Abia lansat, Sony Xperia 1 VIII primește critici furibunde pentru funcția AI Camera Assistant
Captivat peste măsură de trendul funcțiilor AI adăugate peste tot, Sony pare că și-a abandonat baza tradițională de fani centrând experiența Xperia 1 VIII în jurul capabilităților Xperia Intelligence. Telefoanele Sony Xperia și-au câștigat o bază de fani nu foarte numeroasă dar extrem de loială, care apreciază dotări cum ar fi conectorul jack 3.5mm pentru căști și asortamentul de camere foto nu extraordinar de performante, dar cu dotări unice la partea de hardware și rezultate predictibile în privința calității imaginii. Pur și simplu, te puteai baza că următorul tău model Xperia îți va livra poze de bună calitate și cu aspect autentic, plăcut privirii. Nu și cu Xperia 1 VIII. Ce faci când vânzările sunt în scădere treptată iar acționarii companiei cer rezultate rapide? Anunți Xperia Intelligence, o inițiativă pentru alinierea seriei de produse la tendințele industriei. Dar planurile care arată bine pe hârtie nu duc în mod automat la rezultatele așteptate, mai ales dacă ignori tocmai baza de fani pe care ai încercată să o recompensezi de fiecare dată. Potrivit narativului de marketing, noua funcție AI Camera Assistant folosește inteligența artificială pentru a analiza subiecții și condițiile meteorologice, propunând setări de captură optimizate: tonurile de culoare, selecția obiectivului, efectele bokeh și alte opțiuni pe care un utilizator începător poate că nu s-ar descurca să le ajusteze manual. Dar nu era asta tocmai frumusețea experienței Sony Xperia, de a descoperi în ritmul tău capabilitățile telefonului și experimenta cu diverse stiluri de captură până când obțineai rezultatul dorit? În mod predictibil, ajustările AI modelate după tendințele Instagram și ale altor platforme de social media, unde fiecare poză trebuie să impresioneze prin culori, contrast și efecte exagerate, nu se potrivește cu așteptările utilizatorilor pentru rezultate cu aspect autentic, credibil. Rotind cuțitul în rană, CEO-ul Nothing acuză rivalul Sony de ”engagement farming”, evidențiind modul excesiv în care Sony a promovat funcția AI Camera Assistant pe rețelele de socializare, încercând fără mare succes să atragă o nouă categorie de public format din influenceri și urmăritorii lor, cei din urmă dorind eventual să imite stilul vedetelor preferate cumpărând Sony Xperia 1 VIII, un telefon care poate livra poze gata de postat pe rețelele sociale. Doar că rezultatul nu a fost cel așteptat, campania Sony ilustrată cu imagini înainte-după primind reacții predominant negative din partea fanilor: pozele originale arătau mult mai bine. Potrivit criticilor, imaginile modificate cu AI Camera Assistant sunt prea luminoase, au în același timp mai puțină culoare și contrast, printre altele. Decizia Sony de a închide pur și simplu ochii asupra rezultatelor foto în mod evident greșite nu poate fi interpretată decât ca o strategie de marketing asumată la cel mai înalt nivel, forțată pentru satisfacerea altor interese decât cele ale consumatorilor de rând. Iar Sony nu este singurul mare jucător din industrie care insistă asupra acestei tendințe de a îmbunătăți imaginile cu ajutorul AI, forțând obținerea unor rezultate până la urmă nenaturale, exagerate. Google este de asemenea „vinovat”, instrumentul „Smart Enhance” frustrând utilizatorii Pixel cu rezultate care schimbă în mod fundamental aspectul imaginii. Oferă o imagine mai clară și mai luminoasă, dar nu tocmai una mai bună. Dar Sony pare că a mers într-adevăr prea departe, iar greșeala comisă ar putea îndepărtarea tocmai baza de fani care ar fi cumpărat fără ezitare modelul Xperia 1 VIII.
