Radu Marinescu, Ministrul Justiție: Brățările electronice și noile penitenciare sunt esențiale pentru reintegrarea deținuților
Radu Marinescu subliniază că scopul urmărit nu este ca un om să rămână în detenție pentru totdeauna, ci să se reeduce și să se reintegreze în societate. „Trecem de la regimuri mai stricte la cele mai ușoare și apoi permitem revenirea în familie, dar aceste persoane trebuie monitorizate. Brățările electronice reduc riscul ca deținuții să dispară și oferă o alertă imediată dacă sunt scoase”, explică ministrul. Acesta a atras atenția că România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra penitenciarelor. „Avem aproape 24.000 de deținuți și doar 23.000 de locuri. De aceea construim două penitenciare noi, la Unguriu și Berceni, fiecare cu aproximativ 1.000 de locuri, cu finanțare printr-un împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Proiectele sunt de la 2020, dar execuția este încă la 13–15%”, a precizat Marinescu. De asemenea, ministrul a subliniat că finalizarea lucrărilor este dificilă fără fonduri suplimentare: „Ne mai rămân doi ani pentru a realiza 80% din lucrări, ceea ce este foarte complicat. Am pledat ferm pentru alocarea fondurilor necesare anul acesta, dar, din păcate, încă nu avem tot ce trebuie.” Nu în ultimul rând, el a mai explicat că brățările electronice și noile penitenciare sunt doar o parte dintr-o strategie mai largă de reintegrare: „Fără implicarea mediului privat și fără un sistem de monitorizare eficient, deciziile vor rămâne subiective și nu vor reflecta realitatea celor pe care vrem să îi sprijinim.”
Sorina Matei: Europa are propriul sistem de propagandă tip USAID
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, Sorina Matei a vorbit despre un mecanism complex de influențare a presei europene, finanțat de Uniunea Europeană și comparabil cu fosta agenție americană USAID. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În cadrul discuției cu Marius Tucă, Sorina Matei a făcut o paralelă între modelul american USAID, recent închis de administrația Trump, și un sistem european pe care îl consideră similar. Sorina Matei: „Aici este cumva varianta europeană a USAID” Jurnalista susține că aceste mecanisme de finanțare sunt foarte bine camuflate, dar servesc unor scopuri clare de propagandă. „Aici este cumva varianta europeană a USAID. Să nu uităm că asta s-a întâmplat în ultimele luni și pe teritoriul statului american, când Elon Musk a tăiat 8,3 miliarde de dolari, cheltuieli nejustificate, și practic s-a desființat USAID, care la fel, prin Departamentul de Stat, era un instrument prin care se promovau, în principal, politicile woke ale Partidului Democrat din Statele Unite, iar decizia președintelui Donald Trump a fost că USAID… Europa are propriul sistem. Sunt zeci de milioane, sute de milioane pentru propagandă. Zeci de milioane, sute de milioane, eu cred că se ajunge la nivelul miliardului la ce a descoperit Thomas Fazi. El are și niște concluzii la acest raport, prin care arată că acest sistem nu susține pluralismul și independența presei, ci urmărește, în mod sistematic, să modeleze relatările publice și să promoveze un mediu al mediei, al presei, aliniat intereselor Uniunii Europene.”, spune aceasta. Se estompează granița dintre jurnalism și propagandă Potrivit invitatei, raportul jurnalistului Thomas Fazi descrie un sistem european de finanțare divizat și ascuns. „Finanțarea, spune el, se realizează prin intermediul mai multor linii bugetare și programe adesea suprapuse și sunt difuzate printr-un labirint de site-uri, platforme, televiziuni, fiecare prezentând informațiile în formate diferite, cu o terminologie inconsecventă și seturi de date… Dar justificarea Uniunii Europene, Marius, este că susține jurnalismul. Iar exact asta demontează Thomas Fazi. Pentru că el susține că această practică, pe care o și demonstrează, estompează și mai mult granița dintre informația publică și promovarea politică. Constatările, spune el, că mă uit în acest raport, arată că sănătatea democratică a Uniunii Europene se confundă cu o amenințare gravă și în creștere, pentru că aceste dependențe financiare pe care în acest moment le are o parte din media din România și media europene, încurajează conformitatea narativă și promovează un ecosistem în care vocile dividente sunt marginalizate.”, a conchis jurnalista. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele