Etichetă: sony

Jucătorii de PlayStation se confruntă cu o pană globală la rețea

Pe rețelele de socializare, mulți utilizatori raportează că nu se pot conecta la serviciul PlayStation Network (PSN). Rețeaua oferă acces la toate funcțiile online ale jocurilor video lansate pe consolele PS4 și PS5. Vineri după-amiază, rețeaua PSN s-a întrerupt la nivel global. Mai mulți jucători au raportat pe site-ul DownDetector de la ora 13:00. Sunt zeci de mii de jucători care așteaptă la coadă să joace varianta beta a noii lansări Marvel Tokon Fighting Souls  Loading … „Mi-am pornit personal PS5-ul și am verificat că nu mă pot conecta la contul meu Warframe, ceea ce este o adevărată tragedie.”, a spus un jurnalist de la Eurogamer. „Pana anului”? Mii de jucători de PlayStation nu mai au conexiune În jurul orei 13:30, numărul rapoartelor a ajuns la 3.300. Pe rețelele de socializare, mulți utilizatori raportează că nu se pot conecta la serviciu. Ei nu pot accesa funcțiile online ale consolelor PS4 și PS5, nu pot porni jocurile video, nu pot accesa magazinul PlayStation Store și nici nu pot intra pe mesagerie. Doar utilizatorii care au jocurile video cumpărate pe discuri, în format fizic, le pot accesa pentru a juca componenta single-player,  în modul offline. Pe scurt, întregul sistem PlayStation este afectat. Au fost raportate întreruperi și la jocurile precum Fortnite, Warframe și Call of Duty. Mai mulți jucători au postat capturi de ecran pe Reddit, inclusiv unul care se plânge că nu poate să se joace Call of Duty Black Ops 2, care a fost recent portat pe PS4 și PS5. Jocul lansat din 2012 pe PS3 a fost în centrul unui scandal imens în ultima lună pentru că a fost relansat: cu serverele vulnerabile la atacuri cibernetice, viruși și trișori; prețul de 40 $ la care a fost vândut pe PS5, fără pachetele de conținut suplimentar descărcabil incluse; Sony a decis să nu mai lanseze niciun joc pe disc din 2028 Compania Sony nu a comentat încă situația.  Pagina  serviciilor PlayStation precizează chiar că „toate serviciile sunt operaționale”.Această întrerupere a serviciului vine într-un moment nepotrivit pentru gigantul americano-japonez, la doar câteva săptămâni după ce a anunțat că va înceta să mai producă și să vândă jocurile video pe discuri din ianuarie 2028. „Acesta este viitorul pe care PlayStation ni-l pregătește: de îndată ce serverele nu funcționează sau întâmpină probleme, toate jocurile voastre vor deveni inutile”, s-a plâns un utilizator de pe X. Mai mulți internauți, inclusiv vloggeri, au anunțat că vor boicota decizia Sony. Aceștia și-au îndemnat urmăritorii să nu mai achiziționeze jocurile pentru PlayStation în format digital. „Nu vei deține nimic și vei fi fericit”, a spus un alt internaut. Milioane de jucători din toată lumea așteaptă reacția companiei Sony la incidentul global. Rămîne de urmărit dacă compania va reconsidera decizia de a lansa jocurile strict în format digital. Problema este că și concurența susține tranziția la formatul digital. Divizia de jocuri video Xbox de la  Microsoft a anunțat că următoarea consolă nu va avea hard-disk și că jocurile vor rula prin cloud, doar în format digital. Sursa Foto: Envato/Profimedia

Sony anunță finalul unei ere: fără jocuri cu disc de instalare pentru utilizatorii PlayStation

