56,4% din români vor alegeri anticipate, 53% – resping premierul tehnocrat. Ce răspund la întrebarea: apropiere de administrația Trump sau față de UE?
Românii resping ideea tehnocratului, vor guvern politic Chestionați în legătură cu ideea unui premier independent/ tehnocrat, 53% din cei care au răspuns sondajului spun că este o idee proastă, în timp ce doar 36,5% susțin că este o idee bună. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Potrivit cercetării, cei care resping în principal ideea tehnocratului au între 36 și peste 65 de ani și sunt în majoritate absolvenți de liceu/ școală profesională (58,7%). 52,7% spun că preferă oameni ai partidelor politice pentru a conduce un Guvern în timp ce 37,5% cred că persoanele care ar trebui să formeze viitorul Guvern ar trebui să fie exclusiv independente. Și în acest caz, preferințele pentru politicieni se regăsesc în grupa de vârstă 36 de ani – 65+, cu nivel de educație sub liceu, liceu/profesională, peste liceu (peste 50%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Administrația Trump vs Europa În ceea ce privește politica externă a României, Administrația Trump vs Europa, majoritatea celor chestionați preferă să nu existe o apropiere de administrația SUA ( 45,6%), la o diferență destul de mică față de cei care cred că ar trebui să existe o apropiere (42,8%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Persoanele care cred că nu ar trebui să existe o apropiere a României față de administrația Trump sunt în categoria de vârstă 35-65+ de ani iar 49,6% au studii peste liceu, potrivit Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Apropierea României de Europa ( Germania, Franța) este preferată de 66,7% din cei chestionați, potrivit Avangarde. Persoanele se încadrează în proporție de peste 50% în toate grupele de vârstă iar ca studii au liceul și „peste liceu” – 75,6%. Un răspuns surpriză au dat persoanele și în ceea ce privește alegerile anticipate, potrivit cercetării Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 56,4% din cei chestionați preferă ca în România să se organizeze alegeri anticipate, în timp ce 37,9% spun că nu sunt de acord cu această soluție extremă. Cei care preferă anticipatele sunt încadrați peste 50% în toate grupele de vârstă, indiferent de nivelul de educație. Sondajul Avangarde este realizat prin metoda CATI, în perioada 22-31 mai 2026, pe un eșantion de 900 de persoane. Marja de eroare este +/- 3%.
Sondaj NYTimes: 64% dintre americani cred războiul împotriva Iranului a fost o greșeală
Majoritatea alegătorilor consideră că președintele Trump a luat decizia greșită de a intra în război cu Iranul, conform unui sondaj New York Times/Siena , ceea ce a plasat Partidul Republican pe o poziție politică precară în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului, pe măsură ce rata sa de aprobare scade, iar îngrijorările economice cresc. Sondaj NYTimes Majoritatea alegătorilor au spus că războiul nu merită costurile și au avut opinii profund pesimiste despre economie. Rata de aprobare a lui Donald Trump – un indicator istoric cheie al performanței partidului unui președinte în alegeri – a scăzut la un minim al celui de-al doilea mandat în sondajele Times/Siena, de 37%, pe fondul conflictului extrem de nepopular din Orientul Mijlociu, anunță NYTimes. Aproape două treimi dintre alegători au declarat că intrarea în război a fost o decizie greșită, inclusiv aproape trei sferturi dintre independenții importanți din punct de vedere politic. Mai puțin de un sfert dintre toți alegătorii au considerat că războiul a meritat costurile. Republicanii au aprobat în general performanța lui Trump în funcție și războiul. Însă majoritatea celorlalți alegători au arătat un scepticism serios față de conducerea sa în alte probleme importante, inclusiv economia și costul vieții. 64% dintre toți alegătorii au dezaprobat modul în care gestionează economia, un punct forte al său de mult timp, iar majoritățile și-au exprimat opinii negative cu privire la modul în care gestionează costul vieții, imigrația și conflictul israeliano-palestinian. În special, alegătorii independenți au devenit mai nemulțumiți de Trump. Șaizeci și nouă la sută au dezaprobat performanța sa în funcție, în creștere față de 62% într -un sondaj Times/Siena din ianuarie. Patruzeci și șapte la sută dintre independenți au spus că politicile sale i-au afectat, în creștere față de 41% în toamna anului 2025 . Per total, 44% dintre alegători au declarat că politicile lui Trump i-au afectat personal, față de 36% toamna trecută. Liderii republicani au încă unele avantaje electorale. Partidul a câștigat un avantaj structural pe harta Camerei Reprezentanților prin eforturile sale de a redesena hărțile Congresului în statele republicane, oferind republicanilor un avantaj de aproximativ șase până la zece districte noi favorabile . Și, deși mediul politic s-a înrăutățit pentru președinte și partidul său, democrații nu au reușit încă să-i convingă pe alegători că oferă o alternativă convingătoare. Sondajul a indicat că democrații nu și-au îmbunătățit imaginea politică, nici măcar după mai bine de un an în care au încercat să demonstreze că înțeleg preocupările alegătorilor și că se pot opune lui Donald Trump. Doar 26% dintre alegători s-au declarat mulțumiți de Partidul Democrat.
