Etichetă: sondaje

Netanyahu nu mai are competitor pe scena politică israeliană. La ce cotă electorală l-a ridicat războiul din Iran

Netanyahu: “Mă întrebați cât va dura? Cât va fi nevoie!” O conferință de presă pentru presa străină, convocată joi după amiază de Benjamin Netanyahu, a mai lămurit câte ceva din strategia Israelului împotriva Iranului: HANDOUT – 07 July 2025, US, Washington: US President Donald Trump stands with Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu in the Vermeil Room before a dinner at the White House. Photo: Daniel Torok/White House/dpa – This official White House photograph is being made available only for publication by news organizations and/or for personal use printing by the subject(s) of the photograph. The photograph may not be manipulated in any way and may not be used in commercial or political materials, advertisements, emails, products, promotions that in any way suggests approval or endorsement of the President, the First Family, or the White House. „Mă întrebați cât va dura? Cât va fi nevoie! Eu văd că acest război se va încheia mult mai repede decât cred oamenii. Nu poți face o revoluție în aer, există și mișcări pe teren. Statul Israel este mai puternic ca niciodată – iar Iranul este mai slab ca niciodată. Regimul ar putea supraviețui, dar chiar dacă va supraviețui – va fi în cel mai slab punct al său vreodată. Nu sunt sigur cine conduce acum Iranul. Mojtaba nu și-a arătat fața”. În stilu-i deja consacrat, premierul israelian l-a evocat în conferință și pe Iisus Hristos, pe Ginghis Han dar și pe Hitler: „Iisus Hristos nu are niciun avantaj față de Ginghis Han. Pentru că dacă ești suficient de puternic, nemilos și plin de putere, răul va învinge binele.(…) Nu vrem să-l înlocuim pe Hitler cu Himmler. Nu cred că au existat vreodată doi lideri care să fi fost atât de bine coordonați precum Trump și cu mine. Trump este liderul, iar eu sunt aliatul său”. Războiul din Iran crește Likud-ul lui Netanyahu și scade partidul lui Bennet 12 July 2025, –, Jerusalem: Benjamin Netanyahu, Prime Minister of Israel, speaks at the press conference after the talks at the seat of government. Merz’s inaugural visit to Israel will focus on stabilizing the ceasefire in Gaza, the ongoing peace process and German-Israeli relations. Photo: Michael Kappeler/dpa După conferința de presă și înainte ca Benjamin Netanyahu să conducă o nou ședință de Guvern având ca temă principală războiul din Iran, patru canale puternice israeliene – dintre care două televiziuni – au difuzat sondajele săptămânale în țară. În ceea ce privește susținerea politică a blocurilor partidelor, joi seară, situația era următoarea: Canal 12 Israel:  Opoziție: 59, Coaliție: 51, Partide arabe: 10 Canal 14: Coaliție: 66, Opoziție: 42, Partide arabe: 12 Zman Israel: Opoziție: 59, Coaliție: 51, Partide arabe: 10 Israel Hayom: Opoziție: 56, Coaliție: 53, Partide arabe: 12 Privit mai în detaliu, sondajul Canalului 12 Israel arată că Likud câștigă teren în rândul preferințelor israelienilor, fiind cel mai mare partid. Dacă săptămâna viitoare ar fi alegeri în Israel, Likud-ul condus de Benjamin Netanyahu ar fi cel mai mare partid din următorul Knesset – cu 28 de mandate. „Likud-ul, care este mai puternic cu două mandate față de sondajul precedent, își menține stabilitatea în umbra războiului cu Iranul”, arată Canal 12. Al doilea partid ca mărime, conform sondajului pe care l-am publicat, este Bennett 2026, partidul fostului prim-ministru Naftali Bennett, care primește 20 de locuri. Partidul lui Bennett a pierdut un loc față de sondajul de anul trecut. Războiul din Iran crește partidul lui Netanyahu și scade Opoziția. Netanyahu nu mai are competitor. 66% din israelieni sunt mulțumiți de cum decurge războiul din Iran. 93% din alegătorii puterii sunt satisfăcuți Canal 12 Israel În ceea ce privește funcția de prim-ministru, Naftali Bennett a slăbit față de Netanyahu iar practic actualul premier israelian nu mai are competitor la această oră pe scena politică israeliană. Cel mai potrivit pentru funcția de prim ministru al Israelului, în comparație cu toți ceilalți potențiali competitori, israelienii îl preferă pe Netanyahu: Netanyahu 46%, Lapid 22%. Netanyahu 44%, Bennett 28%. Netanyahu 43%, Eizenkot 31%. Pentru prima dată Eizenkot are cifre puțin mai bune decât Bennett, comentează ziariștii israelieni. Sondajul devoalează și satisfacția poporului israelian față de realizările războiului cu Iran: 66% din totalul eșantionului sunt mulțumiți (într-o măsură sau alta) de realizările Israelului în războiul împotriva Iranului, comparativ cu 27% care sunt nemulțumiți. În rândul alegătorilor din coaliție: 93% mulțumiți față de 3% nemulțumiți, iar în rândul alegătorilor din opoziție 55% mulțumiți față de 40% nemulțumiți