Sony anunță un parteneriat cu TSMC pentru dezvoltarea unor senzori foto mai prietenoși cu bateria telefonului
Chiar dacă este un nume de referință pentru pasionații de fotografie, Sony nu a îmbrățișat pur și simplu trendul camera-phone, dispozitivele Xperia rămânând prinse într-o zonă de nișă, încercând să ofere performanțe foto la un nivel competent fără compromisul unui camera-bump inestetic și dezavantajele așteptate de la un smartphone centrat pe fotografie. Întărind aceste convingeri, că un smartphone foarte bun pentru poze nu trebuie să vină cu compromisuri majore la partea de ergonomie și eficiență, Sony anunță un parteneriat cu TSMC din care întreaga industrie de telefoane inteligente ar putea avea de câștigat. Problema cu dispozitivele camera-phone, precum Xiaomi 15 Ultra sau Oppo Find X9 Ultra, este că orientarea către maximizarea performanțelor foto este imposibil de trecut cu vederea: un camera-bump care practic dublează grosimea telefonului și consum de energie care trebuie „spriinit” prin includerea unui acumulator de capacitate mult mai mare. Problema nu este doar cu lentilele fizic mai mari, ci și cu senzorii foto care taxează în mod copios bateria telefonului, transformat într-o plită după câteva zeci de minute petrecute în modul de filmare. Adresând acest neajuns, Sony și producătorul taiwanez de cipuri TSMC au anunțat o colaborare pentru ”dezvoltarea și fabricarea de senzori de imagine de generație următoare”. Comunicatul de presă nu menționează în mod expres senzorii pentru smartphone, dar Sony a confirmat ulterior că înțelegerea vizează în mod special soluțiile pentru camere foto destinate ”aplicațiilor smartphone”. Parteneriatul va explora, de asemenea, aplicații viitoare în domeniul inteligenței artificiale fizice, cum ar fi robotica și industria auto”, a declarat un reprezentant Sony. ”Sony și-a construit afacerea cu senzori de imagine pe propriile capacități de proiectare și dezvoltare, precum și pe expertiza în producție din propria fabrică din Japonia. Această asociere în participațiune (JV) este poziționată ca un cadru pentru a ne lărgi opțiunile în modul în care promovăm investițiile și dezvoltarea, prin combinarea tehnologiilor de proiectare și dezvoltare a senzorilor de imagine Sony cu tehnologia avansată de procesare și know-how-ul de producție al TSMC”. Spre exemplu, senzorul Sony LYT-818 folosit cu telefoane vivo X200 Pro și X300 Pro are la bază un proces de fabricație de 22nm, complet depășit din perspectiva fabricării de microprocesoare . Chiar și așa, Vivo a susținut că acest senzor oferă o eficiență energetică îmbunătățită, comparat altor senzori de imagine Obținuți prin metode de fabricație și mai „primitive”. Cum ar fi IMX989 de la Sony, un senzor de cameră pentru smartphone de clasă 1 inch de primă generație, construit folosind un proces de 40nm. Altfel spus, există loc pentru îmbunătățiri în industria senzorilor foto, iar parteneriatul Sony/TSMC poate avea o contribuție importanță în această privință.