Sondaj. 91% dintre francezi cred că economia Franței merge într-o direcție greșită
Sondajul Ipsos-BVA realizat pentru La Tribune Dimanche arată îngrijorări tot mai mari în rândul publicului francez cu privire la puterea de cumpărare, creșterea prețurilor la combustibili și datoria publică, pe fondul încetinirii economice. Marea majoritate a publicului francez este pesimistă în ceea ce privește perspectivele economice ale țării, pe măsură ce inflația accelerează și creșterea economică stagnează. 91% dintre respondenți s-au declarat pesimiști în ceea ce privește situația economică a Franței, în timp ce 88% și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul economiei globale. Conform sondajului, puterea de cumpărare a rămas principala preocupare a respondenților, cu 49%, urmată de viitorul sistemului de asistență socială al țării, cu 41%. Aproximativ 30% au menționat datoria tot mai mare a Franței și deficitele publice printre principalele lor îngrijorări. De asemenea, sondajul a evidențiat îngrijorarea crescândă cu privire la inflație. Prețurile la energie au fost un factor cheie în ceea ce privește inflația. Concluziile vin cu mai puțin de un an înainte de alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Totodată, rezultatul sondajului pune o presiune uriașă pe Guvern.
Sondaj Gândul. Ziarul a întrebat: Care a fost cel mai bun ministru din Guvernul Bolojan?. Răspunsurile cititorilor au fost surprinzătoare
Un nou sondaj Gândul le-a fost adresat cititorilor. Ziarul a întrebat: „Care a fost cel mai bun ministru din Guvernul Bolojan?”, iar răspunsurile cititorilor au fost surprinzătoare. Sondajul Gândul a avut aproximativ 6.000 de votanți. Iată rezultatele! Potrivit acestui sondaj Gândul, cel mai bine cotat ministru din Guvernul Bolojan a fost ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. El a obținut un punctaj de 36% de voturi. Pe locul al doilea, cu 17% voturi, se află Diana Buzoianu, ministru al Mediului, iar pe locul al treilea s-a clasat Radu Miruță, ocupant al ministerului Apărării. Dar, au fost și miniștrii care au obținut 0 voturi: aceștia sunt: ministrul Transporturilor, ministrul Culturii, ministrul Dezvoltării, ministrul Educației. Amintim că guvernul Boojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Ilie Bolojan și-a încheiat mandatul de 10 luni ca prim-ministru al României. Moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi. Autorul recomandă: Marea reformă a lui Ilie Bolojan din administrație s-a făcut praf în primă instanță. Ce a decis Tribunalul Covasna
Peste 70% dintre români vor unirea cu Moldova, dar o treime nu crede că se va realiza vreodată
Dacă mâine s-ar organiza un referendum pentru unirea României cu Republica Moldova, 7 din 10 români ar vota „DA”, arată dateșe sondajului de opinie „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”. Totuși, mai bine de o treime dintre români nu cred că acest deziderat se va realiza vreodată. Remus Ștefureac: „Existența unui realism pronunțat” Remus Ștefureac, director INSCOP Research, declară că „tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric”. „Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, mai afirmă Remus Ștefureac. Referendum pentru unirea cu Republica Moldova Dacă mâine s-ar realiza un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 71,9% dintre români spun că ar vota „DA”, în timp ce 21,4% susțin că ar vota „NU”. Doar 2,1% nu sunt hotărâți, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund. În privința orizontului de timp acordat unirii, 8,4% dintre români consideră că se va realiza în următorii 3 ani, 13,3% – în următorii 5 ani, iar 29,3% – în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34,7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13,7% nu știu, iar 0,6% nu răspund. Bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult. Femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt de părere într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea dintre Republica Moldova și România nu se va realiza niciodată. În același sondaj, 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părere contrarie. 6,1% nu știu sau nu răspund. Moldoveni sau români În privința identității locuitorilor din Republica Moldova, 70,6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25,5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3,9% nu știu sau nu răspund. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR: „Când AUR va ajunge la putere, reunirea României cu Republica Moldova va fi pe masă” Maia Sandu afirmă că în Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România: „Mergem strict după decizia cetățenilor” Tăriceanu, supărat pe autoritățile din Republica Moldova: ”Fug ca dracu de tămâie de Unirea cu România”