În Ungaria crește îngrijorarea că rezultatul alegerilor ar putea fi contestat. Ce arată sondajele

Campania electorală este deja marcată de acuzații, tactici de denigrare și sondaje manipulate, însă în Ungaria crește îngrijorarea că rezultatele ar putea fi contestate de partea care pierde scrutinul: fie de Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Viktor Orbán, fie de Tisza, partidul în ascensiune al lui Péter Magyar. Discuții despre rezultate „ilegitime”, criză constituțională și stare de urgență Foto Péter Magyar/ Facebook Zsuzsanna Szelényi, fostă parlamentară Fidesz și una dintre cele mai vechi membre ale partidului, a declarat pentru POLITICO că este îngrijorată că, dacă Magyar va câștiga, Orbán ar putea fi tentat să perturbe sau chiar să blocheze transferul de putere. „Dacă opoziția câștigă doar o majoritate simplă, Orbán va avea o mulțime de instrumente pentru a face aproape imposibilă formarea unui nou guvern sau chiar convocarea unui nou parlament”, a spus ea. „Ar putea crea o criză constituțională și ar putea declara stare de urgență.” Susținătorii lui Orbán, la rândul lor, indică trecutul prim-ministrului ca dovadă că acesta este gata să accepte rezultatul alegerilor. Demis după primul său mandat în 2002, Orbán a așteptat momentul potrivit și a revenit în forță opt ani mai târziu. Dacă există pericolul ca cineva să nu accepte rezultatele, spun ei, este mai probabil ca acesta să vină din partea partidului maghiar Tisza. „Ei construiesc narațiunea că, dacă pierd alegerile, atunci acesta este un rezultat ilegitim”, a declarat János Bóka, ministrul UE al Ungariei. „Ar ieși Péter Magyar în fața unei camere de filmat și ar spune: „Bine, am auzit vocea poporului maghiar, își dorește ca acest guvern să rămână la putere?”, a adăugat el. „Este aceasta o posibilitate realistă după toată isteria politică pe care au creat-o?” Sondajele se bat cap în cap Foto Viktor Orban/ Facebook Indiferent de acuzațiile dintre părți, campania a devenit caustică, cu afirmații contradictorii despre legitimitatea procesului. În acest context, riscul unor tulburări post-electorale crește, susține Politico. Sondajele realizate de sociologi independenți dar prietenoși cu Tisza arată că mișcarea maghiară este în avantaj, în medie, cu 8 până la 10 puncte procentuale. Alte sondaje realizate de sociologi apropiați Fidesz – ca Institutul Nézőpont și Centrul pentru Drepturi Fundamentale – arată că partidul lui Orbán are un avans confortabil. Ambele tabere indică motive metodologice în spatele diferenței dintre rezultate și fiecare îl acuză pe celălalt că fabrică sondaje pentru a le folosi ca armă în modelarea opiniei publice. Vor fi contestate alegerile? Foto Peter Magyar Facebook „Indiferent cine câștigă, se va stârni zarvă despre alegeri furate”, a declarat Gábor Tóka, politolog la Universitatea Central Europeană. Orbán, a adăugat el, este de așteptat să conteste un rezultat nefavorabil. „Dacă nu există o victorie covârșitoare împotriva lui, nu-l văd primind cu ușurință rezultatul”, a spus el. „Cred că va contesta votul din districte și ar putea încuraja protestele stradale pentru a prezenta rezultatul ca fiind nelegitim”, a adăugat el. „Nu atât pentru că va crede că poate inversa rezultatul, cât pentru că, cu cât poate face mai multe daune noului guvern și îl poate submina, cu atât are mai multe șanse să revină mai târziu în forță politică.” Și în privința taberei Tisza sunt îngrijorări. Având în vedere așteptările generate de sondajele favorabile Tisza, „va exista o tensiune enormă în săptămânile de după alegeri dacă opoziția pierde”, a spus Tóka. Pentru Orbán, trecutul său conține indicii despre cum ar putea reacționa la o înfrângere, a spus Szelényi, fostul parlamentar Fidesz, care a părăsit partidul pe măsură ce ideologia acestuia s-a schimbat de la liberală la național-conservatoare în anii 1990. Szelényi a fost ulterior reales în parlament sub o nouă bandă de partid. Ce spune trecutul despre Orban Ultima dată când Fidesz a pierdut alegerile naționale, în 2006, Orbán și-a acceptat inițial înfrângerea în fața Partidului Socialist Maghiar. Acest lucru s-a schimbat șase luni mai târziu, din cauza unui discurs divulgat în care liderul socialist Ferenc Gyurcsány a recunoscut că a mințit pentru a câștiga alegerile, negând că va introduce măsuri de austeritate. După ce au izbucnit proteste antiguvernamentale spontane, parlamentarii Fidesz au luat măsuri pentru a le exploata, demontând barierele de securitate din jurul Adunării Naționale, astfel încât protestatarii să se poată apropia de parlament. „Fidesz a scos politica în stradă și a hărțuit guvernul cu tactici extrem de obstrucționiste în parlament”, și-a amintit Szelényi. Orbán, a prezis ea, va repeta probabil strategia. „Orbán îi poate face viața foarte dificilă lui Tisza ulterior, la guvernare”, a spus ea. „Fără o majoritate de două treimi, Tisza va fi blocată în adoptarea multor reforme. Acestea ar include măsurile cerute de Bruxelles pentru eliberarea a aproximativ 18 miliarde de euro din fondurile UE, care au fost înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept cu privire la Ungaria și pe care maghiarii au promis să le returneze acasă. Totuși, chiar și unii dintre cei mai înverșunați critici ai lui Orbán se îndoiesc că acesta ar merge atât de departe încât să susțină direct că alegerile au fost furate. „Prețul politic al nerespectării rezultatelor i-ar putea distruge șansele de a reveni în politică”, a spus Tóka, menționând că Orbán l-a felicitat pe Joe Biden în 2020, chiar dacă Donald Trump susținea că alegerile americane au fost furate. Întrebat anul trecut, într-un interviu cu Mathias Döpfner, directorul general al grupului media german Axel Springer, care deține POLITICO, dacă ar accepta rezultatul în cazul în care ar pierde, Orbán a spus că are „practică” în opoziție. „Nu dețin doar recordul de prim-ministru”, a spus Orbán. „Dețin și recordul de lider al opoziției.” „Partidul Fidesz este în politică din 1988”, a declarat Bóka, ministrul UE, pentru POLITICO. „Am câștigat împotriva opoziției și am câștigat împotriva guvernului. Am pierdut împotriva opoziției și am pierdut împotriva guvernului. Toate acestea s-au întâmplat deja și nu am pus niciodată la îndoială rezultatul alegerilor.”