Sony Music a eliminat 135.000 de melodii deepfake plagiate cu vocea unor artiști celebrii, însă nu etichetează muzica AI rămasă pe platformele de streaming
Pe de o parte, Sony, Spotify și alte platforme pentru streaming de melodii tolerează și chiar încurajează pseudo-artiștii care distribuie muzică AI generată la foc automat, atât timp cât producțiile respective contribuie la creșterea timpului petrecut pe platformă și captivează abonații care nu mai pot face diferența între muzică AI și cea creată de artiști adevărați. Dar când la mijloc intervine interesul de business, respectiv încălcarea drepturilor de autor prin folosirea fără drept a vocii, stilului muzical și imaginea unor artiști recunoscuți, casele de discuri pun piciorul în prag. Cel puțin pentru marii artiști care au semnat cu Sony Music, casa de producție este direct interesată facă dreptate, compania identificând și eliminând peste 135.000 de deepfake-uri care plagiază artiștii săi. Astfel, curățenia de primăvară a vizat eliminarea falsurilor realizate după artiști precum Beyoncé, Harry Styles, Bad Bunny și alți muzicieni cu notorietate. Într-o declarație oferită televiziunii BBC , președintele diviziei digitale globale a Sony, Dennis Kooker, a vorbit despre prejudiciul pe care îl pot provoca aceste deepfake-uri, spunând: „În cele mai grave cazuri, (deepfake-urile) pot afecta o campanie de lansare sau pot păta reputația unui artist”. Însă când vine vorba de melodii AI care mixează la modul general diferite stiluri muzicale vechi, fără a ieși în evidență printr-o linie melodică sau voce care să poată fi atribuită ușor unui artist în vogă, regulile privind ce constituie sau nu un fals devin mult mai puțin clare. Adresând această problemă, tot mai mulți artiști solicită platformelor muzicale să eticheteze clar conținutul generat de inteligența artificială. Pe aceeași lungime de undă, și pasionații de muzică și-ar dori ca Spotify și alte platforme de streaming să diferențieze clar muzica autentică de recomandările muzicale generate de inteligența artificială. Dar în lipsa unor reguli stricte în domeniu, dorința este în mare parte ignorată de administratorii platformelor care văd muzica AI doar că pe încă un instrument pentru maximizarea veniturilor și creșterea numărului de abonați. Chiar dacă Deezer și Apple Music au creat instrumente pentru detectarea muzicii deepfake, acuratețea acestora este departe de a fi perfectă, iar atât timp cât astfel de filtre nu sunt implementate la nivelul platformelor de streaming inițiativa este oricum sortită eșecului. Deezer a fost primul gigant de streaming care a lansat propriul instrument de detectare a inteligenței artificiale, care etichetează explicit melodiile generate 100% de inteligență artificială, excluzându-le din playlist-uri , însă nici Deezer nu le elimină complet de pe platormă, pentru a nu pierde din competitivitate în fața platformelor rivale care încă le tolerează. Dincolo de compromiterea reputației artiștilor prin atribuirea de unor melodii care nu le aparțin, producțiile deepfake generate cu ajutorul inteligenței artificiale lovesc direct în câștigurile financiare ale artiștilor respectivi. Falsurile mult mai numeroase decât melodiile autentice deturnează afișările care puteau fi monetizate, iar dacă nu sunt nici reușite de atunci fanii respectivi pot fi pierduți definitiv. Deși Sony a eliminat cele 135.000 de melodii identificate prin inteligență artificială, probabil că aceasta este doar o mică parte din conținutul generat de inteligență artificială încă prezent pe platforme precum Spotify și Apple Music.
