Şoşoacă vrea desecretizarea documentelor semnate de Ţoiu
Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă atrage atenția, printr-un comunicat transmis joi, că românii au dreptul să știe ce s-a semnat în numele lor, ce angajamente au fost asumate în numele statului român și cine a decis, în spatele ușilor închise. Președintele S.O.S. consideră că aspectele menţionate mai sus „au împins România într-o criză economică tot mai profundă”. „Vor fi desecretizate acte din Ministerul de Externe din perioada conducerii USR, pentru că există suspiciuni extrem de grave că acolo s-au produs fapte care pot reprezenta un act de înaltă trădare. Miniștrii USR trebuie să răspundă în fața legii pentru tot ceea ce au semnat, pentru toate deciziile luate și pentru toate angajamentele care au afectat România”. Şoşoacă mai spune că „Parchetul General are obligația constituțională și legală de a se autosesiza atunci când există indicii privind fapte care pot prejudicia securitatea economică, suveranitatea și interesele fundamentale ale statului român”. „Dacă nimeni nu le face plângere penală, le vom face noi. Dacă Parchetul General nu învață să se autosesizeze, nicio problemă: îl sesizăm noi. România nu mai poate fi tratată ca o moșie politică, iar românii nu mai pot fi obligați să plătească nota de plată pentru deciziile iresponsabile ale unor miniștri care au îngenuncheat țara prin acte, împrumuturi și angajamente făcute fără transparență și fără respect față de interesul național”. De asemenea, cei de S.O.S. susțin că „toate actele semnate în perioada guvernării USR, toate împrumuturile contractate, toate obligațiile asumate în numele României și toate documentele care au produs efecte asupra economiei naționale trebuie analizate urgent, transparent și fără protecție politică”. În opinia S.O.S. România, criza economică actuală nu este un accident, ci ar fi rezultatul unor decizii politice succesive, luate împotriva interesului cetățenilor români. Printre acestea s-ar încadra împrumuturile masive, lipsa de transparență, obediența față de interese externe și disprețul față de suveranitatea economică au împins România într-o situație critică, în care populația este obligată să suporte scumpiri, taxe, austeritate și umilință. RECOMANDAREA AUTORULUI: În urma articolului Gândul, Oana Ţoiu verifică după un an dacă o decizie de-ale ei ca ministru MAE, încă, a fost luată în serios Apelul disperat al comunității românești din Odesa (Ucraina). Ce îi reproșează ministrei Oana Țoiu
Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă
Plenul Parlamentului European a aprobat marți ridicarea imunității europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă pentru mai multe fapte invocate de autoritățile române în cererea transmisă la Strasbourg. Decizia privind ridicarea imunității pentru punctele B, C, D, E, F, G și H din raport a fost aprobată. Punctele vizează acuzații de lipsire de libertate în mod ilegal, glorificarea unor persoane condamnate pentru crime de război, declarații cu caracter antisemit, promovarea unor idei legionare, rasiste sau xenofobe, precum și ultraj, după ce aceasta ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În schimb, Parlamentul European a aprobat propunerea de a nu ridica imunitatea în cazul punctului I, referitor la un discurs susținut de Diana Șoșoacă în plenul Parlamentului European la 11 februarie 2025, în care aceasta ar fi făcut referiri la Nicolae Ceaușescu.. Ce efect are votul Votul permite procurorilor români să continue cercetările în dosarul penal în care este vizată Diana Șoșoacă. Ridicarea imunității nu reprezintă o condamnare și nu se pronunță asupra vinovăției, ci elimină un obstacol procedural în calea anchetei. Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă Parlamentului European în 2025, în legătură cu o procedură penală deschisă în România. Potrivit raportului discutat în Parlamentul European, cazul vizează mai multe presupuse infracțiuni care ar fi fost comise în perioada 10 decembrie 2021 – 11 februarie 2025. Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, JURI, avizase favorabil solicitarea de ridicare a imunității, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere. Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj. Europarlamentara beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procedurilor judiciare. Punctele unde s-a ridicat imunitatea B – acuzația de lipsire de libertate în mod ilegal, într-un incident din 10 decembrie 2021, într-un apartament din București. C – acuzația de glorificare a unei persoane condamnate pentru crime de război, printr-un comunicat publicat pe site-ul partidului S.O.S. România. D – declarații publice cu caracter antisemit, inclusiv pe Facebook, în mai 2024. E – alte declarații făcute în Parlamentul României, prin care ar fi acuzat colectiv evreii de crime istorice împotriva românilor. F – declarații online din octombrie 2024 privind glorificarea unor persoane și mișcări asociate cu crime de război și acuzații colective la adresa evreilor. G – declarații din 1 decembrie 2024 privind glorificarea unei persoane condamnate pentru crime de război și promovarea unor idei legionare, rasiste și xenofobe. H – acuzația de ultraj, după ce ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Valentin Stan: Televiziunile au explicat că cei care l-au huiduit pe Nicușor Dan erau suveraniști, susținători Georgescu, Simion sau Șoșoacă