Alegerile din Ungaria: Opoziția se distanțează de Fidesz în sondaje

Sondajul realizat de Median arată că partidul Tisza, condus de Peter Magyar, a ajuns la un avans de 12 puncte procentuale față de Fidesz, față de 10 puncte în noiembrie.  Potrivit sondajului citat de Reuters, Tisza este creditat cu 51% din opțiunile alegătorilor deciși, în creștere ușoară față de sondajul anterior, în timp ce Fidesz a coborât la 39%. Cercetarea, realizată între 7 și 13 ianuarie, indică faptul că Tisza atrage în principal votanți de la alte partide de opoziție, în timp ce Fidesz nu reușește să câștige electorat nou.  Un al doilea sondaj, publicat de Idea Institute și realizat între 31 decembrie și 6 ianuarie, plasează Tisza la 48% din intențiile de vot ale alegătorilor deciși, cu un avantaj de 10 procente față de Fidesz.  Sondajul a mai arată că pe lângă cele două partide, doar formațiunea de extremă dreapta, Mi Hazank (Patria Noastră), ar mai putea depăși pragul electoral de 5% pentru intrarea în Parlament.  Premierul Orban se află la putere din 2010, se confruntă astfel cu cea mai serioasă provocare politică. Acesta a menținut relații apropiate cu Rusia în contextul Războiului din Ucraina, îl consideră pe președinte Trump un alaita și în repetate rânduri s-a ciocnit cu oficialii europeni. Opozantul său,  Peter Magyar a declarat că se va menține aproape de Uniunea Europeană și NATO, notând că va avea relații „pragmatice” cu Rusia dacă va câștiga alegerile.

Alegeri Primăria Capitalei 2025. Ce arată cele mai recente sondaje publicate. Între ce candidati se dă batălia pentru funcția de primar