Chiar dacă actuala generație de console PlayStation încă oferă suportul necesar, jocurile cu disc de instalare în format fizic vor rămâne doar o amintire pentru colecționari și nostalgici, Sony confirmând că viitoarele jocuri de PlayStation vor fi distribuite exclusiv în format digital. Exceptând rarele ocazii când te uiți în ofertele magazinelor online pentru un joc de pus cadou sub bradul de crăciun, vasta majoritate a achizițiilor de jocuri pentru consola PlayStation se fac deja în sistem pur-digital. Dar dacă insiști, Crăciunul 2026 și 2027 îți va oferi ultimele ocazii pentru a face asta cu un joc lansat recent, toate titlurile lansate începând cu luna ianuarie 2028 urmând să fie distribuite exclusiv în format digital. Ca să fie clar, măsura nu se aplică doar pentru jocurile create și lansate de Sony în mod direct, ci pentru jocuri în general. Această modificare se aplică tuturor jocurilor care vor fi lansate pe PlayStation începând cu ianuarie 2028. Așa că începând cu ianuarie 2028, noile jocuri vor fi disponibile pe PlayStation Store și la comercianții retail exclusiv în format digital, sub forma unui cod de activare pe care îl introduci pentru declanșarea procesului de download și instalare prin conexiunea la internet. Sony precizează că modificarea nu va afecta jocurile care au fost deja lansate sau care vor fi lansate înainte de ianuarie 2028 în format disc. Dar în urma aceste măsuri rezultă că următoarea versiune de PlayStation probabil nu va mai oferi deloc suport bun pentru discuri de instalare. Altfel spus, colecția ta de jocuri cu disc de instalare va rămâne cu adevărat „de colecție”, împreună cu vechea consola PlayStation de care probabil că vei avea nevoie în stare de funcționare pentru a mai putem juca titlurile care ți-au definit copilăria/adolescența. Compania susține că face acest lucru pentru a „se adapta la tendințele consumatorilor, deoarece preferințele generale pentru media digitală depășesc semnificativ discurile fizice”. Sony a adăugat, de asemenea, că tranziția „ne va permite să ne aliniem mai îndeaproape cu modul în care majoritatea comunității noastre preferă să acceseze și să joace jocuri astăzi”. Chiar și Rockstar Games a confirmat că va lansa GTA 6 doar în format digital. Ceea ce nu e chiar o surpriză având în vedere dimensiunea prefigurată a kit-ului de instalare, imposibil de strecurat pe un singur disc fără a lăsa majoritatea fișierelor necesare pentru pornirea jocului într-un download separat. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.

Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

Discurile fizice pentru PlayStation vor deveni istorie, la fel cum au devenit casetele VHS și dischetele. Sony, una dintre cele mai mari companii de jocuri video din lume, a decis că noile jocuri video vor fi lansate exclusiv în magazinul online PlayStation Store.  Jocurile vor mai ajunge în magazinele fizice doar în format digital: carcasă cu un pliant pe care va fi tipărit un cod unic de activarea jocului. Codul nu va mai putea fi refolosit de o altă persoană. Nici nu va mai putea fi activat pe o altă consolă. Trendul dispariției filmelor, melodiilor și jocurilor video în format fizic ar putea fi comparabil cu cel al dispariției ziarelor tipărite. Sony: „Ne-am adaptat la preferințele consumatorilor” Prin decizia companiei producătoare de consolele PlayStation, nu ar mai exista niciun dubiu că inclusiv compania americană Rockstar va lansa mult așteptatul joc Grand Theft Auto VI doar în format digital, veste care i-a indignat pe mulți fani ai seriei și pe vloggerii de pe YouTube. „Ca urmare a preferințelor clienților și industria divertismentului care se axează doar pe digital, producția de discuri fizice pentru toate jocurile video noi lansate pe consolele PlayStation va fi întreruptă începând cu ianuarie 2028.”, a anunțat Sid Shuman, director senior de la Sony Interactive Entertainment Content Communications. „După această dată, jocurile noi vor fi disponibile doar pe PlayStation Store și la comercianți numai în format digital. Această tranziție nu va avea niciun impact asupra jocurilor care au fost deja lansate sau care sunt programate să fie lansate înainte de ianuarie 2028 în format de disc fizic”, a mai transmis compania, potrivit PlayStation.Blog. Se încheie o eră: nu vor mai putea fi comercializate discuri cu jocuri Prin decizia Sony, jucătorii nu vor mai putea să-și vândă discurile cu jocurile video și nici nu vor mai putea să cumpere discurile la mâna a doua de la alți jucători. Viitoarele jocuri nu vor mai putea fi împrumutate prietenilor. „Este direcția naturală către care se îndreaptă Sony Interactive Entertainment pentru a se adapta la trendurile consumatorilor care au ca preferință generală media digitală, care a depășit semnificativ discurile fizice”,  a adăugat compania. Sony a anunțat că nu va lansa viitoarea consolă PlayStation 6 mai devreme de anul 2029. După decizia Sony comunicată miercuri, 1 iulie, niciun joc video portat pe PS6 nu va mai fi lansată pe un disc fizic. Reacțiile vloggerilor: Media fizică dispare Penguinz0 (cu peste 18 milioane de abonați) a fost printre vloggerii care au criticat dur decizia luată de Sony. „Nu am fost prin preajmă ca să asist la dispariția dinozaurilor. Nici n-am fost ca să văd moartea ultimului tigru cu dinți de sabie. Dar, băiete, am fost suficient de norocos ca să trăiesc și să asist la dispariția jocurilor video în format fizic. Sony ne tratează ca Oamenii în Negru când noi suntem martori la o activitate extraterestră. Scot neuralizatorul și spun „uită-te aici”. PUF. Nu există discuri. Este doar digital. Tocmai au înfipt țepușa finală în inimile vampirilor, amenințarea malefică cunoscută ca MEDIA FIZICĂ”.  Vloggerul a reamintit și de știrea în care Sony a anunțat ștergerea a 500 de filme din conturile utilizatorilor de console PlayStation.  Compania nu le-a returnat banii. Filmele, pentru care utilizatorii au plătit (nu le-au închiriat) să le dețină permanent în bibliotecă digitală, au fost retrase. Contractele de licențiere au expirat și n-au mai putut fi reînnoite. „Deci, ai plătit pentru acces limitat la aceste filme. Le-ai închiriat practic, chiar dacă aveai impresia că le cumperi și le deții. Din cauza acestui peisaj digital, tu nu mai deții absolut nimic. Nu vei deține nimic și vei fi fericit”, a spus vloggerul. „Nu vei deține nimic și vei fi fericit” Cel mai înfuriat a fost vloggerul AngryJoe, care a ținut într-o mână cinci discuri de jocuri PlayStation și cinci discuri de jocuri Xbox în cealaltă mână. „Ați dat-o în bară Sony. Băieți. Cea mai proastă veste dintotdeauna. S-a terminat. Xbox, voi urmați. Moment de reculegere pentru suportul de disc fizic. NU VEI DEȚINE NIMIC ȘI ÎȚI VA PLĂCEA. Și vei plăti prețul întreg. Putem obține o reducere de 10 dolari? Va fi mai ieftin? NU. De fapt, vor fi mai scumpe! Generația noastră a murit. Înainte, primeai jocurile cu disc, cu manuale cu instrucțiuni pe care le răsfoiai. Ne-am întrebat ce s-a întâmplat cu manualele că tocmai am primit numai discul. Garantez că și Xbox va proceda la fel. Următoarea consolă – Project Helix – o să fie complet digitală.  Nu va include nici măcar o unitate de disc”, a răbufnit Angry Joe.  „Ei bine, Joe, măcar poți obține copia fizică cu codul digital din interiorul carcasei”, a spus The Other Joe. „Cred că este cea mai proastă veste de la PlayStation din toate timpurile”, a remarcat vloggerul SuperJoshua06., după ce în clipurile anterioare și-a îndemnat abonații să boicoteze companiile care vând jocuri exclusiv în format digital. „Ideea Sony este nebunească. Nu-mi place ideea unui viitor care să fie doar digital”, a spus DreamcastGuy.  Păreri contrare: „Dacă deții discul, jocul îți aparține. Este fals” Au fost și vloggeri care au emis opinii în favoarea deciziei Sony. Vloggerii canalului This Is susțin că Grand Theft Auto VI ar necesita mai multe discuri. De exemplu, jocuri ca Baldur’s Gate 3 și Forza Horizon 6 ocupă fiecare peste 100 GB. Marile companii ar putea abandona lansarea jocurilor video pe discuri din motive logistice și economice, fără a mai lua în considerare criza energetică declanșată de războiul SUA-Iran. „Am ajuns la punctul în care jocurile nici nu încap pe disc”. „Se presupune că dacă deții discul, jocul îți aparține. Ceea ce nu este adevărat.” Unul dintre ei scoate pe masă un disc cu Concord. Acesta a fost un joc online foarte criticat de jucători.  Sony i-a închis serverele la numai două săptămâni de la lansare. „Am cumpărat acest disc. Am cumpărat acest joc cu o grămadă de bani. Ghici ce pot face acum cu acest disc fizic. NIMIC, pentru că au închis serverele”.  Unii jucători, care s-au declarat întristați de veste, s-au afișat pe Instagram în

