Sondaj CURS: Percepția românilor privind direcția țării, negativă / În ce personalitate politică au românii cea mai mare încredere

sondaj-curs:-perceptia-romanilor-privind-directia-tarii,-negativa-/-in-ce-personalitate-politica-au-romanii-cea-mai-mare-incredere

Sondajul CURS, dat publicității duminică, arată nemulțumirea românilor la sfârșitul acestui an, marcat de reorganizarea scrutinului prezidențial, dar și de măsurile fiscale adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar al României. Datele, colectate în perioada 10-19 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.067 de persoane majore, conturează o imagine generală dominată de neîncredere, pesimism și presiune economică. Direcția în care se îndreaptă România 75% dintre românii participanți la acest sondaj sunt de părere că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 21% apreciază că direcția este una bună. Diferența este una covârșitoare, indicând astfel o ruptură între discursul oficial și percepția de zi cu zi a populației. Încrederea în personalitățile politice Românii au fost întrebați, în cadrul aceluiași sondaj, și câtă încredere au în câteva nume de pe scena politică actuală. Per total, datele nu au arătat un scor de peste 50% pentru vreo personalitate politică. Cele mai bune scoruri de „foarte multă / multă încredere” se opresc în jurul pragului de 35–40%. Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, are un grad de încredere de 40%, în timp ce liderul AUR, George Simion, are 37%. Președintele României, Nicușor Dan, are un grad de încredere de 35%, în timp ce noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, 27%. Pe de altă parte, 25% dintre respondenți au declarat că au „foarte multă / multă încredere” în premierul Ilie Bolojan, la egalitate cu liderul PSD, Sorin Grindeanu. Armata și Biserica, instituțiile despre care românii au o părere bună. Cine se află la polul opus Concluziile sondajului mai arată că, în privința instituțiilor statului, în topul încrederii românilor se află Armata (81%), Biserica (76%), pompierii (65%) și UE (55%). La polul opus, Justiția, Parlamentul și Guvernul sunt evaluate negativ de aproximativ 70% dintre respondenți, în timp ce Curtea Constituțională și sindicatele au, la rândul lor, scoruri slabe. 34% dintre respondenți au o părere bună despre instituția Președintelui, iar în cazul serviciilor de informații, 32%. Percepția românilor privind măsurile luate de Guvernul Bolojan Întrebați cum califică măsurile fiscale luate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, 41% dintre românii chestionați sunt de părere că unele măsuri trebuiau luate, altele nu. 26% dintre respondenți au considerat că măsurile au fost justificate și necesare și tot 26% au considerat opusul. Datele sondajului CURS indică o stare de nemulțumire socială profundă și coerent articulată, care este alimentată în principal de deteriorarea percepută a situației economice personale. Datele sondajului au fost colectate prin realizarea unor interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 10–19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului, conform ultimelor date INS.

Sondaj: Primăria Capitalei se poate câștiga cu doar 25% din voturi. Bucureștiul – polarizat și indecis

sondaj:-primaria-capitalei-se-poate-castiga-cu-doar-25%-din-voturi.-bucurestiul-–-polarizat-si-indecis