Bucureștenii sunt chemați la vot duminică pentru alegerea primarului general, după ce Nicușor Dan a părăsit funcția în urma alegerii sale ca președinte al României. Primăria Capitalei este condusă în prezent de Stelian Bujduveanu, care a preluat atribuțiile de primar general după validarea lui Nicușor Dan ca șef al statului. Cum arată buletinul de vot la alegerile pentru Primăria Capitalei Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii duminică, 7 decembrie, cuprinde 17 candidați înscriși în cursa pentru funcția de primar general. Lista și ordinea acestora au fost stabilite înainte ca doi independenți, Vlad Gheorghe și Orlando Teodorovici, să își anunțe retragerea: Cătălin Drulă (USR); Daniel Băluță (PSD); George Burcea (Partidul Oamenilor Tineri); Ciprian Ciucu (PNL); Ana Maria Ciceală (Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate); Liviu Gheorghe Floarea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache); Gheorghe Macovei (Partidul România Mare); Oana Crețu (Partidul Social Democrat Unit); Mihai Ioan Lasca (Partidul Patrioții Poporului Român) Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune); Anca Alexandrescu (candidat independent propus de Alianța electorală ”Dreptate pentru București”); Dănuț Angelo Trifu (independent); Eugen Orlando Teodorovici (independent / candidat retras); Gheorghe Nețoiu (independent); Vlad Gheorghe (independent / candidat retras); Angela Negrotă (independent); Constantin-Titian Filip (independent). Votarea la alegerile locale parțiale din 7 decembrie va începe la ora 7:00 și se va încheia la ora 21:00. Alegătorii pot vota la secția unde sunt arondați conform domiciliului sau reședinței. Evoluția sondajelor de opinie pentru alegerile la Primăria Capitalei MEDIAFAX prezintă evoluția sondajelor de opinie din ultimele luni, pentru a urmări cum s-au modificat intențiile de vot în cursa pentru Primăria Capitalei. Sondaj CURS – 19 octombrie 1. Daniel Băluță – 25%2. Cătălin Drulă – 18%3. Ciprian Ciucu – 18%4. Anca Alexandrescu – 10%5. Cristian Popescu Piedone – 9% Sondajul CURS a fost realizat în perioada 8–17 octombrie 2025, pe un eșantion de 1.072 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă din București. Marja de eroare este ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj Avangarde – 26 octombrie 1. Daniel Băluță – 25%2. Ciprian Ciucu – 23%3. Cătălin Drulă – 18%4. Anca Alexandrescu – 16%5. Cristian Popescu Piedone – 8% Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 19–25 octombrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Marja de eroare este de ±3,2%. Sondaj Avangarde – 12 noiembrie 1. Daniel Băluță – 24%2. Ciprian Ciucu – 21%3. Cătălin Drulă – 20%4. Anca Alexandrescu – 17%5. Vlad Gheorghe – 5% Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 2–7 noiembrie, pe un eșantion de 1.080 de respondenți, prin interviuri față în față. Marja maximă de eroare este ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj CURS – 15 noiembrie 1. Daniel Băluță – 27%2. Ciprian Ciucu – 22%3. Cătălin Drulă – 22%4. Anca Alexandrescu – 15%5. Virgil Alexandru Zidaru – 5% Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte din București. Datele au