Abia lansat, Sony Xperia 1 VIII primește critici furibunde pentru funcția AI Camera Assistant

Captivat peste măsură de trendul funcțiilor AI adăugate peste tot, Sony pare că și-a abandonat baza tradițională de fani centrând experiența Xperia 1 VIII în jurul capabilităților Xperia Intelligence. Telefoanele Sony Xperia și-au câștigat o bază de fani nu foarte numeroasă dar extrem de loială, care apreciază dotări cum ar fi conectorul jack 3.5mm pentru căști și asortamentul de camere foto nu extraordinar de performante, dar cu dotări unice la partea de hardware și rezultate predictibile în privința calității imaginii. Pur și simplu, te puteai baza că următorul tău model Xperia îți va livra poze de bună calitate și cu aspect autentic, plăcut privirii. Nu și cu Xperia 1 VIII. Ce faci când vânzările sunt în scădere treptată iar acționarii companiei cer rezultate rapide? Anunți Xperia Intelligence, o inițiativă pentru alinierea seriei de produse la tendințele industriei. Dar planurile care arată bine pe hârtie nu duc în mod automat la rezultatele așteptate, mai ales dacă ignori tocmai baza de fani pe care ai încercată să o recompensezi de fiecare dată. Potrivit narativului de marketing, noua funcție AI Camera Assistant folosește inteligența artificială pentru a analiza subiecții și condițiile meteorologice, propunând setări de captură optimizate: tonurile de culoare, selecția obiectivului, efectele bokeh și alte opțiuni pe care un utilizator începător poate că nu s-ar descurca să le ajusteze manual. Dar nu era asta tocmai frumusețea experienței Sony Xperia, de a descoperi în ritmul tău capabilitățile telefonului și experimenta cu diverse stiluri de captură până când obțineai rezultatul dorit? În mod predictibil, ajustările AI modelate după tendințele Instagram și ale altor platforme de social media, unde fiecare poză trebuie să impresioneze prin culori, contrast și efecte exagerate, nu se potrivește cu așteptările utilizatorilor pentru rezultate cu aspect autentic, credibil. Rotind cuțitul în rană, CEO-ul Nothing acuză rivalul Sony de ”engagement farming”, evidențiind modul excesiv în care Sony a promovat funcția AI Camera Assistant pe rețelele de socializare, încercând fără mare succes să atragă o nouă categorie de public format din influenceri și urmăritorii lor, cei din urmă dorind eventual să imite stilul vedetelor preferate cumpărând Sony Xperia 1 VIII, un telefon care poate livra poze gata de postat pe rețelele sociale. Doar că rezultatul nu a fost cel așteptat, campania Sony ilustrată cu imagini înainte-după primind reacții predominant negative din partea fanilor: pozele originale arătau mult mai bine. Potrivit criticilor, imaginile modificate cu AI Camera Assistant sunt prea luminoase, au în același timp mai puțină culoare și contrast, printre altele. Decizia Sony de a închide pur și simplu ochii asupra rezultatelor foto în mod evident greșite nu poate fi interpretată decât ca o strategie de marketing asumată la cel mai înalt nivel, forțată pentru satisfacerea altor interese decât cele ale consumatorilor de rând. Iar Sony nu este singurul mare jucător din industrie care insistă asupra acestei tendințe de a îmbunătăți imaginile cu ajutorul AI, forțând obținerea unor rezultate până la urmă nenaturale, exagerate. Google este de asemenea „vinovat”, instrumentul „Smart Enhance” frustrând utilizatorii Pixel cu rezultate care schimbă în mod fundamental aspectul imaginii. Oferă o imagine mai clară și mai luminoasă, dar nu tocmai una mai bună. Dar Sony pare că a mers într-adevăr prea departe, iar greșeala comisă ar putea îndepărtarea tocmai baza de fani care ar fi cumpărat fără ezitare modelul Xperia 1 VIII.