Partidul S.O.S. România și liderul său, Diana Șoșoacă, sunt cheia demiterii lui Bolojan! Votul acestora este cel mai important! Ieșenii vor ca europarlamentarul să trimită acasă Guvernul Sărăciei
Reporterii BZI au făcut un sondaj în rândul ieșenilor, pe fondul discuțiilor politice despre moțiunea de cenzură și despre poziția pe care ar putea să o aibă partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, europarlamentar român neafiliat în Parlamentul European. Ieșenii susțin votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan Rezultatele arată clar că majoritatea celor întrebați sunt de părere că moțiunea de cenzură ar trebui votată. De asemenea, mulți dintre respondenți consideră că premierul ar trebui să își dea demisia și să plece din funcție. Mesajul transmis de oamenii intervievați este unul simplu: își doresc o schimbare la nivelul Guvernului și cred că votarea moțiunii ar fi soluția potrivită în acest moment. Cei chestionați au mai spus că deciziile politice ar trebui să țină cont de nemulțumirile oamenilor și de ceea ce se întâmplă în societate, iar politicienii ar trebui să asculte mai mult opinia publică. Este important de reamintit că partidul S.O.S. România a fost primul care a inițiat o moțiune de cenzură împotriva actualului Guvern. Sondajul realizat de BZI arată, la nivelul ieșenilor intervievați, un sprijin pentru acest demers și dorința unei schimbări în conducerea Guvernului. Citește și: Diana Șoșoacă, liderul Partidului S.O.S. România, a depus moțiunea de cenzură „Guvernul asasinilor economici – România fără suveranitate, sub dictatura austerității” Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Sondaj: 3 din 4 români au încercat să slăbească cel puțin o dată. Rezultatele, adesea minime sau temporare
Principalele motive pentru care românii își doresc să prioritizeze slăbitul sunt sănătatea (40%), starea de bine (34%) și aspectul fizic (25%), arată un sondaj realizat la nivel național, la inițiativa Novo Nordisk. Pentru majoritatea celor care au încercat să slăbească, rezultatele au fost inexistente(12%), minime sau nesustenabile(38%), kilogramele pierdute fiind recâștigate în timp (26%). Cele mai folosite metode de slăbit În topul metodelor utilizate de români pentru a slăbi se află sportul/fitnessul (37%), apoi dietele restrictive sau „diete-minune” (28%) și numărarea caloriilor ori folosirea aplicațiilor online (24%). Sondajul arată că, pentru mulți respondenți, procesul de slăbire este unul ciclic, marcat de încercări repetate și rezultate temporare, iar efectul „yo-yo”, slăbit urmat de recâștigarea kilogramelor, este menționat frecvent. Respondenții indică drept principale obstacole în menținerea greutății stresul, oboseala și stilul de viață modern (45%), lipsa voinței (34%), dar și lipsa informațiilor corecte (11%). Obezitatea, boală cronică complexă Această percepție este susținută și de datele europene. Un studiu realizat la inițiativa Novo Nordisk în cinci țări europene arată că 43% dintre respondenți nu știu că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică obezitatea drept o boală cronică complexă. În România, potrivit Atlasului Obezității, aproximativ 40% dintre adulți trăiesc cu obezitate, iar peste 70% sunt în zona de suprapondere sau obezitate. „Rezoluțiile de An Nou sunt adesea un punct de pornire bine intenționat, dar ele pot pune o presiune suplimentară pe oameni atunci când rezultatele nu apar. Datele acestui sondaj ne arată că avem un procent copleșitor de oameni convinși că doar voința lor este răspunzătoare de slăbit, respectiv 86%. Consider că este rolul nostru să încercăm să explicăm că obezitatea este o consecință a factorilor genetici, a factorilor de mediu, a diverselor situații prin care trecem. Să fim mai blânzi cu noi înșine: gestionarea greutății este un proces complex, care nu ar trebui văzut ca un eșec personal și să căutăm sprijin, mergând la doctor”, a declarat Katarzyna Kaspercka, reprezentantă a Novo Nordisk. Deschidere către opțiuni medicale Rezultatele arată și o deschidere către soluții medicale. Aproape o treime dintre respondenți (31%) spun că ar lua în considerare opțiuni medicale pentru gestionarea greutății dacă ar avea probleme de sănătate asociate obezității. Totodată, 25% afirmă că ar apela la farmacoterapie dacă ar avea informații clare și explicații medicale, iar 17% ar face acest pas dacă alte metode nu au funcționat. Sondajul a fost realizat împreună cu iVox, în România, în ianuarie 2026, pe un eșantion de peste 1.000 de adulți, și a analizat rezoluțiile legate de slăbit, motivațiile, metodele folosite și nivelul de informare despre obezitate.