fost colectate față în față, în perioada 3–14 noiembrie 2025. Marja maximă de eroare este ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar rezultatele au fost ponderate conform structurii pe vârste a populației Capitalei, potrivit datelor INS. Sondaj AtlasIntel – 17 noiembrie 1. Cătălin Drulă – 19,2%2. Daniel Băluță – 18,6%3. Ciprian Ciucu – 18,1%4. Anca Alexandrescu – 17,9%5. Ana Ciceală – 7,1% Sondajul AtlasIntel a fost realizat pentru HotNews în perioada 12–14 noiembrie 2025, pe un eșantion de 2.429 de persoane, prin recrutare digitală aleatorie. Marja de eroare este de ±2%. Sondaj INSCOP – 20 noiembrie 1. Daniel Băluță – 26,6%2. Ciprian Ciucu – 24,2%3. Anca Alexandrescu – 19,1%4. Cătălin Drulă – 11,6%5. Ana Ciceală – 6,5% Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 17–19 noiembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.107 persoane. Eroarea maximă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj Flashdata  – 21 noiembrie 1. Ciprian Ciucu – 21,5%2. Daniel Băluță – 20,5%3. Cătălin Drulă – 19%4. Anca Alexandrescu – 18%5. Ana Ciceală – 7% Sondajul Flashdata a fost realizat pe un eșantion de 1.200 de respondenți, selectați aleatoriu din aproximativ 4.500 de chestionare online completate. Metoda de colectare a datelor a fost CAWI (chestionare online), distribuite pe mai multe site-uri, cu targetare prin ads pe criterii socio-demografice și filtre anti-răspunsuri nevalide. Marja de eroare teoretică este ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj CIRA – 28 noiembrie 1. Daniel Băluță – 24%2. Ciprian Ciucu – 21%3. Anca Alexandrescu – 19%4. Cătălin Drulă – 18%5. Ana Ciceală – 5% Sondajul CIRA a fost realizat online, în perioada 20–26 noiembrie 2025, pe un eșantion de 1.182 de respondenți adulți. Marja de eroare este de ±3,1%. Cercetarea a fost efectuată la comanda candidatului Vlad Gheorghe. Sondaj AtlasIntel – 1 decembrie 1. Daniel Băluță – 23,3%2. Anca Alexandrescu – 23,2%3. Ciprian Ciucu – 21,7%4. Cătălin Drulă – 15,5%5. Ana Ciceală – 8,4% Sondajul AtlasIntel a fost realizat pentru HotNews în perioada 27–30 noiembrie 2025, prin recrutare digitală aleatorie. Au participat 2.964 de respondenți. Marja de eroare este de ±2 puncte procentuale. Sondaj CURS – 3 decembrie 1. Daniel Băluță – 26%2. Ciprian Ciucu – 23%3. Cătălin Drulă – 22%4. Anca Alexandrescu – 17%5. Ana Maria Ciceală – 7% Sondajul CURS a fost realizat în perioada 26–30 noiembrie 2025, pe un eșantion probabilistic, multistadial și stratificat, format din 1.031 de respondenți adulți din București. Datele au fost colectate prin metoda CATI. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj INSCOP – 4 decembrie 1. Daniel Băluță – 28,2%2. Ciprian Ciucu – 27,1%3. Anca Alexandrescu – 21%4. Cătălin Drulă – 11,1%5. Ana Ciceală – 6,9% Sondajul INSCOP a fost realizat pentru informat.ro în perioada 2–3 decembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.200 de persoane. Marja de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj ARA – 5 decembrie 1. Daniel Băluță – 26%2. Ciprian Ciucu – 24%3. Cătălin Drulă – 20%4. Anca Alexandrescu – 18%Alt candidat – 12% Sondajul ARA, realizat la comanda Antena 3 CNN, a fost efectuat