Sony anunță un parteneriat cu TSMC pentru dezvoltarea unor senzori foto mai prietenoși cu bateria telefonului

Chiar dacă este un nume de referință pentru pasionații de fotografie, Sony nu a îmbrățișat pur și simplu trendul camera-phone, dispozitivele Xperia rămânând prinse într-o zonă de nișă, încercând să ofere performanțe foto la un nivel competent fără compromisul unui camera-bump inestetic și dezavantajele așteptate de la un smartphone centrat pe fotografie. Întărind aceste convingeri, că un smartphone foarte bun pentru poze nu trebuie să vină cu compromisuri majore la partea de ergonomie și eficiență, Sony anunță un parteneriat cu TSMC din care întreaga industrie de telefoane inteligente ar putea avea de câștigat. Problema cu dispozitivele camera-phone, precum Xiaomi 15 Ultra sau Oppo Find X9 Ultra, este că orientarea către maximizarea performanțelor foto este imposibil de trecut cu vederea: un camera-bump care practic dublează grosimea telefonului și consum de energie care trebuie „spriinit” prin includerea unui acumulator de capacitate mult mai mare. Problema nu este doar cu lentilele fizic mai mari, ci și cu senzorii foto care taxează în mod copios bateria telefonului, transformat într-o plită după câteva zeci de minute petrecute în modul de filmare. Adresând acest neajuns, Sony și producătorul taiwanez de cipuri TSMC au anunțat o colaborare pentru ”dezvoltarea și fabricarea de senzori de imagine de generație următoare”. Comunicatul de presă nu menționează în mod expres senzorii pentru smartphone, dar Sony a confirmat ulterior că înțelegerea vizează în mod special soluțiile pentru camere foto destinate ”aplicațiilor smartphone”. Parteneriatul va explora, de asemenea, aplicații viitoare în domeniul inteligenței artificiale fizice, cum ar fi robotica și industria auto”, a declarat un reprezentant Sony. ”Sony și-a construit afacerea cu senzori de imagine pe propriile capacități de proiectare și dezvoltare, precum și pe expertiza în producție din propria fabrică din Japonia. Această asociere în participațiune (JV) este poziționată ca un cadru pentru a ne lărgi opțiunile în modul în care promovăm investițiile și dezvoltarea, prin combinarea tehnologiilor de proiectare și dezvoltare a senzorilor de imagine Sony cu tehnologia avansată de procesare și know-how-ul de producție al TSMC”. Spre exemplu, senzorul Sony LYT-818 folosit cu telefoane vivo X200 Pro și X300 Pro are la bază un proces de fabricație de 22nm, complet depășit din perspectiva fabricării de microprocesoare . Chiar și așa, Vivo a susținut că acest senzor oferă o eficiență energetică îmbunătățită, comparat altor senzori de imagine Obținuți prin metode de fabricație și mai „primitive”. Cum ar fi IMX989 de la Sony, un senzor de cameră pentru smartphone de clasă 1 inch de primă generație, construit folosind un proces de 40nm. Altfel spus, există loc pentru îmbunătățiri în industria senzorilor foto, iar parteneriatul Sony/TSMC poate avea o contribuție importanță în această privință.