Bucureștiul traversează una dintre cele mai imprevizibile campanii electorale din ultimii ani. Un sondaj realizat de Agenția de Rating Politic, vizând alegerile pentru primăria Capitalei, arată acest lucru. Agenția a folosit un model modern de eșantionare bazat pe interviuri online și calibrare statistică. Realizatorii sondajului au precizat că nu publică intenții de vot, studiul nefiind realizat la comanda unui client. Însă concluziile rămân relevante pentru competiția politică din Capitală. Alegerile pentru primăria Capitalei, decise de un electorat indecis „Cursa electorală de la București este extrem de strânsă și incertă ca rezultat și va fi așa până la final”, arată raportul. Nivelul ridicat de indecizie rămâne un factor cheie: 13,5% dintre cei care spun că merg la vot nu au încă o opțiune. În aceste condiții, „alegerile se pot câștiga cu 25% la o prezență de 44 – 46%, în jur de 200 de mii de voturi”. În același timp, intenția declarată de participare este ridicată: 60,4% dintre respondenți spun că vor merge „foarte probabil” la vot. Însă numai 38,6% sunt complet hotărâți cu cine vor vota, în timp ce 18,1% încă nu au ales un candidat. Corupția domină agenda alegătorilor Sondajul arată și o atmosferă publică tensionată. „Alegerile se desfășoară într-o notă de pesimism, mult mai mare ca anul trecut”, alimentat de nemulțumirea față de situația politică, economică și socială. Tema corupției a revenit puternic în atenția alegătorilor. „Tema de protest a corupției a revenit puternic în top (20%)”. În același timp, „contextul politic național influențează direct alegerile”, au comunicat reprezentanții Agenției de Rating Politic. Orașul, divizat în opinii În Capitală se simte o polarizare tot mai puternică, atât în felul în care oamenii își evaluează situația materială, cât și în atitudinea față de muncitorii străini. „Publicul din București tinde să se polarizeze destul de mult între cei ce se simt neglijați și cei care sunt mulțumiți de situația actuală”, arată rezultatele sondajului. Peste 38% dintre bucureșteni spun că muncitorii străini au un impact pozitiv asupra orașului, în timp ce 23% îl văd negativ. Alți 27,7% cred că prezența lor nu are un impact semnificativ. Bucureștenii vor un primar necorupt „Cursa electorală de la București este extrem de strânsă și incertă ca rezultat și va fi așa până la final”. Din acest motiv, raportul nu a realizat un clasament al candidaților. Concluziile indică însă că „nu există un candidat puternic, care să unească mai multe segmente electorale”. În ceea ce privește profilul preferat, bucureștenii cer în primul rând un primar integru. „Cel mai puternic profil solicitat este primar corect-cinstit-necorupt (33%), urmat de unul apropiat de oameni (15,4%) sau gospodar (14,7%)”. Potrivit sondajului, Bucureștiul se îndreaptă spre o cursă electorală imprevizibilă, disputată între „un profil de protest și un profil de primar clasic”. Electoratul pentru primăria Capitalei este fragmentat și extrem de sensibil la evoluțiile politice naționale.

Sondaj CURS: Daniel Băluță, pe primul loc în cursa pentru Primăria Capitalei. Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă sunt la egalitate

sondaj-curs:-daniel-baluta,-pe-primul-loc-in-cursa-pentru-primaria-capitalei.-ciprian-ciucu-si-catalin-drula-sunt-la-egalitate

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), conduce în intențiile de vot pentru funcția de Primar General, cu 27%, potrivit unui sondaj realizat de CURS în rândul bucureștenilor. Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu (PNL), și Cătălin Drulă (USR) se află la egalitate, fiecare cu câte 22%. Anca Alexandrescu, candidat independent susținut de AUR, este creditată cu 15%. Apoi urmează Virgil Alexandru Zidar (Makaveli) cu 5% și Ana Ciceală (SENS) cu 3%. Vlad Gheorghe (DREPT) și George Burcea (POT) au câte 2%. În ceea ce privește opțiunile pentru Consiliul General, PSD este la 22%, urmat de USR (21%), PNL (19%) și AUR (18%). Celelalte partide sunt situate între 2% și 5%. Principalele probleme ale Capitalei Traficul rutier este indicat drept cea mai importantă problemă a Bucureștiului (20%). Urmează funcționarea spitalelor de stat (19%), rețeaua de termoficare (18%), corupția din administrația locală (13%) și poluarea aerului (7%). Traian Băsescu este considerat cel mai performant fost primar general (27%), urmat de Gabriela Firea (25%) și Nicușor Dan (21%). Sondajul CURS a fost realizat în perioada 3–14 noiembrie 2025, pe un eșantion format din 1.100 de adulți din București. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate față în față, la domiciliul respondenților, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a populației, conform datelor INS.

Tinerii votează cu AUR și SENS, iar cei peste 60 de ani cu PSD. Situația pe grupe de vârstă

tinerii-voteaza-cu-aur-si-sens,-iar-cei-peste-60-de-ani-cu-psd.-situatia-pe-grupe-de-varsta