Ciucu îi răspunde lui Voiculescu: PNL nu mai coafează realitatea

„Acest sondaj la care face referire Vlad Voiculescu nu este un sondaj comandat de Partidul Național Liberal. Este un sondaj independent. Nu este sondajul nostru”, a declarat candidatul PNL la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu. Ciucu a explicat, la „The News Man Romania”, că PNL a schimbat abordarea în privința sondajelor. „A venit Ilie Bolojan în fruntea partidului prin ianuarie și a zis: hai să nu mai cumpărăm protecție, hai să nu mai facem greșelile din trecut, noi nu dăm sondaje măsluite. Noi nu ne mai coafăm realitatea”, a povestit candidatul liberal. „Sunt două tipuri de sondaje” „Sunt două tipuri de sondaje: unele care sunt plătite nu știu de cine, și unele care sunt asumate. Noi am avut sondaje asumate la comandă PNL”, a explicat candidatul. „Pe sondajele acestea, întotdeauna a fost o diferență între mine și domnul Băluță, care eram pe primul loc în marja de eroare, și ceilalți competitori”, a adăugat Ciucu. Ciucu, critici pentru USR Candidatul PNL a criticat modul în care USR gestionează propriile cercetări sociologice. „USR-ul are propria cercetare sociologică, din câte știu, și nu o face publică. Membrii lor nu o cunosc și nu o știu, pentru că se ține secret”, a declarat Ciucu. Ciucu: „Ne-ar fi rușine să venim cu sondaje false” Ciucu a insistat că PNL a renunțat la practicile din trecut. „Nouă ne-ar fi și rușine cumva să venim cu sondaje false. Știu că partidul nostru a greșit în trecut și, tocmai pentru a recâștiga pe termen lung credibilitatea oamenilor, nu ne asumăm astfel de practici și nu coafăm sondaje”, a conchis candidatul liberal la Primăria Capitalei. Atacul lui Voiculescu

Sorin Grindeanu a dezvăluit ce a dus la scăderea PSD în sondaje. Care au fost cele două greșeli

Sorin Grindeanu a declarat în cadrul unui interviu ce a determinat scăderea PSD-ului în sondaje. El a spus și care au fost cele două greșeli majore ale social-democraților. Liderul Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu a fost întrebat de ce acum partidul pe care îl conduce a scăzut atât de mult în procente, ajungând și la 20%. De ce a scăzut PSD în sondaje în viziunea lui Sorin Grindeanu „Plecăm de la ce mi-a lăsat Marcel Ciolacu, nu alți lideri PSD. De acolo am preluat, de la rezultatele date votul pentru Parlament a fost 22-23%. Lucrurile s-au schimbat. Cel mai bun rezultat în 2016-2017 aveam 45%, dar nu exista un partid de tipul AUR în Parlament, a fost un mesaj care a venit și a strâns și zona de sub social democrație și zona asta. Sunt multe cauze pentru care am scăzut sub 20%. Oricât de bine s-a guvernat sau de mai puțin bine PSD-ul chiar dacă nu a avut anii PNL-ului la guvernare, din 2012, PSD a fost vreo 10-11, PNL puțin mai mult. Toate aceste lucruri se văd, se simt, chiar daca ai făcut ce trebuie. Erodarea de la guvernare se simte și în procente”, a spus Sorin Grindeanu în cadrul unui interviu la Antena 3. Greșelile care au costat PSD-ul în sondaje Liderul Partidului Social Democrat crede că au fost făcute două greșeli care au făcut să se ajungă în această situație. Prima ar fi listele comune propuse de PNL, anul trecut înainte de alegerile europarlamentare, iar a doua când l-a avut pe Victor Ponta candidat la alegerile prezidențiale. „Greșeli pe care le faci, inevitabile. Doua greșeli – prima – anul trecut, înainte de europarlamentare, am crezut prea mult în cuvântul celor de la PNL, când am avut lista comună. Acea greșeală a fost una mare. Când s-au sucit, a început o perioadă de vreo 6 luni în care și PSD și PNL au pierdut enorm. A doua – Cred ca PSD-ul trebuia sa aibă mai multe discuții cu Ponta în a nu candida”, a mai spus Sorin Grindeanu