Sony Music a eliminat 135.000 de melodii deepfake plagiate cu vocea unor artiști celebrii, însă nu etichetează muzica AI rămasă pe platformele de streaming

Pe de o parte, Sony, Spotify și alte platforme pentru streaming de melodii tolerează și chiar încurajează pseudo-artiștii care distribuie muzică AI generată la foc automat, atât timp cât producțiile respective contribuie la creșterea timpului petrecut pe platformă și captivează abonații care nu mai pot face diferența între muzică AI și cea creată de artiști adevărați. Dar când la mijloc intervine interesul de business, respectiv încălcarea drepturilor de autor prin folosirea fără drept a vocii, stilului muzical și imaginea unor artiști recunoscuți, casele de discuri pun piciorul în prag. Cel puțin pentru marii artiști care au semnat cu Sony Music, casa de producție este direct interesată facă dreptate, compania identificând și eliminând peste 135.000 de deepfake-uri care plagiază artiștii săi. Astfel, curățenia de primăvară a vizat eliminarea falsurilor realizate după artiști precum  Beyoncé, Harry Styles, Bad Bunny și alți muzicieni cu notorietate. Într-o declarație oferită televiziunii BBC , președintele diviziei digitale globale a Sony, Dennis Kooker, a vorbit despre prejudiciul pe care îl pot provoca aceste deepfake-uri, spunând: „În cele mai grave cazuri, (deepfake-urile) pot afecta o campanie de lansare sau pot păta reputația unui artist”. Însă când vine vorba de melodii AI care mixează la modul general diferite stiluri muzicale vechi, fără a ieși în evidență printr-o linie melodică sau voce care să poată fi atribuită ușor unui artist în vogă, regulile privind ce constituie sau nu un fals devin mult mai puțin clare. Adresând această problemă, tot mai mulți artiști solicită platformelor muzicale să eticheteze clar conținutul generat de inteligența artificială. Pe aceeași lungime de undă, și pasionații de muzică și-ar dori ca Spotify și alte platforme de streaming să diferențieze clar muzica autentică de recomandările muzicale generate de inteligența artificială. Dar în lipsa unor reguli stricte în domeniu, dorința este în mare parte ignorată de administratorii platformelor care văd muzica AI doar că pe încă un instrument pentru maximizarea veniturilor și creșterea numărului de abonați. Chiar dacă Deezer și Apple Music au creat instrumente pentru detectarea muzicii deepfake, acuratețea acestora este departe de a fi perfectă, iar atât timp cât astfel de filtre nu sunt implementate la nivelul platformelor de streaming inițiativa este oricum sortită eșecului. Deezer a fost primul gigant de streaming care a lansat propriul instrument de detectare a inteligenței artificiale, care etichetează explicit melodiile generate 100% de inteligență artificială, excluzându-le din playlist-uri , însă nici Deezer nu le elimină complet de pe platormă, pentru a nu pierde din competitivitate în fața platformelor rivale care încă le tolerează. Dincolo de compromiterea reputației artiștilor prin atribuirea de unor melodii care nu le aparțin, producțiile deepfake generate cu ajutorul inteligenței artificiale lovesc direct în câștigurile financiare ale artiștilor respectivi. Falsurile mult mai numeroase decât melodiile autentice deturnează afișările care puteau fi monetizate, iar dacă nu sunt nici reușite de atunci fanii respectivi pot fi pierduți definitiv. Deși Sony a eliminat cele 135.000 de melodii identificate prin inteligență artificială, probabil că aceasta este doar o mică parte din conținutul generat de inteligență artificială încă prezent pe platforme precum Spotify și Apple Music.

Cum a devenit KPop Demon Hunters unul dintre cele mai mari succese din istoria Netflix