Se pare că două realități românești distincte coexistă cu dificultate tot mai mare în cadrul aceluiași sistem electoral. Cel mai nou sondaj indică o separare pronunțată între persoanele sub 30 de ani și valorile și preferințele de vot ale celor mai în vârstă. O majoritate substanțială a acestei categorii demografice, aproape două treimi, și-a exprimat intenția de a vota pentru AUR (34%), SENS (16%) și USR (14%). Acest model de vot reflectă o combinație de protest, dorință de schimbare și o neîncredere profundă în instituțiile politice tradiționale. În schimb, persoanele cu vârsta peste 60 de ani demonstrează o loialitate continuă față de Partidul Social Democrat (PSD) (38%), un partid adesea considerat un garant al stabilității și al bunăstării sociale. Sociologul Remus Ștefureac interpretează această polarizare demografică ca o dovadă a „unei fracturi de valori între generații, modelată de contexte istorice și economice extrem de diferite”. Aceste constatări indică o criză a reprezentării politice tradiționale, dar sugerează și o transformare fundamentală a comportamentului electoral. Generațiile mai tinere par mai puțin receptive la mesajele partidelor consacrate, preferând în schimb formațiuni mai noi sau mai radicale, care promit o reformă completă a sistemului existent. În timp ce electoratul activ (cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani) consolidează poziția AUR ca principală forță antisistem, cu o intenție de vot de 50%, apariția noilor generații introduce un element neașteptat. Ascensiunea SENS, o mișcare neparlamentară, ca a doua entitate politică cea mai populară în rândul tinerilor, este o evoluție notabilă în ecuația politică națională. Pe măsură ce aceste diferențe generaționale se intensifică, România se îndreaptă spre o confruntare seiroasă de perspective, în care problemele economice, de identitate și culturale se întrepătrund într-o competiție pentru semnificație și reprezentare.

INSCOP: AUR scade, pentru prima dată, sub 40% după prezidențialele din 2025. Cum se situează celelalte partide

inscop:-aur-scade,-pentru-prima-data,-sub-40%-dupa-prezidentialele-din-2025.-cum-se-situeaza-celelalte-partide

Un sondaj INSCOP, publicat joi, arată că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 38% din intențiile de vot, situându-se în continuare pe primul loc. Cu toate acestea, este pentru prima dată după scrutinul prezidențial din mai 2025 când formațiunea condusă de George Simion scade sub pragul de 40% (40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie 2025). Pe locul al doilea, la mare distanță, se află PSD, cu 19,5% din intențiile de vot, față de 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie și 13.7% în iunie 2025. PNL se clasează pe locul al treilea, cu 14,6%, și se află în ușoară scădere față de lunile anterioare: 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie 2025. Pe locul al patrulea este USR, cu 12,3%. „Pentru prima dată după alegerile prezidențiale din mai 2025, AUR coboară sub pragul de 40%, însă rămâne la un scor dublu comparativ cu următorul clasat, Partidul Social Democrat, aflat în ușoară creștere. PNL, USR și UDMR se mențin la un nivel constant, comparativ cu lunile anterioare. Partidele care formează coaliția guvernamentală cumulează 51% din intenția de vot, în timp ce partidele din opoziție parlamentară aproximativ 43%”, potrivit lui Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Partidele care nu ar mai intra în Parlament dacă s-ar organiza noi alegeri De asemenea, sondajul a relevat faptul că patru partide care sunt acum în Parlament nu ar mai întruni pragul electoral de 5%, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare. UDMR are 4,8%, POT are 3,1%, iar SOS are 1,7%. Datele sondajului INSCOP au fost colectate în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, iar metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin interviuri telefonice, având la bază un eșantion de 3000 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%. Un alt sondaj, publicat de CURS săptămâna trecută, a arătat că 35% dintre români ar vota cu AUR, dacă s-ar organiza din nou alegeri parlamentare duminica viitoare. Alți 24% dintre cei intervievați ar vota cu PSD, iar 15% ar vota cu PNL.

63% din bucureșteni nu sunt mulțumiți de Guvernul Ilie Bolojan.

63%-din-bucuresteni-nu-sunt-multumiti-de-guvernul-ilie-bolojan.

63% din bucureșteni nu sunt mulțumiți de activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan iar 68% dintre ei nu sunt mulțumiți de cum arată Bucureștiul.  Datele rezultă dintr-un sondaj de opinie dat astăzi publicității de Avangarde. 62% din bucureștenii chestionați spun că vor să se facă alegeri cât mai rapid și dezvăluie că au deja un preferat iar 43% anunță că sigur își vor exercita dreptul de vot în alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei din 7 decembrie. Daniel Băluță (PSD) este cotat cel mai bine în sondaje În privința preferințelor electorale, sondajul Avangarde îl plasează pe primul loc pe primarul sectorului 4, Daniel Băluță (PSD) cotat cu 25% din intențiile de vot iar pe locul 2 pe Ciprian Ciucu (PNL, primar sector 6) cu 23%. Cătălin Drulă (USR) ar fi pe locul 3 al preferința electoratului cu doar 18% iar pe locul 4 – Anca Alexandrescu, independent – cu 16%. Cristian Popescu Piedone (PNRR) este cotat cu doar 8% intenție de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Capitală, iar Vlad Gheorghe (DREPT) ar obține 4%, Ana Ciceală (SENS)- 3% și Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) -2%. Mai mult, cercetarea Avangarde indică faptul că 62% din bucureșteni deja s-au decis cu cine vor vota. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 19-25 octombrie la nivelul municipiului București, pe un eșantion multistratificat, probabilistice și are o marjă de eroare de +/- 3,2%.

