Oana Gheorghiu, dezvăluire a unui document aprobat de Grindeanu ca ministru al Transporturilor, despre listarea unor companii la bursă: Dovada minciunii domnului Nu Ne Vindem Țara Sorin Grindeanu
Vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu, a publicat miercuri un document în care susține că anul trecut, ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul PSD. „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia”, a precizat Oana Gheorghiu. Potrivit documentului prezentat, lista companiilor vizate pentru listare ar fi fost și mai amplă, incluzând mai multe instituții și societăți din energie, transporturi și economie. În același document sunt menționate și: CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Societatea Națională a Sării Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia, SN a Apelor Minerale. „Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”, a mai precizat Oana Gheorghiu. În document se mai menționează că listarea companiilor de stat este recomandare OECD, că e obiectiv asumat prin PNRR, că e necesară pentru atingerea jalonului 443, că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice. „Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, afirmă Oana Gheorghiu.
Sorin Grindeanu, replica pentru Oana Gheorghiu după documentul privind companiile de stat: Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic”
Sorin Grindeanu i-a răspuns miercuri, printr-o postare pe Facebook, vicepremierului interimar, Oana Gheorghiu, după ce aceasta a publicat un document în care susține că anul trecut, liderul PSD, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine.”, a scris Grindeanu. Sorin Grindeanu a explicat faptul că documentul invocat conține mai multe etape și liste diferite. „1. Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare». Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: • Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5-6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. • Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). • Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, «Concluzii») – trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România • TAROM nu este în lista finală. • Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. • Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. • CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!” Liderul PSD a mai spus că nu a aprobat vânzarea companiilor, ci doar un document tehnic. „2. Nu am avizat «vânzarea» niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: • analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, • enumeră propunerile primite de la diverse instituții, • filtrează acele propuneri și • propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine». A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.” Grindeanu a adăugat că documentul nu promovează privatizarea rapidă. „3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: • Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea «se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare». Adică nu acum. • TAROM (pagina 7): «nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei» prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. • CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată – pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.” Totodată, președintele PSD a precizat că „ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România”. „4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. Jalonul 443 din PNRR – «cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor» – este: • asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, • recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), • condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.” El a ținut să clarifice diferența dintre listare și vânzare. „5. «Listare la bursă» nu înseamnă «vânzarea companiei». Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: • majorare de capital social prin aport privat – statul rămâne acționar majoritar, • pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), • în cazul Fondului Proprietatea – vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.”
Sorin Grindeanu îi dă replica Oanei Gheorghiu: Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a răspuns Oanei Gheorghiu – vicepremier interimar – care a publicat, miercuri, un document în care susține că anul trecut, Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul social-democrat. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine. 1. Doamna Gheorghiu confundă „propunere” cu „aprobare”. Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, „Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România ❗️TAROM nu este în lista finală. ❗️Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. ❗️Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. ❗️CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. ⛔️Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor! 2. Nu am avizat „vânzarea” niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, enumeră propunerile primite de la diverse instituții, filtrează acele propuneri și propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind „avizate de mine”. A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație. 3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea „se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”. Adică nu acum. TAROM (pagina 7): „nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată — pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale. 4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. Jalonul 443 din PNRR — „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor” — este: asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că „Grindeanu voia să vândă țara” pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută. 5. „Listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”. Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: majorare de capital social prin aport privat — statul rămâne acționar majoritar, pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), în cazul Fondului Proprietatea — vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct. 6. Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă. Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL. În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”, a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook. Oana Gheorghiu a publicat, pe Facebook, mai multe documente care, susține ea, reprezintă «dovada minciunii domnului „Nu Ne Vindem Țara” Sorin Grindeanu»:
Sorin Grindeanu a explicat dacă PSD și-ar asuma funcția de premier: Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii
Liderul social-democrat, Sorin Grindeanu, a explicat marți seară, la România TV, dacă PSD și-ar asuma funcția de premier și ce variante de guvernare se pot contura. Președintele PSD, Sorin Grindeanu „Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii. Poate să existe continuarea în această formă, în care PNL-ul să dea un nou premier, altul decât Ilie Bolojan, care și-a dovedit limitele, poate să existe premier care vine din partea altui partid, chiar și, evident, de la PSD. PSD-ul, până la urmă, astăzi a arătat forța parlamentară pe care o are. Poate să vină, sigur, nu e de dorit, dar poate să existe și o variantă de premier tehnocrat. (…) Dacă asta este varianta care deblochează rapid lucrurile – și celelalte partide sunt de acord cu această variantă – PSD-ul, din dorința noastră de a găsi rapid o variantă care trebuie să fie – de asemenea – și stabilă, nu doar rapidă.. cred că trebuie să discutăm despre cine ar putea să fie. Nu exclud din start, dar – da – contează foarte mult numele”, a spus liderul PSD, la România TV. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut, astăzi, cu 281 de voturi pentru, din 431 de parlamentari prezenți. După votul în Parlament, Executivul este demis și rămâne doar interimar, până la formarea unei noi majorități. Autorul mai recomandă: PNL anunță că se retrage în opoziție și provoacă PSD și AUR să guverneze împreună Alina Gorghiu, intervenție în timpul ședinței PNL: „Avem o mare problemă de consecvență” / „Ideea de opoziție nu e deloc facilă” Ironii în ședința PNL. Ciucu: Mor că USR ne susține președintele şi noi suntem în şedință de 4 ore / Predoiu: La USR durează mai puțin, noi ținem mai mult Dan Dungaciu: „Nu o să facă AUR un guvern cu PSD-ul” După PNL, și USR votează să nu mai facă majoritate guvernamentală cu PSD Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan la Gândul: „Prea puține investiții /prea puține reforme” Nicușor Dan anunță că încep negocierile la Cotroceni, exclude alegerile anticipate și prevestește un guvern prooccidental PNLuptă după dărâmarea lui Bolojan. Începe măcelul. Trei vicepreședinți au dat semnalul execuției lui Bolojan. Cine participă la ședința de urgență Tudor Chirilă sare la gâtul lui Nicușor Dan după căderea Guvernului Bolojan: „El e primul pesedist al țării. Are o parte de vină” Ilie Bolojan, mut după moțiunea de cenzură. La ce întrebări a evitat să răspundă premierul înainte de ședința PNL Solicitarea Partidului Socialiștilor Europeni după moțiunea de cenzură: „România are nevoie de un guvern care să asigure stabilitate” Sorin Grindeanu schițează portretul viitorului premier: „Sunt toate variantele pe masă. Ar trebui să fie PNL” Cristoiu, uluit de rapiditatea cu care PNL-iștii îl execută pe Ilie Bolojan: În spatele planului e o forță foarte mare Apocalipsa economică se amână. Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București: „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Deputatul PSD Mihai Weber, după rezultatul moțiunii: „Vot istoric în Parlament! Dorința românilor nu a putut fi ignorată” Oana Pellea dă vina pe Nicușor Dan pentru căderea lui Bolojan. De ce spune asta Încă un greu din PNL cere rămânerea la guvernare. Veștea: „PNL trebuie să se reașeze la masa negocierilor”
Ilie Bolojan, atac la adresa lui Sorin Grindeanu, după depunerea moțiunii de cenzură: E greu cu consecvența
Ilie Bolojan a evidențiat atitudinea duplicitară a liderului social-democrat, după ce PSD și AUR au depus moțiune de cenzură împotriva Guvernului. „Dacă m-aș lua după declarațiile domnului Grindeanu, aș constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declarație că nu va exista nici o colaborare cu AUR, iar peste o lună constată că au semnat o moțiune de comun acord”, spune premierul Liderul liberal a adăugat: „E greu cu consecvența și e bine să vedem ceea ce se va întâmpla în perioada următoare”. Moțiunea, inițiată de PSD, AUR și membrii grupului PACE – Întâi România, a fost depusă și citită în Parlament, în cursul acestei săptămâni, urmând ca marți să fie votată de plenul reunit. Atacul lansat de premierul Ilie Bolojan vine după ce la finalul lunii martie, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. „Nicio colaborare cu forțele extremiste (AUR), o amenințare la adresa viitorului. PSD rămâne concentrat pe stabilitate, încredere și soluții reale, nu pe austeritate!”, spunea Grindeanu, la vremea aceea.