O treime dintre americani susțin lovitura militară a SUA în Venezuela
Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos realizat duminică și luni pe un eșantion de 1.248 de persoane, 33% dintre respondenți susțin acțiunea militară din Venezuela, în timp ce 34% se opun. Restul respondenților nu au o părere privind evenimentul. Sprijinul pentru operațiune diferă puternic în funcție de afilierea politică. Astfel, 65% dintre republicanii care au participat la sondaj aprobă intervenția militară, comparativ cu doar 11% dintre democrați și 23% dintre alegătorii independenți. Democrații se opun acțiunii în proporție de 65%. Același sondaj arată că o majoritate de 72% din respondenți este îngrijorată că Washingtonul s-ar putea implica excesiv în Venezuela. Îngrijorarea se poate observa indiferent de opțiunea politică, acest sentiment fiind confirmat de 54% dintre republicani 90% dintre democrați și 74% dintre independenți. Sondajul indică, de asemenea, o susținere semnificativă în rândul republicanilor pentru o politică externă mai agresivă în emisfera vestică. Aproximativ 43% dintre republicani sunt de acord cu ideea că Statele Unite ar trebui să „domine afacerile din emisfera occidentală”, în timp ce 19% se declară în dezacord. În plus, 60% dintre alegătorii republicani susținu staționarea de trupe în Venezuela, 59% susțin preluarea de către SUA a controlului asupra câmpurilor petroliere venezuelene și 65% susțin ca SUA să conducă Venezuela pe o perioadă de tranziție. Sâmbătă, armata americană a efectuat un raid în urma căruia Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați. În urma operațiunii, liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite vor „administra” Venezuela pe perioada tranziției.
Sondaj CURS: Percepția românilor privind direcția țării, negativă / În ce personalitate politică au românii cea mai mare încredere
Sondajul CURS, dat publicității duminică, arată nemulțumirea românilor la sfârșitul acestui an, marcat de reorganizarea scrutinului prezidențial, dar și de măsurile fiscale adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar al României. Datele, colectate în perioada 10-19 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.067 de persoane majore, conturează o imagine generală dominată de neîncredere, pesimism și presiune economică. Direcția în care se îndreaptă România 75% dintre românii participanți la acest sondaj sunt de părere că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 21% apreciază că direcția este una bună. Diferența este una covârșitoare, indicând astfel o ruptură între discursul oficial și percepția de zi cu zi a populației. Încrederea în personalitățile politice Românii au fost întrebați, în cadrul aceluiași sondaj, și câtă încredere au în câteva nume de pe scena politică actuală. Per total, datele nu au arătat un scor de peste 50% pentru vreo personalitate politică. Cele mai bune scoruri de „foarte multă / multă încredere” se opresc în jurul pragului de 35–40%. Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, are un grad de încredere de 40%, în timp ce liderul AUR, George Simion, are 37%. Președintele României, Nicușor Dan, are un grad de încredere de 35%, în timp ce noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, 27%. Pe de altă parte, 25% dintre respondenți au declarat că au „foarte multă / multă încredere” în premierul Ilie Bolojan, la egalitate cu liderul PSD, Sorin Grindeanu. Armata și Biserica, instituțiile despre care românii au o părere bună. Cine se află la polul opus Concluziile sondajului mai arată că, în privința instituțiilor statului, în topul încrederii românilor se află Armata (81%), Biserica (76%), pompierii (65%) și UE (55%). La polul opus, Justiția, Parlamentul și Guvernul sunt evaluate negativ de aproximativ 70% dintre respondenți, în timp ce Curtea Constituțională și sindicatele au, la rândul lor, scoruri slabe. 34% dintre respondenți au o părere bună despre instituția Președintelui, iar în cazul serviciilor de informații, 32%. Percepția românilor privind măsurile luate de Guvernul Bolojan Întrebați cum califică măsurile fiscale luate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, 41% dintre românii chestionați sunt de părere că unele măsuri trebuiau luate, altele nu. 26% dintre respondenți au considerat că măsurile au fost justificate și necesare și tot 26% au considerat opusul. Datele sondajului CURS indică o stare de nemulțumire socială profundă și coerent articulată, care este alimentată în principal de deteriorarea percepută a situației economice personale. Datele sondajului au fost colectate prin realizarea unor interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 10–19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului, conform ultimelor date INS.