Anxietate cauzată de Inteligența Artificială? Axios.com: Topul țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde

anxietate-cauzata-de-inteligenta-artificiala?-axios.com:-topul-tarilor-in-care-noile-tehnologii-genereaza-temeri-profunde

Implementarea sistemelor bazate pe inteligență artificială generează mai multe temeri decât entuziasm în rândul oamenilor, iar cetățenii Statelor Unite sunt cei mai îngrijorați de efectele noilor tehnologii, comentează site-ul Axios.com. Conform unui sondaj efectuat de Institutul Pew în 25 de țări, 50% dintre cetățenii americani sunt preocupați de noile tehnologii bazate pe softuri de inteligență artificială. Doar 10% dintre americani sunt entuziasmați de implementarea noilor sisteme. Îngrijorarea este aproape la fel de mare în Italia și Australia. În Franța, anxietatea asociată inteligenței artificiale este la nivelul de 35%, în Ungaria la 33%, iar în Germania la 29%. Cele mai mici preocupări sunt în Coreea de Sud, India, Israel, Nigeria, Turcia și Japonia. Îngrijorările publicului ar putea amâna implementarea noilor tehnologii ”Preocupările publicului despre sistemele de inteligență artificială ar putea influența rapiditatea implementării noilor tehnologii și ar putea afecta piața muncii, dacă angajații nu vor fi confortabili cu schimbările. În plus, conform studiului, deși principalii concurenți în cursa pentru dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială sunt Statele Unite și China, mulți oameni nu au încredere în niciuna dintre aceste țări pentru reglementarea noilor tehnologii”, comentează site-ul Axios.com, într-un articol intitulat ”Americanii sunt pe primul loc în lume în materie de anxietate cauzată de inteligența artificială”. Peste 55% dintre persoanele intervievate afirmă că ar avea o anumită doză de încredere în propria țară sau în Uniunea Europeană în privința reglementării sistemelor de inteligență artificială. În același timp, există și o situație paradoxală: chiar dacă americanii sunt nervoși din cauza viitorului bazat pe inteligență artificială, Administrația de la Washington și companiile din Silicon Valley obțin cele mai mari profituri de pe urma noilor sisteme. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Sébastien Lecornu nu renunță la planul de REFORMARE a sistemului pensiilor/ Premierul-desemnat încearcă să ajungă la un acord cu forțele de dreapta VIDEO După ce NATO a stabilit contribuții pentru Ucraina, Kievul cere explicit cote din PIB-urile partenerilor, inclusiv din partea ROMÂNIEI

Sondaj CURS: 70% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită / Călin Georgescu, George Simion și Nicușor Dan, pe primele locuri la capitolul încredere

sondaj-curs:-70%-dintre-romani-cred-ca-romania-merge-intr-o-directie-gresita-/-calin-georgescu,-george-simion-si-nicusor-dan,-pe-primele-locuri-la-capitolul-incredere

Un sondaj național realizat de CURS arată că 70% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 24% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 6% nu au avut un răspuns. Nivel ridicat de scepticism față de clasa politică Sondajul indică un nivel ridicat de scepticism față de clasa politică. Niciun politician nu reușește să adune un sprijin majoritar.  Călin Georgescu este la 40% încredere, George Simion la 38% și președintele Nicușor Dan la 34%. Aceștia sunt urmați de Sorin Grindeanu și premierul Ilie Bolojan (26%). Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz și Diana Șoșoacă au fiecare câte 19%. Încrederea în instituții Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) se află în topul instituțiilor apreciate. În zona pozitivă intră și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%). La polul opus se află instituțiile politice: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%). Intenția de vot: AUR pe primul loc Sondajul mai arată că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD 23%, iar PNL 16%. USR este cotat cu 12%, UDMR și SOS România cu câte 5%, Partidul Oamenilor Tineri cu 3%, iar alte formațiuni cumulează 2%. Percepția asupra măsurilor economice Întrebați despre cel de-al doilea pachet de măsuri economice, 36% dintre români au spus că unele decizii au fost corecte, altele nu, 29% le consideră nejustificate, iar 24% le văd ca justificate și necesare. Peste opt din zece respondenți afirmă că au simțit direct efectele acestor măsuri: 52% au declarat un impact foarte mare, iar 31% unul mare. Doar 9% spun că schimbările i-au afectat puțin, iar restul foarte puțin sau deloc. 46% dintre români consideră că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, 32% spun că au rămas la același nivel, dar nu sunt mulțumiți, iar 4% afirmă că le-a mers mai bine. Sondajul CURS a fost realizat la nivel național în perioada 5–19 septembrie 2025, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ pentru populația României, cu o marjă de eroare de ±3%.