Sorin Grindeanu, comparație între modelul Bolojan și povestea cu Nastratin Hogea și măgarul
Întrebat ce măsuri ar lua pentru a repara efectele deciziilor economice recente, Grindeanu a susținut că modelul bazat pe austeritate a eșuat. „În primul rând, haideți să spunem câteva lucruri care par că ne-au dus aici (…) Este clar că modelul, până la urmă, propus de Ilie Bolojan, cel legat de austeritate, cel legat de tăieri, până la urmă, nu și-a atins ținta.” Liderul PSD a invocat că reducerea deficitului s-a făcut prin diminuarea investițiilor. „Am văzut niște lăudători din aceștia, pe care-i cunoaștem cu toții, spunând ce tari suntem: în primul trimestru, deficitul e mult mai mic decât a fost anul trecut pe vremea aceasta”, a spus Grindeanu. El a accentuat, însă, că în primul trimestru cheltuielile statului au crescut. „Cheltuielile au crescut cu 1,2 miliarde mai mult decât în 2025, în primele trei luni. Iar investițiile au scăzut cu 6,5. Evident că, în acest scenariu, vorbim de o reducere a deficitului. Dar, suntem ca în povestea aia cu Nastratin Hogea și măgarul. Nastratin Hogea l-a învățat pe măgar să nu mai mânce și a fost foarte bucuros, dar, într-un final, măgarul a murit”, a adăugat el. „Acum, spuneți dumneavoastră, cine e Nastratin și cine e măgarul, în cazul nostru, din păcate”, a încheiat Grindeanu.
Grindeanu: Dacă vrem să schimbăm ceva, vrem să schimbăm primul ministru, în niciun caz președintele
„Pe mine mă interesează să înlătur minciunile spuse de premier aseară și nu doar… Cum că PSD-ul și eu facem majorități să suspendăm pe președintele Nicușor Dan. Noi am făcut această moțiune să-l schimbăm pe el, nu pe președinte. Asta ca să fie foarte clar și să nu încerce să arunce niște scenarii false care nu au niciun fel de legătură (…) E o minciună, e un neadevăr. Dacă vrem să schimbăm ceva, vrem să schimbăm primul ministru, în niciun caz președintele”, a declarat Sorin Grindeanu, la România TV. Sorin Grindeanu a respins, totodată, acuzațiile aduse de premier potrivit cărora liderul PSD ar fi mințit în legătură cu discuțiile purtate la Bruxelles. „Am mai văzut o chestiune legată de faptul că am mințit când am fost la Bruxelles și că europenii mă privesc și privesc Partidul Social-Democrat ciudat. Eu vă rog să verificați ce au declarat colegii de la EFB, de la PES, ce au declarat lidera de grup. (…) Să-și vadă cât mai poate la guvern câteva zile de treaba dumnealui și să nu mai arunce minciuni în spațiul public”, a afirmat Grindeanu. Acesta a reiterat că acordul parlamentar cu AUR în jurul moțiunii de cenzură vizează strict schimbarea Guvernului și a prim-ministrului, fără alte negocieri ulterioare. „Aceasta este o înțelegere parlamentară, este o înțelegere care are ca scop înlăturarea acestui guvern și în principal a primului ministru și care nu are niciun fel de înțelegeri post-moțiune sau nu există niciun fel de înțelegeri post-moțiune”, a mai declarat Grindeanu. În final, liderul PSD a susținut că scenariile vehiculate în ultimele zile sunt false. „Toate celelalte lucruri spuse în spațiul public în aceste zile, unele dintre ele amintite de mine mai înainte, sunt minciuni”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Grindeanu le cere secretarilor de stat și prefecților PSD să-și prezinte demisiile
Președintele PSD Sorin Grindeanu anunță că s-a votat în ședința BPN în unanimitate depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Totodată, Grindeanu a cerut secretarilor de stat şi prefecţilor PSD să demisioneze înainte de dezbaterea moţiunii de cenzură. „Există un scop comun: de a dărâma guvernul Bolojan” Grindeanu a precizat că că nu există niciun acord politic post-moțiune. „Decizia politică a fost în unanimitate ca parlamentarii PSD să semneze și să voteze moțiunea de cenzură. „Decizia politică a fost în unanimitate ca parlamentarii PSD să semneze și să voteze moțiunea de cenzură. Cer secretarilor de stat și prefecților PSD să-și prezinte demisiile în perioada următoare, astfel încât când votăm moțiunea lucrurile să fie cât se poate de clare. Eu îmi doresc ca atunci când avem moțiunea depusă toți acești reprezentanți ai noștri să aibă demisiile scrise”, a spus Grindeanu, după şedinţa PSD. El a menționat că moțiunea de cenzură va fi depusă zilele următoare. „Este un demers parlamentar, care are în acest moment susținere dincolo de culoare politică – PSD, AUR, PACE, SOS și așa mai departe și așa vreau să fie interpretată. Sunt multe lucruri care ne despart, de aceea sunt și partide politice diferite, dar există un scop comun acela de a vota această moțiune și a dărâma guvernul Bolojan”, a adăugat el. Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) au anunțat luni, într-o declarație comună la Parlament, că AUR și PSD au început „demersurile tehnice” pentru a redacta o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. AUTORUL RECOMANDĂ: Stenograme din ședința PSD. Ce le-a transmis Sorin Grindeanu celor din conducerea partidului și ce urmează în relația cu AUR Moțiune de cenzură PSD-AUR. George Simion: „Pe 5 mai vom avea un vot pentru debarcarea Guvernului Bolojan”
Grindeanu lămurește colaborarea PSD-AUR: Scopul comun e să dărâmăm guvernul Bolojan. Atât”
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat, luni, că între PSD și celelalte partide care susțin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan nu există și nu a existat niciun acord politic pentru perioada de după un eventual vot de demitere a executivului. „Niciun fel de acord politic post moțiune” Grindeanu a spus că scopul comun este strict demiterea Guvernului Bolojan. Colaborarea cu AUR, Pace, SOS și alte formațiuni nu implică înțelegeri pentru perioada ulterioară. „Nu există niciun fel de acord politic post moțiune și aceste lucruri nu au făcut parte din niciun fel de discuție”, a declarat liderul PSD, adăugând că dorește să fie „foarte bineînțeles” în această privință. BPN PSD a votat în unanimitate susținerea moțiunii Biroul Permanent Național al PSD a decis în unanimitate că deputații și senatorii partidului vor semna și vor vota moțiunea de cenzură. Grindeanu a cerut secretarilor de stat și prefecților propuși de PSD să își prezinte demisiile într-un termen rezonabil. Astfel, la momentul depunerii moțiunii, toți reprezentanții partidului vor fi în afara arcului guvernamental. „Îmi doresc ca atunci când avem moțiunea depusă, toți acești reprezentanți ai noștri să fie cu demisiile scrise”, a spus Grindeanu. Moțiunea, așteptată în zilele următoare Depunerea moțiunii de cenzură urmează să aibă loc în zilele următoare. Textul este deschis propunerilor din partea tuturor semnatarilor, atât PSD, cât și AUR. Redactarea părții tehnice a fost încredințată lui Marian Neacșu, din partea PSD, și senatorului Petrișor Peiu, din partea AUR. Potrivit liderului AUR, George Simion, moțiunea va fi depusă după strângerea a minim 233 de semnături. Votul în Parlament ar putea avea loc pe 5 mai. Pentru demiterea guvernului sunt necesare cel puțin 233 de voturi favorabile.
Ion Cristoiu: Grindeanu ar trebui întrebat dacă nu mai vrea persoana lui Bolojan sau dacă nu i-a convenit propaganda împotriva PSD-ului
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a vorbit despre votul PSD împotriva premierului Ilie Bolojan și ce a dus la această situație de criză care poate rupe coaliția de guvernare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În contextul tensiunilor de la guvernare, votului clar al PSD împotriva premierului Ilie Bolojan, dar și al amenințărilor privind înaintarea unei moțiuni de cenzură, gazetarul Ion Cristoiu pune la îndoială motivul real pentru care PSD și-a dorit demiterea premierului. Ion Cristoiu a ridicat o întrebare importantă pentru liderul Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu. Gazetarul vrea să știe dacă în spatele acestor demersuri stă strict relația sa deficitară cu premierul. Se întreabă dacă nu ar fi vorba, de fapt, despre campania anti-PSD dusă în această perioadă. El sugerează că partidul a dorit să o oprească prin înlocuirea lui Bolojan. „Grindeanu nu îl mai vrea pe Bolojan că sughită, adică persoana, sau că el a dus o politică anti-PSD? Păi și cel care vine dacă duce la fel? Păi noi așa vrem să discutăm, ca oamenii serioși. Așa. Noi trebuie să-l stabilim. Ei s-au împăcat de la început: PSD, PNL, USR și UDMR.”