Sondaj: Primăria Capitalei se poate câștiga cu doar 25% din voturi. Bucureștiul – polarizat și indecis
Bucureștiul traversează una dintre cele mai imprevizibile campanii electorale din ultimii ani. Un sondaj realizat de Agenția de Rating Politic, vizând alegerile pentru primăria Capitalei, arată acest lucru. Agenția a folosit un model modern de eșantionare bazat pe interviuri online și calibrare statistică. Realizatorii sondajului au precizat că nu publică intenții de vot, studiul nefiind realizat la comanda unui client. Însă concluziile rămân relevante pentru competiția politică din Capitală. Alegerile pentru primăria Capitalei, decise de un electorat indecis „Cursa electorală de la București este extrem de strânsă și incertă ca rezultat și va fi așa până la final”, arată raportul. Nivelul ridicat de indecizie rămâne un factor cheie: 13,5% dintre cei care spun că merg la vot nu au încă o opțiune. În aceste condiții, „alegerile se pot câștiga cu 25% la o prezență de 44 – 46%, în jur de 200 de mii de voturi”. În același timp, intenția declarată de participare este ridicată: 60,4% dintre respondenți spun că vor merge „foarte probabil” la vot. Însă numai 38,6% sunt complet hotărâți cu cine vor vota, în timp ce 18,1% încă nu au ales un candidat. Corupția domină agenda alegătorilor Sondajul arată și o atmosferă publică tensionată. „Alegerile se desfășoară într-o notă de pesimism, mult mai mare ca anul trecut”, alimentat de nemulțumirea față de situația politică, economică și socială. Tema corupției a revenit puternic în atenția alegătorilor. „Tema de protest a corupției a revenit puternic în top (20%)”. În același timp, „contextul politic național influențează direct alegerile”, au comunicat reprezentanții Agenției de Rating Politic. Orașul, divizat în opinii În Capitală se simte o polarizare tot mai puternică, atât în felul în care oamenii își evaluează situația materială, cât și în atitudinea față de muncitorii străini. „Publicul din București tinde să se polarizeze destul de mult între cei ce se simt neglijați și cei care sunt mulțumiți de situația actuală”, arată rezultatele sondajului. Peste 38% dintre bucureșteni spun că muncitorii străini au un impact pozitiv asupra orașului, în timp ce 23% îl văd negativ. Alți 27,7% cred că prezența lor nu are un impact semnificativ. Bucureștenii vor un primar necorupt „Cursa electorală de la București este extrem de strânsă și incertă ca rezultat și va fi așa până la final”. Din acest motiv, raportul nu a realizat un clasament al candidaților. Concluziile indică însă că „nu există un candidat puternic, care să unească mai multe segmente electorale”. În ceea ce privește profilul preferat, bucureștenii cer în primul rând un primar integru. „Cel mai puternic profil solicitat este primar corect-cinstit-necorupt (33%), urmat de unul apropiat de oameni (15,4%) sau gospodar (14,7%)”. Potrivit sondajului, Bucureștiul se îndreaptă spre o cursă electorală imprevizibilă, disputată între „un profil de protest și un profil de primar clasic”. Electoratul pentru primăria Capitalei este fragmentat și extrem de sensibil la evoluțiile politice naționale.