dușul într-un ritual liniștitor. Dacă ești activ ziua, un duș seara îndepărtează transpirația acumulată. Dacă te trezești amețit, dușul de dimineață te poate ajuta mai mult. Adaptează rutina la programul și activitățile tale zilnice. Ce trebuie să știi dacă ai pielea sensibilă Dacă ai eczemă sau pielea sensibilă, dușul de seară poate reduce iritațiile. Îndepărtarea alergenilor înainte de culcare previne agravarea problemelor pe timpul nopții. Un dermatolog te poate ajuta să-ți adaptezi rutina corect. Un duș cald deschide căile nazale și facilitează respirația, mai ales dacă ești congestionat. Acest beneficiu contează mai ales noaptea, pentru un somn mai bun. Apa trebuie să fie caldă, dar nu atât de fierbinte încât să irite pielea. Cum alegi cel mai bun moment pentru tine Cel mai bun moment pentru duș depinde de obiectivele tale personale. Poate vrei un somn mai bun, o piele mai curată sau un început de zi mai energic. Alege rutina care se potrivește cu ce îți dorești, de fapt, să obții. Cele 10 greșeli: Nu ții cont de programul de somn. Nu faci duș seara dacă ai alergii. Nu îți adaptezi dușul la nevoile pielii. Îți neglijezi sănătatea scalpului. Nu ai o rutină constantă. Ratezi efectul energizant al dușului de dimineață. Nu îți adaptezi dușul la stilul de viață. Ignori sensibilitatea pielii. Nu profiți de beneficiile aburului. Nu alegi momentul dușului în funcție de obiectivele tale (somn, energie sau îngrijirea pielii).

Un test de salivă ar putea detecta lipsa acută de somn / Metoda ar putea fi folosită inclusiv în anchete rutiere

Un grup de cercetători din Elveția a identificat o „amprentă metabolică” a privării acute de somn, care poate fi detectată din salivă cu ajutorul inteligenței artificiale. Studiul deschide posibilitatea apariției unor teste rapide care să arate dacă o persoană nu a dormit deloc o noapte întreagă. Studiul, publicat în revista științifică Journal of Proteome Research, a analizat probe de salivă de la 20 de bărbați tineri și sănătoși, în trei situații diferite: după o noapte complet nedormită, după patru nopți cu doar șase ore de somn, după un program normal de opt ore de somn. O singură noapte de privare de somn lasă o semnătură distinctă în salivă Cercetătorii au folosit metode avansate de analiză chimică și algoritmi de machine learning pentru a căuta modificări metabolice produse de lipsa somnului. Ei au descoperit că o singură noapte de privare totală de somn lasă o „semnătură” biologică distinctă în salivă. Potrivit autorilor, sistemul a reușit să identifice corect persoanele private de somn folosind doar 10-12 markeri moleculari. Cele mai precise rezultate au fost obținute dimineața și la prânz. Reducerea moderată a somnului nu a produs modificări detectabile În schimb, reducerea moderată a somnului – patru nopți consecutive cu șase ore de somn – nu a produs modificări suficient de clare pentru a putea fi detectate în mod fiabil. Autorii spun că un astfel de test ar putea avea aplicații în: siguranța rutieră, medicina muncii, domeniul clinic, anchetele medico-legale. În prezent, în multe țări nu există metode obiective pentru a demonstra dacă un șofer era sever privat de somn în momentul unui accident, iar anchetatorii se bazează în mare parte pe declarații și reconstituiri. Testul trebuie, însă, validat pe eșantioane mai mari de populație Cercetătorii dau exemplul statului american New Jersey, unde „Maggie’s Law” permite urmărirea penală a șoferilor care au stat trezi mai mult de 24 de ore înaintea unui accident mortal. Totuși, autorii avertizează că metoda este încă experimentală. Studiul a inclus doar bărbați tineri și sănătoși, iar testele trebuie validate pe grupuri mai mari și mai diverse, inclusiv femei, persoane care lucrează în ture sau oameni care folosesc medicamente ori stimulente. „Aceste modele sunt concepute pentru a identifica starea de privare de somn, nu neapărat gradul de afectare al unei persoane”, notează cercetătorii.