Cum a devenit KPop Demon Hunters unul dintre cele mai mari succese din istoria Netflix
Proiectul „KPop Demon Hunters” a pornit în 2020 ca o idee neobișnuită: o trupă de fete k-pop care vânează demoni. Deși inițial a stârnit scepticism în cadrul Sony, filmul a intrat în producție. Un an mai târziu compania a decis să vândă către Netflix o mare parte din drepturile de distribuție, muzică și merchandising. La acel moment, suma de 120 de milioane de dolari părea avantajoasă pentru Sony, mai ales în contextul pandemiei, când cinematografele erau închise, iar industria se afla într-o zonă periculoasă, mai screi Il Post. Un succes uriaș pe platformă și în cinematografe. Muzica, cheia succesului global După lansarea din 2025, filmul a devenit rapid un fenomen global. Netflix a raportat peste 500 de milioane de vizualizări, transformând producția într-unul dintre cele mai urmărite titluri din istoria platformei. Pe lângă succesul din streaming, filmul a generat și venituri considerabile din cinematografe. Pelicula a depășit 24 de milioane de dolari din bilete, mai ales în urma unor lansări speciale. Dar consacrarea a venit la gala Oscarurilor, unde „KPop Demon Hunters” a câștigat premiile pentru cel mai bun film de animație și cea mai bună piesă originală. Un rol esențial în popularitatea filmului l-a avut coloana sonoră. Piesa „Golden”, premiată cu Oscar, a depășit 1,5 miliarde de ascultări pe Spotify. De asemenea, mai multe melodii din film au ajuns în topurile internaționale. Succesul a fost susținut de colaborarea cu producători importanți din industria k-pop, inclusiv artiști și creatori care au lucrat cu trupe celebre precum BTS sau Blackpink. Decizia Sony de a ceda drepturile este considerată acum una dintre cele mai neinspirate din industrie. La momentul tranzacției, compania se confrunta cu dificultăți generate de pandemie și nu avea o platformă proprie de streaming comparabilă cu Netflix sau Amazon. Astfel, oferta Netflix a părut o soluție sigură pentru salvarea și rentabilizarea proiectului. Privind în retrospectivă, Sony a pierdut controlul asupra unei proprietăți intelectuale originale extrem de valoroase, capabilă să genereze filme, seriale și produse comerciale pe termen lung. Succesul din strategii atipice de marketing dar și profituri imense pierdute Netflix a adoptat o strategie diferită față de modelul său clasic. Filmul a fost lansat nu doar pe platformă, ci și în cinematografe, inclusiv în versiuni speciale de tip karaoke. Această abordare a contribuit la extinderea audienței și la consolidarea succesului global al producției. Deși Netflix a obținut drepturi importante asupra produselor derivate, compania nu a reușit să capitalizeze complet succesul filmului în perioada inițială. Producția de jucării inspirate din film a fost întârziată, deoarece partenerii industriali nu au anticipat amploarea succesului. Astfel, sezonul de vânzări din perioada sărbătorilor din 2025 a fost ratat. „KPop Demon Hunters” a devenit rapid mai mult decât un film: o franciză globală cu potențial uriaș. Sony rămâne implicată în producția viitoarelor filme, iar un sequel este deja în pregătire. Însă controlul principal asupra distribuției și exploatării comerciale aparține Netflix. Cazul este acum considerat un exemplu clar despre cum o decizie luată într-un moment de criză poate schimba radical echilibrul de putere într-o industrie și poate transforma un risc aparent într-un succes uriaș.
Sony a lansat propriul senzor foto de 200MP, mai mare și mai performant decât alternativa Samsung
Sony LYTIA LYT-901 este pregătit să ofere competiție serioasă de acum celebrului ISOCELL HP2 de la Samsung, punând la îndoială șansele lui Galaxy S26 Ultra de a-și păstra avantajul competitiv în fața lui Xiaomi 17 Ultra și alte telefoane care vor veni echipate cu noul senzor Sony. LYT-901 este un senzor de 1/1,12 inch cu rezoluție de 200MP și pixeli de 0,7 microni, comparat cu 1/1.3″ și 0.64µm la alternativa Samsung. Merită amintit că Samsung a fost primul brand din lume care a dezvoltat și lansat un senzor de cameră de 200MP pentru telefoane, doar că prețul și dimensiunile prea mari l-a făcut nepotrivit pentru echiparea dispozitivelor care nu sunt neapărat adresate entuziaștilor în fotografie. LYT-901 ar urma să îndrepte acest neajuns oferind performanțe competitive din formatul unui modul de cameră suficient de compact pentru a încăpea în telefoane obișnuite. Senzorul va fi probabil utilizat de mai multe mărci chinezești de smartphone-uri, inclusiv Xiaomi și Vivo. Chiar dacă noul senzor Sony de 200MP este puțin mai mare decât cel mai mare senzor de cameră de 200MP de la Samsung, ISOCELL HP2, diferența este probabil suficient de mică încât să nu conteze prea mult. În schimb, avantajul unor performanțe superioare în condiții de lumină slabă ar putea să încline balanța în mod decisiv. Pixelii mai mari ar trebui să îi permită să capteze imagini cu mai puțin zgomot digital în condiții de lumină slabă și mixtă. Urmărind succesul avut de Samsung cu al lor senzor 200 MP, regăsit într-o versiune sau alta în echiparea unor modele-flagship foarte populare precum Xiaomi 15 Ultra, vivo X100 Ultra și X200 Pro, Sony a gândit propria soluție pentru a fi cât mai versatilă. Spre exemplul, Sony LYTIA LYT-901 include tehnologii de procesare AI implementate la nivel de cip, asigurând reducerea eficientă a nivelului de zgomot și accentuarea detaliilor care s-ar fi pierdut prin folosirea unor metode de procesare convenționale. Sony menționează și suport pentru autofocus pe toți pixelii, probabil referindu-se la autofocusul cu detecție de fază pe doi pixeli. De asemenea, poate capta imagini și videoclipuri cu zoom 4x aplicat la nivel de senzor, oferind o calitate similară zoomului optic și binning 16-în-1 pentru captarea de imagini de 12,5MP la un nivel de calitate superior chiar și în condiții de lumină slabă. Producătorul susține că LYT-901 folosește algoritmi bazați pe inteligență artificială pentru reconstruirea imagini, permițând prezervarea/reconstruirea detaliilor în condiții dificile de iluminare. Sony LYT-901 include și ceva numit Dual Conversion Gain-HDR (DCG-HDR), o tehnologie care ar trebui să îmbunătățească procesarea dynamic range și combină acest lucru cu Hybrid Frame-HDR (HF-HDR) pentru o performanță și mai bună. Senzorul captează mai multe cadre și le îmbină inteligent pentru a oferi imagini cu peste 100dB de gamă HDR. Acest lucru este similar cu funcțiile Smart ISO Pro și Staggered HDR de la Samsung, care utilizează Dual Conversion Gain și capturează mai multe cadre la expuneri diferite. Optimizat pentru sensibilitate crescută la lumină, noul senzor Sony ar putea fi primul capabil să folosească rezoluția de 200MP la întregul potențial oferind și poze care nu arată ca niște picturi în stil modernist, atunci când privești imaginea la nivelul de zoom 1:1. Sony precizează că senzorul LYT-901 a intrat deja în producția de serie și este livrat către brandurile partenere. Xiaomi 17 Ultra ar putea fi primul smartphone lansat cu acest senzor. OPPO Find X9 Ultra și Vivo X300 Ultra ar putea fi, de asemenea, lansate la începutul anului viitor cu același senzor Sony.
Sony își majorează previziunile de profit pe fondul vânzărilor puternice de jocuri
Compania a atribuit creșterea vânzărilor mai mari ale consolei de jocuri PlayStation și unui impact mai mic decât se aștepta al tarifelor americane, potrivit France24. Pentru anul fiscal 2025-2026, Sony preconizează un profit net de 1,05 trilioane de yeni (6,8 miliarde de dolari), o creștere de opt procente față de previziunile anterioare. De asemenea, și-a majorat proiecția de profit operațional cu opt procente, până la 1,4 trilioane de yeni, și previziunile de vânzări cu trei procente, până la 12 trilioane de yeni. „Demon Slayer: K Filmul anime a devenit al doilea film cu cele mai mari încasări din Japonia și a ajuns în fruntea box office-ului când a fost lansat pe ecranele din SUA și Canada. Impactul tarifelor americane, mai mic decât previziunile Sony și-a redus previziunile privind impactul tarifelor americane la aproximativ 50 de miliarde de yeni, o reducere de 20 de miliarde de yeni față de estimarea anterioară din august. În prima jumătate a anului financiar curent, profitul net a crescut cu 13,7% față de anul precedent, ajungând la 570 de miliarde de yeni, a declarat Sony.imetsu No Yaiba – Infinity Castle: Part 1”, primul titlu dintr-o nouă trilogie bazată pe populara serie manga, a fost un succes imens.