Sondaj CURS: Daniel Băluță, favorit în cursa pentru Primăria Capitalei

sondaj-curs:-daniel-baluta,-favorit-in-cursa-pentru-primaria-capitalei

Potrivit datelor, edilul Sectorului 4 ar obține 24% din voturi, fiind urmat de Cătălin Drulă (USR) cu 20%, Cristian Popescu Piedone (PUSL) și Ciprian Ciucu (PNL), ambii cu 11%. Pe locul cinci se situează Anca Alexandrescu cu 9%, urmată de Octavian Berceanu (REPER) – 7%, Mihai Enache (AUR) – 6%, Diana Șoșoacă (SOS) – 5%, Vlad Gheorghe (DREPT) și Ana Ciceală (SENS) – câte 3% fiecare. În ceea ce privește intenția de vot pentru partide în București, USR conduce cu 23%, urmat de PSD cu 21% și AUR cu 18%. PNL este pe locul patru cu 14%, în timp ce Partidul Oamenilor Tineri ar aduna 7%, PUSL 6%, SOS România 5%, iar REPER 4%. În ceea ce privește momentul organizării alegerilor pentru desemnarea unui nou Primar General, aproape jumătate dintre bucureșteni (47%) consideră că acestea ar trebui să aibă loc în 2026, invocând lipsa resurselor financiare în prezent. Totodată, 26% spun că subiectul nu este o prioritate și preferă menținerea interimatului, în timp ce 24% ar dori organizarea scrutinului „cât mai curând posibil”. Sondajul CURS a fost realizat în perioada 12–22 august 2025, pe un eșantion de 1.100 de respondenți din București. Marja de eroare este de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%. Băluță e favorit și într-un sondaj INSCOP Dacă săptămâna viitoare viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de primar general al Capitalei, cele mai multe voturi le-ar primi Daniel Băluță (PSD) – 26,2%. Este urmat de Ciprian Ciucu (PSD) – 23,8%, Anca Alexandrescu (AUR) – 21,2%, Cătălin Drulă (USR) – 18,4%, Ana Ciceală (SENS) – 8,5%, potrivit unui sondaj INSCOP, la comanda PNL.

Sondaj INSCOP: Nicușor Dan și Bolojan, politicienii cu cea mai mare încredere; Băluță e favorit în cursa pentru Primăria Capitalei

sondaj-inscop:-nicusor-dan-si-bolojan,-politicienii-cu-cea-mai-mare-incredere;-baluta-e-favorit-in-cursa-pentru-primaria-capitalei

Pe locul întâi la încredere raportată la totalul populației se clasează Nicușor Dan (41,6%) și Ilie Bolojan (41,2%). Ei sunt urmați de Daniel Băluță (PSD), Gabriela Firea și Călin Georgescu – fiecare câte 27,1%, Ciprian Ciucu – 25,3%, George Simion – 19,3%, Cătălin Drulă – 15,7%, Anca Alexandrescu – 13,6%. La capitolul notorietate, conduc președintele Nicușor Dan și Gabriela Firea – cu 98,9%, respectiv 98,7%. Călin Georgescu are 97,9%, George Simion – 97,3% și Ilie Bolojan – 97%. Daniel Băluță are o cotă de încredere de 76,3%, Cătălin Drulă – 67,2%, Anca Alexandrescu -64,8%, iar Ciprian Ciucu – 53,9%. Dacă săptămâna viitoare viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de primar general al Capitalei, cele mai multe voturi le-ar primi Daniel Băluță (PSD) – 26,2%. Este urmat de Ciprian Ciucu (PSD) – 23,8%, Anca Alexandrescu (AUR) – 21,2%, Cătălin Drulă (USR) – 18,4%, Ana Ciceală (SENS) – 8,5%. 79,2% dintre respondenți au spus că ar vota. Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda PNL. Acesta a fost realizat în București în luna august 2025. Au participat 1.107 respondenți, eroare de +/-2,9%.