Proiectul „KPop Demon Hunters” a pornit în 2020 ca o idee neobișnuită: o trupă de fete k-pop care vânează demoni. Deși inițial a stârnit scepticism în cadrul Sony, filmul a intrat în producție. Un an mai târziu compania a decis să vândă către Netflix o mare parte din drepturile de distribuție, muzică și merchandising. La acel moment, suma de 120 de milioane de dolari părea avantajoasă pentru Sony, mai ales în contextul pandemiei, când cinematografele erau închise, iar industria se afla într-o zonă periculoasă, mai screi Il Post. Un succes uriaș pe platformă și în cinematografe. Muzica, cheia succesului global După lansarea din 2025, filmul a devenit rapid un fenomen global. Netflix a raportat peste 500 de milioane de vizualizări, transformând producția într-unul dintre cele mai urmărite titluri din istoria platformei. Pe lângă succesul din streaming, filmul a generat și venituri considerabile din cinematografe. Pelicula a depășit 24 de milioane de dolari din bilete, mai ales în urma unor lansări speciale. Dar consacrarea a venit la gala Oscarurilor, unde „KPop Demon Hunters” a câștigat premiile pentru cel mai bun film de animație și cea mai bună piesă originală. Un rol esențial în popularitatea filmului l-a avut coloana sonoră. Piesa „Golden”, premiată cu Oscar, a depășit 1,5 miliarde de ascultări pe Spotify. De asemenea, mai multe melodii din film au ajuns în topurile internaționale. Succesul a fost susținut de colaborarea cu producători importanți din industria k-pop, inclusiv artiști și creatori care au lucrat cu trupe celebre precum BTS sau Blackpink. Decizia Sony de a ceda drepturile este considerată acum una dintre cele mai neinspirate din industrie. La momentul tranzacției, compania se confrunta cu dificultăți generate de pandemie și nu avea o platformă proprie de streaming comparabilă cu Netflix sau Amazon. Astfel, oferta Netflix a părut o soluție sigură pentru salvarea și rentabilizarea proiectului. Privind în retrospectivă, Sony a pierdut controlul asupra unei proprietăți intelectuale originale extrem de valoroase, capabilă să genereze filme, seriale și produse comerciale pe termen lung. Succesul din strategii atipice de marketing dar și profituri imense pierdute Netflix a adoptat o strategie diferită față de modelul său clasic. Filmul a fost lansat nu doar pe platformă, ci și în cinematografe, inclusiv în versiuni speciale de tip karaoke. Această abordare a contribuit la extinderea audienței și la consolidarea succesului global al producției. Deși Netflix a obținut drepturi importante asupra produselor derivate, compania nu a reușit să capitalizeze complet succesul filmului în perioada inițială. Producția de jucării inspirate din film a fost întârziată, deoarece partenerii industriali nu au anticipat amploarea succesului. Astfel, sezonul de vânzări din perioada sărbătorilor din 2025 a fost ratat. „KPop Demon Hunters” a devenit rapid mai mult decât un film: o franciză globală cu potențial uriaș. Sony rămâne implicată în producția viitoarelor filme, iar un sequel este deja în pregătire. Însă controlul principal asupra distribuției și exploatării comerciale aparține Netflix. Cazul este acum considerat un exemplu clar despre cum o decizie luată într-un moment de criză poate schimba radical echilibrul de putere într-o industrie și poate transforma un risc aparent într-un succes uriaș.

Sony a lansat propriul senzor foto de 200MP, mai mare și mai performant decât alternativa Samsung