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum oamenii l-au huiduit pe Nicușor Dan la evenimentele din 24 ianuarie. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Eu mă întreb, domnul Nicușor, dumneavoastră v-ați gândit, poate că oamenii ăia, în loc să huidui așa, fără proiect, ca niște telelei… Poate ei vă văd așa ca fiind excesiv de prost. Poate văzându-vă prost, așa s-au uitat, așa v-au văzut, s-au gândit să vină în piață să vă huiduie fără proiect. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum oamenii l-au huiduit pe Nicușor Dan la evenimentele din 24 ianuarie. Acesta a început prin a spune că l-a văzut pe Dan fiind scandalizat de huiduielile oamenilor. Istoricul susține că televiziunile securității au explicat că oamenii care huiduiau era oamenii lui Georgescu, Simion sau Șoșoacă. Tot de la Nicușor Dan a mai aflat, adaugă Stan, că nu poți huidui fără proiect. L-am văzut pe președintele țării scandalizându-se că niște români l-au huiduit. Televiziunile securității, toate, au explicat cum ăia care îl huiduiau erau ba ai lui Georgescu, ba ai lui Simion, ba ai lui Șoșoacă. Când te huiduie cineva, sunt ai cuiva, ăia sunt puși… Și tot huiduind oamenii, am aflat de la domnul președinte că da, e democratic să huiduie, bă, dar dacă n-au proiect…. Îmi pare rău. Nu prea poți să huidui fără proiect. Tu o să vezi niște lucruri foarte spectaculoase. Eu mă întreb, domnul Nicușor, dumneavoastră v-ați gândit, poate că oamenii ăia, în loc să huiduie așa, fără proiect, ca niște telelei… Poate ei vă văd așa ca fiind excesiv de prost. Poate văzându-vă prost, așa s-au uitat, așa v-au văzut, s-au gândit să vină în piață să vă huiduie fără proiect. Sau alții, tot așa, uitându-se la dumneavoastră și văzând, sigur, în nefericirea lor, un securist… Poate așa au crezut.
Diana Șocoacă îi cere lui Trump „eliberarea de îndată a lui Nicolás Maduro”
În comunicatul de presă, formațiunea afirmă prin vocea liderului Diana Șosoacă că se delimitează „total” de orice politică de invadare sau ocupare a unui stat suveran și susține că acțiunile militare reprezintă o „încălcare gravă” a suveranității Venezuelei, a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. S.O.S. România subliniază că America Latină a fost declarată „zonă a păcii” și că Venezuela are dreptul „să-și decidă singură viitorul, fără ingerințe externe”. Partidul cere explicit administrației Donald Trump „eliberarea de îndată” a președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a soției acestuia, precum și repatrierea lor în Venezuela, pe care o descrie drept statul pe care Maduro „îl reprezintă în mod legitim”. S.O.S. România avertizează că precedentul „capturării liderilor politici prin operațiuni armate” ar pune în pericol stabilitatea globală și ar deschide drumul unei lumi conduse „prin forță, nu prin drept”. În același mesaj, formațiunea afirmă că nicio putere nu ar trebui să își aroge rolul de „jandarm internațional” și avertizează asupra riscului unei „spirale a violenței” care ar putea conduce la un al Treilea Război Mondial. Totodată, partidul invocă o „nouă arhitectură globală” și susține că statele BRICS devin „un pol de stabilitate și cooperare economică alternativă”. Șoșoacă a participat anul trecut la învestirea lui Maduro, nerecunoscut la nivel european Diana Șoșoacă, europarlamentar român, a participat la ceremonia de investire a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, alături de colegii săi din partidul S.O.S. România. Maduro a fost capturat, sâmbătă, alături de soția sa, de Statele Unite. Europarlamentara a refuzat să spună cine i-a plătit excursia, afirmând că a fost invitată. Parlamentul European a transmis că Șoșoacă nu a mers în delegație oficială.
Diana Șoșoacă laudă regimul Ceaușescu și susține alinierea României la BRICS, într-un discurs controversat ținut în Parlamentul Serbiei
Politiciana a criticat dur Uniunea Europeană și NATO, acuzând „dictatură, cenzură și colonizare economică”. Șoșoacă a afirmat că modelul multipolar propus de BRICS ar reprezenta singura soluție viabilă pentru ieșirea României din „criza economică profundă”. Ea a prezentat BRICS ca o continuare firească a politicilor externe promovate de Ceaușescu înainte de 1989. În discursul său, lidera SOS România a susținut că Ceaușescu a „industrializat țara”, a „plătit toate datoriile externe” și a „pus România pe harta lumii”, declarând că tocmai aceste realizări ar fi dus la uciderea sa violentă în 1989. Declarațiile vin în contextul în care, conform legislației române (n.r. Legea 217/2015), este interzisă promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime împotriva umanității, cum este cazul lui Nicolae Ceaușescu. La nivel juridic, afirmațiile făcute de Șoșoacă în spațiul public, chiar și în afara granițelor țării, ar putea fi investigate. Totodată, Șoșoacă a acuzat CCR, Parchetul General și UE că i-au „fabricat dosare” și au încercat să o excludă din viața politică, menționând că i-a fi fost interzisă candidatura la alegerile din 2024 și că este „ținta unei campanii de intimidare”.