Sony LYTIA LYT-901 este pregătit să ofere competiție serioasă de acum celebrului ISOCELL HP2 de la Samsung, punând la îndoială șansele lui Galaxy S26 Ultra de a-și păstra avantajul competitiv în fața lui Xiaomi 17 Ultra și alte telefoane care vor veni echipate cu noul senzor Sony. LYT-901 este un senzor de 1/1,12 inch cu rezoluție de 200MP și pixeli de 0,7 microni, comparat cu 1/1.3″ și 0.64µm la alternativa Samsung. Merită amintit că Samsung a fost primul brand din lume care a dezvoltat și lansat un senzor de cameră de 200MP pentru telefoane, doar că prețul și dimensiunile prea mari l-a făcut nepotrivit pentru echiparea dispozitivelor care nu sunt neapărat adresate entuziaștilor în fotografie. LYT-901 ar urma să îndrepte acest neajuns oferind performanțe competitive din formatul unui modul de cameră suficient de compact pentru a încăpea în telefoane obișnuite. Senzorul va fi probabil utilizat de mai multe mărci chinezești de smartphone-uri, inclusiv Xiaomi și Vivo. Chiar dacă noul senzor Sony de 200MP este puțin mai mare decât cel mai mare senzor de cameră de 200MP de la Samsung, ISOCELL HP2, diferența este probabil suficient de mică încât să nu conteze prea mult. În schimb, avantajul unor performanțe superioare în condiții de lumină slabă ar putea să încline balanța în mod decisiv. Pixelii mai mari ar trebui să îi permită să capteze imagini cu mai puțin zgomot digital în condiții de lumină slabă și mixtă. Urmărind succesul avut de Samsung cu al lor senzor 200 MP, regăsit într-o versiune sau alta în echiparea unor modele-flagship foarte populare precum Xiaomi 15 Ultra, vivo X100 Ultra și X200 Pro, Sony a gândit propria soluție pentru a fi cât mai versatilă. Spre exemplul, Sony LYTIA LYT-901 include tehnologii de procesare AI implementate la nivel de cip, asigurând reducerea eficientă a nivelului de zgomot și accentuarea detaliilor care s-ar fi pierdut prin folosirea unor metode de procesare convenționale. Sony menționează și suport pentru autofocus pe toți pixelii, probabil referindu-se la autofocusul cu detecție de fază pe doi pixeli. De asemenea, poate capta imagini și videoclipuri cu zoom 4x aplicat la nivel de senzor, oferind o calitate similară zoomului optic și binning 16-în-1 pentru captarea de imagini de 12,5MP la un nivel de calitate superior chiar și în condiții de lumină slabă. Producătorul susține că LYT-901 folosește algoritmi bazați pe inteligență artificială pentru reconstruirea imagini, permițând prezervarea/reconstruirea detaliilor în condiții dificile de iluminare. Sony LYT-901 include și ceva numit Dual Conversion Gain-HDR (DCG-HDR), o tehnologie care ar trebui să îmbunătățească procesarea dynamic range și combină acest lucru cu Hybrid Frame-HDR (HF-HDR) pentru o performanță și mai bună. Senzorul captează mai multe cadre și le îmbină inteligent pentru a oferi imagini cu peste 100dB de gamă HDR. Acest lucru este similar cu funcțiile Smart ISO Pro și Staggered HDR de la Samsung, care utilizează Dual Conversion Gain și capturează mai multe cadre la expuneri diferite. Optimizat pentru sensibilitate crescută la lumină, noul senzor Sony ar putea fi primul capabil să folosească rezoluția de 200MP la întregul potențial oferind și poze care nu arată ca niște picturi în stil modernist, atunci când privești imaginea la nivelul de zoom 1:1. Sony precizează că senzorul LYT-901 a intrat deja în producția de serie și este livrat către brandurile partenere. Xiaomi 17 Ultra ar putea fi primul smartphone lansat cu acest senzor. OPPO Find X9 Ultra și Vivo X300 Ultra ar putea fi, de asemenea, lansate la începutul anului viitor cu același senzor Sony.

Sony își majorează previziunile de profit pe fondul vânzărilor puternice de jocuri

Compania a atribuit creșterea vânzărilor mai mari ale consolei de jocuri PlayStation și unui impact mai mic decât se aștepta al tarifelor americane, potrivit France24. Pentru anul fiscal 2025-2026, Sony preconizează un profit net de 1,05 trilioane de yeni (6,8 miliarde de dolari), o creștere de opt procente față de previziunile anterioare. De asemenea, și-a majorat proiecția de profit operațional cu opt procente, până la 1,4 trilioane de yeni, și previziunile de vânzări cu trei procente, până la 12 trilioane de yeni. „Demon Slayer: K Filmul anime a devenit al doilea film cu cele mai mari încasări din Japonia și a ajuns în fruntea box office-ului când a fost lansat pe ecranele din SUA și Canada. Impactul tarifelor americane, mai mic decât previziunile Sony și-a redus previziunile privind impactul tarifelor americane la aproximativ 50 de miliarde de yeni, o reducere de 20 de miliarde de yeni față de estimarea anterioară din august. În prima jumătate a anului financiar curent, profitul net a crescut cu 13,7% față de anul precedent, ajungând la 570 de miliarde de yeni, a declarat Sony.imetsu No Yaiba – Infinity Castle: Part 1”, primul titlu dintr-o nouă trilogie bazată pe populara serie manga, a fost un succes imens.